1
00:00:06,875 --> 00:00:10,453
Există un concept esențial 
în chimie și fizică.

2
00:00:10,453 --> 00:00:15,293
El explică de ce procesele fizice 
se întâmplă într-un anume fel:

3
00:00:15,293 --> 00:00:16,789
de ce se topește gheața,

4
00:00:16,789 --> 00:00:19,059
de ce frișca se dizolvă în cafea,

5
00:00:19,059 --> 00:00:22,089
de ce iese aerul dintr-o pană de cauciuc.

6
00:00:22,089 --> 00:00:27,039
Este vorba despre entropie,
un fenomen dificil de înțeles.

7
00:00:27,279 --> 00:00:31,879
Entropia este deseori descrisă 
ca fiind o măsură a dezordinii.

8
00:00:31,879 --> 00:00:35,739
Aceasta este o imagine convenabilă,
dar, din păcate, derutantă.

9
00:00:35,739 --> 00:00:38,511
De exemplu, ce este mai haotic:

10
00:00:38,511 --> 00:00:43,469
o cană cu gheață topită sau un pahar 
cu apă la temperatura camerei?

11
00:00:43,469 --> 00:00:45,373
Majoritatea oamenilor spun că gheața,

12
00:00:45,373 --> 00:00:49,069
dar aceasta are un nivel
mai scăzut de entropie.

13
00:00:49,069 --> 00:00:52,898
Iată un alt mod de a privi situația
folosind conceptul de probabilitate.

14
00:00:52,898 --> 00:00:57,290
S-ar putea să fie mai dificil de înțeles,
dar încercați să îl interiorizați

15
00:00:57,290 --> 00:01:01,260
și veți înțelege mult mai bine entropia.

16
00:01:01,260 --> 00:01:03,661
Luați în vedere două corpuri solide mici,

17
00:01:03,661 --> 00:01:07,541
compus fiecare din șase legături atomice.

18
00:01:07,541 --> 00:01:12,781
În acest model, energia fiecărui solid 
este stocată în aceste legături.

19
00:01:12,781 --> 00:01:15,292
Acelea pot fi privite
ca fiind simple recipiente,

20
00:01:15,292 --> 00:01:20,070
care conțin unități indivizibile
de energie numite cuante.

21
00:01:20,070 --> 00:01:24,601
Cu cât mai multă energie are un solid,
cu atât este mai fierbinte.

22
00:01:24,601 --> 00:01:29,042
Se pare că există multe feluri 
prin care energia poate fi distribuită

23
00:01:29,042 --> 00:01:30,552
în cele două corpuri solide

24
00:01:30,552 --> 00:01:34,592
și tot ar rezulta 
același total de energie în fiecare.

25
00:01:34,592 --> 00:01:38,502
Fiecare dintre aceste opțiuni
se numește o microstare.

26
00:01:38,502 --> 00:01:43,341
Pentru șase cuante de energie 
în Solidul A și două în Solidul B,

27
00:01:43,341 --> 00:01:47,832
există 9.702 de microstări.

28
00:01:47,832 --> 00:01:52,861
Desigur, există alte modalități prin care
putem aranja cele opt cuante de energie.

29
00:01:52,861 --> 00:01:57,833
De exemplu, toată energia poate fi 
distribuită în Solidul A și deloc în B,

30
00:01:57,833 --> 00:02:00,872
sau jumătate în A și jumătate în B.

31
00:02:00,872 --> 00:02:04,154
Dacă percepem fiecare microstare 
ca fiind la fel de plauzibilă,

32
00:02:04,154 --> 00:02:06,794
putem observa 
că unele configurații energetice

33
00:02:06,794 --> 00:02:10,543
au o probabilitate mai mare 
de manifestare.

34
00:02:10,543 --> 00:02:14,184
Acest lucru se datorează faptului că ele
au un număr mai mare de microstări.

35
00:02:14,184 --> 00:02:20,143
Entropia este o măsură directă 
a probabilității fiecărei configurații.

36
00:02:20,143 --> 00:02:23,193
Putem observa 
că acea configurație energetică

37
00:02:23,193 --> 00:02:26,843
în care energia se răspândește
cel mai mult între corpurile solide,

38
00:02:26,843 --> 00:02:28,924
are cel mai mare grad de entropie.

39
00:02:28,924 --> 00:02:30,474
Așadar, la modul general,


40
00:02:30,474 --> 00:02:34,853
entropia poate fi percepută ca unitatea
de măsură a dispersiei energiei.

