Muhammad Ali a petrecut ani antrenându-se să devină cel mai mare boxer pe care l-a văzut omenirea, dar numai câteva momente să creeze cea mai scurtă poezie. Ali a captivat absolvenții anului 1975 de la Harvard cu mesajul său despre prietenie și unitate. Când a terminat, auditoriul a vrut mai mult. Voia o poezie. Ali a oferit ceea ce e considerată cea mai scurtă poezie vreodată. Eu, noi. Sau poate e vorba de „Eu, weee”? Nimeni nu știe sigur. Oricum, dacă două cuvinte sunt poezie, atunci ce e mai exact o poezie? Poeții înșiși s-au chinuit cu această întrebare, folosind adesea metafore să aproximeze o definiție. E o poezie o mică mașinărie? Artificii? Un ecou? Un vis? În general, poezia are anumite caracteristici. 1 - poeziile evidențiază muzicalitatea limbii. Aceasta se obține prin rimă, ritm și măsură, de la sonetele lui Shakespeare, la odele lui Confucius, la Vedele sanscrite. 2 - poeziile folosesc un limbaj condensat, ca și literatura, dar cu toată apa scoasă din ea. 3 - poeziile de multe ori prezintă trăiri intense, de la poeziile spirituale ale lui Rumi la Oda cepei de Pablo Neruda. Poezia, la fel ca arta, are calea ei de a provoca definițiile simple. Deși tiparele ritmice ale primelor poezii erau o metodă ca poveștile să fie amintite chiar înainte de scris, poezia nu trebuie să fie lirică. Mărul lui Reinhard Döhl și silencio de Eugen Gomringer sunt pe muchia dintre artă vizuală și poezie. Între timp, E.E. Cummings a scris poezii cu forme la fel de importante ca și cuvintele în sine, în acest mod amplificând trista singurătate a unei frunze căzând. Dacă poezia vizuală a pălit în fundal, poate am rămas cu muzicalitatea, despre care lumea iubește să discute. Sunt cântecele poezii? Mulți nu consideră compozitorii poeți, în adevăratul sens al cuvântului, dar versuri ale artiștilor precum Paul Simon, Bob Dylan și Tupac Shakur adesea trăiesc chiar și fără muzică. În rap, elemente poetice ca și rimă, ritm și imagini artistice sunt inseparabile de formă. Să luăm versurile astea de Notorious B.I.G. „Pot s-aud transpirația scurgându-ți-se pe-obraz Bătaia inimii tale, ca pași de Sasquatch Răsunând, zguduind betonul.” Până acum, toate exemplele au avut sfârșit de vers. Putem și să ne imaginăm poezia lui Ali structurându-se în aer: Eu, Noi. Poezia are o formă pe care de obicei o putem recunoaște. Sfârșiturile de vers ajută cititorii să navigheze prin ritmul unei poezii. Dar ce se întâmplă dacă acele sfârșituri dispar? Și-ar piede esența de poezie? Poate că nu. Apare poezia în proză. Poezia în proză folosește imagini vii și jocuri de cuvinte dar e organizată în paragrafe. Când privim poezia mai puțin ca formă, și mai mult ca un concept, putem vedea poezia din jurul nostru: imnuri spirituale, discursurile unor oratori precum Martin Luther King Jr., JFK, și Winston Churchill, și, suprinzător, în locuri precum social media. În 2010, jurnalista Joanna Smith a scris pe Tweeter despre cutremurul din Haiti. „Eram în dormitor, mă îmbrăcam când mi-am auzit numele. Fior. Fug afară prin ușa glisantă. Tot nemișcat. Siguranță. Cocoși cântă.” Smith folosește limbajul într-o manieră directă, puternică, plină de imagini vii. Comparați limbajul ei cu haiku, antica poezie japoneză care exprimă explozii de intensitate scurtă cu doar trei versuri de cinci, șapte și cinci silabe. Apele poeziei curg largi și adânci. Poezia a evoluat în timp, și poate că acum mai mult ca oricând linia dintre poezie, proză, muzică și arte vizuale s-a estompat. În orice caz, un lucru nu s-a schimbat. Cuvântul poezie a apărut prima dată ca verb, venind din grecul poiesis care înseamnă a crea. Poeții, ca și meșteșugarii, încă lucrează cu materia brută a lumii pentru a crea noi sensuri și comentarii despre ce înseamnă a fi om, într-un mod în care numai oamenii pot. Cercetătorii Dartmouth au testat această idee punând roboți să compună poezii. Un juriu a sortat teancuri de sonete să vadă dacă pot face diferența între cele scrise de om și de robot. Veți fi fericiți să aflați că deși oamenii de știință au reușit cu succes să folosească inteligența artificială în fabricare, medicină, și chiar jurnalism, poezia e o altă poveste. Roboții au fost identificați de fiecare dată.