41
00:02:34,853 --> 00:02:37,893
Puțină entropie înseamnă 
că energia este concentrată.

42
00:02:37,893 --> 00:02:41,623
Multă entropie înseamnă că e dispersată.

43
00:02:41,623 --> 00:02:45,765
Pentru a vedea de ce entropia e utilă 
în explicarea proceselor spontane,

44
00:02:45,765 --> 00:02:48,075
precum răcorirea obiectelor fierbinți,

45
00:02:48,075 --> 00:02:52,434
este nevoie să ne uităm la un sistem 
dinamic, unde energia este în mișcare.

46
00:02:52,434 --> 00:02:54,935
În realitate, energia nu este fixă.

47
00:02:54,935 --> 00:02:58,065
Ea se mișcă constant
între legături învecinate.

48
00:02:58,065 --> 00:03:00,206
Pe măsură ce energia se deplasează,

49
00:03:00,206 --> 00:03:02,955
configurația energetică se poate schimba.

50
00:03:02,955 --> 00:03:05,085
Datorită distribuirii microstărilor,

51
00:03:05,085 --> 00:03:09,836
există o șansă de 21% ca sistemul 
să se afle mai târziu într-o configurație

52
00:03:09,836 --> 00:03:13,595
în care energia este răspândită 
la potențialul maxim,

53
00:03:13,595 --> 00:03:17,357
există o șansă de 13% să revină 
la punctul inițial,

54
00:03:17,357 --> 00:03:22,857
și o șansă de 8%
ca A să dobândească energie.

55
00:03:22,857 --> 00:03:26,935
Din nou, fiindcă există mai multe căi
de a avea energie dispersată

56
00:03:26,935 --> 00:03:30,026
și un nivel mai ridicat de entropie 
decât de energie concentrată,

57
00:03:30,026 --> 00:03:32,558
energia tinde să se disperseze.

58
00:03:32,558 --> 00:03:35,509
De aceea, dacă punem 
un obiect cald lângă unul rece,

59
00:03:35,509 --> 00:03:40,420
cel rece se va încălzi,
iar cel cald se va răci.

60
00:03:40,420 --> 00:03:41,867
Însă chiar și în acel exemplu,

61
00:03:41,867 --> 00:03:47,116
există o șansă de 8% ca obiectul cald
să se încălzească.

62
00:03:47,116 --> 00:03:51,427
De ce nu se întâmplă asta în viața reală?

63
00:03:51,427 --> 00:03:54,177
Totul are legătura cu mărimea sistemului.

64
00:03:54,177 --> 00:03:58,057
Solidele noastre ipotetice au 
doar câte șase legături.

65
00:03:58,057 --> 00:04:03,938
Mărim la scară solidele până la 6000 
de legături și 8000 de unități de energie,

66
00:04:03,938 --> 00:04:07,527
și pornim din nou sistemul 
cu trei pătrimi din energie în A

67
00:04:07,527 --> 00:04:10,127
și o pătrime în B.

68
00:04:10,127 --> 00:04:14,337
Acum observăm că șansa ca A 
să acumuleze spontan mai multă energie

69
00:04:14,337 --> 00:04:17,247
este acest număr minuscul.

70
00:04:17,247 --> 00:04:22,308
Obiectele familiare, de zi cu zi,
au mult mai multe particule decât acesta.

71
00:04:22,308 --> 00:04:25,920
În lumea reală, șansa ca un obiect cald
să se încălzească și mai mult

72
00:04:25,920 --> 00:04:28,011
este atât de infimă,

73
00:04:28,011 --> 00:04:30,409
încât pur și simplu nu se întâmplă.

74
00:04:30,409 --> 00:04:31,528
Gheața se topește,

75
00:04:31,528 --> 00:04:32,918
frișca se dizolvă,

76
00:04:32,918 --> 00:04:34,676
iar cauciucurile se dezumflă

77
00:04:34,676 --> 00:04:39,942
fiindcă aceste stări au mai multă 
energie dispersată decât cele inițiale.

78
00:04:39,942 --> 00:04:43,630
Nu există o forță misterioasă ce împinge 
sistemul spre mai multă entropie.

79
00:04:43,630 --> 00:04:48,928
Statistic vorbind, entropia crescută 
este mai plauzibilă.

80
00:04:48,928 --> 00:04:52,480
De aceea entropia a fost numită
„săgeata timpului”.

81
00:04:52,480 --> 00:04:56,739
Dacă energia are oportunitatea 
de a se dispersa, o va face.