WEBVTT 00:00:06.104 --> 00:00:07.981 Când ne uităm la un film sau la o piesă de teatru, 00:00:07.981 --> 00:00:08.941 ştim că actorii 00:00:08.941 --> 00:00:11.024 şi-au învăţat probabil replicile dintr-un scenariu, 00:00:11.024 --> 00:00:12.076 care în esenţă le indică 00:00:12.076 --> 00:00:12.823 ce să spună 00:00:12.823 --> 00:00:14.326 şi când să spună. 00:00:15.080 --> 00:00:16.167 O compoziție muzicală 00:00:16.167 --> 00:00:18.256 operează pe exact acelaşi principiu. 00:00:18.256 --> 00:00:19.615 În principiu, 00:00:19.615 --> 00:00:21.799 îi indică interpretului ce să cânte 00:00:21.799 --> 00:00:23.179 şi când să cânte. 00:00:23.901 --> 00:00:26.205 Din punct de vedere estetic, e o mare diferenţă 00:00:26.205 --> 00:00:28.126 între, să spunem, Beethoven 00:00:28.126 --> 00:00:29.403 şi Justin Bieber, 00:00:29.403 --> 00:00:30.551 dar ambii artişti au folosit 00:00:30.551 --> 00:00:33.490 aceleaşi componente pentru a crea muzica lor: 00:00:33.490 --> 00:00:34.182 notele. 00:00:34.182 --> 00:00:35.221 Deși rezultaul final 00:00:35.221 --> 00:00:36.890 poate suna destul de complicat, 00:00:36.890 --> 00:00:38.383 logica din spatele notelor muzicale 00:00:38.383 --> 00:00:40.438 e de fapt destul de simplă. 00:00:40.438 --> 00:00:41.471 Să aruncăm o privire 00:00:41.471 --> 00:00:43.641 la elementele fundamentale ale notării muzicale 00:00:43.641 --> 00:00:47.401 şi cum interacţionează pentru a crea o operă de artă. 00:00:47.401 --> 00:00:49.821 Muzica e scrisă pe cinci linii paralele 00:00:49.821 --> 00:00:51.465 trasate pe o pagină. 00:00:51.465 --> 00:00:53.748 Aceste cinci linii se numesc portativ 00:00:53.748 --> 00:00:56.218 și operează pe două axe: 00:00:56.218 --> 00:00:57.224 sus-jos 00:00:57.224 --> 00:00:59.258 şi stânga-dreapta. 00:00:59.258 --> 00:01:01.203 Axa sus-jos îi indică interpretului 00:01:01.203 --> 00:01:02.538 înălțimea notei 00:01:02.538 --> 00:01:03.936 sau ce notă să cânte, 00:01:03.936 --> 00:01:06.104 iar axa stânga-dreapta îi indică 00:01:06.104 --> 00:01:07.262 ritmul notei 00:01:07.262 --> 00:01:09.281 sau când s-o cânte. 00:01:09.281 --> 00:01:11.013 Să începem cu înălțimea. 00:01:11.013 --> 00:01:12.962 Pentru a ne ajuta, vom folosi un pian, 00:01:12.962 --> 00:01:14.596 dar sistemul funcţionează 00:01:14.596 --> 00:01:16.823 cam la orice instrument la care vă puteţi gândi. 00:01:16.823 --> 00:01:18.600 În tradiţia muzicală vestică, 00:01:18.600 --> 00:01:19.891 înălțimea notei e indicată 00:01:19.891 --> 00:01:22.250 cu primele șapte litere din alfabet: 00:01:22.250 --> 00:01:22.775 A, 00:01:22.775 --> 00:01:23.276 B, 00:01:23.276 --> 00:01:23.717 C, 00:01:23.717 --> 00:01:24.107 D, 00:01:24.107 --> 00:01:24.557 E, 00:01:24.557 --> 00:01:25.125 F, 00:01:25.125 --> 00:01:26.446 şi G. 00:01:26.446 --> 00:01:28.572 Apoi ciclul se repetă: 00:01:28.572 --> 00:01:28.989 A, 00:01:28.989 --> 00:01:29.369 B, 00:01:29.369 --> 00:01:29.633 C, 00:01:29.633 --> 00:01:29.866 D, 00:01:29.866 --> 00:01:30.112 E, 00:01:30.112 --> 00:01:30.404 F, 00:01:30.404 --> 00:01:30.658 G, 00:01:30.658 --> 00:01:30.972 A, 00:01:30.972 --> 00:01:31.215 B, 00:01:31.215 --> 00:01:31.409 C, 00:01:31.409 --> 00:01:31.572 D, 00:01:31.572 --> 00:01:31.747 E, 00:01:31.747 --> 00:01:31.948 F, 00:01:31.948 --> 00:01:32.159 G, 00:01:32.159 --> 00:01:33.537 şi aşa mai departe. 00:01:33.537 --> 00:01:35.684 Dar cum îşi obţin numele aceste note? 00:01:35.684 --> 00:01:38.293 De exemplu, dacă interpretezi un F 00:01:38.293 --> 00:01:39.471 şi apoi interpretezi alt F 00:01:39.471 --> 00:01:41.216 mai sus sau mai jos pe claviatură, 00:01:41.216 --> 00:01:42.945 vei observa că sună cam la fel 00:01:42.945 --> 00:01:45.585 în comparaţie cu B, de exemplu. 00:01:45.585 --> 00:01:46.979 Revenind la portativ, 00:01:46.979 --> 00:01:49.673 fiecare linie şi fiecare spaţiu dintre două linii 00:01:49.673 --> 00:01:51.779 reprezintă o notă distinctă. 00:01:51.779 --> 00:01:53.761 Dacă plasăm o notă pe una din aceste linii 00:01:53.761 --> 00:01:55.131 sau pe unul din aceste spaţii, 00:01:55.131 --> 00:01:57.682 indică interpretului să cânte acea notă. 00:01:57.682 --> 00:01:59.805 Cu cât nota e plasată pe portativ mai sus, 00:01:59.805 --> 00:02:01.436 cu atât mai sus e înălțimea notei. 00:02:01.436 --> 00:02:03.937 Dar există evident mult mai multe tonalități 00:02:03.937 --> 00:02:06.611 decât aceste nouă linii şi spaţii disponibile. 00:02:06.611 --> 00:02:08.279 Un pian mare, de exemplu, poate cânta 00:02:08.279 --> 00:02:10.028 88 de note separate. 00:02:10.028 --> 00:02:13.535 Deci cum condensăm 88 de note într-un singur portativ? 00:02:13.535 --> 00:02:16.162 Folosim ceva numit cheie. 00:02:16.162 --> 00:02:17.413 O cheie e un semn ciudat 00:02:17.413 --> 00:02:18.998 plasat la începutul portativului 00:02:18.998 --> 00:02:20.468 şi joacă rolul unui punct de referinţă, 00:02:20.468 --> 00:02:22.332 care ne spune că o anume linie sau spaţiu 00:02:22.332 --> 00:02:25.606 corespunde unei note specifice de pe instrument. 00:02:25.606 --> 00:02:27.588 Dacă vrem să cântăm note care nu sunt pe portativ, 00:02:27.588 --> 00:02:29.745 trişăm un pic şi desenăm mici linii în plus 00:02:29.745 --> 00:02:31.219 numite linii suplimentare 00:02:31.219 --> 00:02:33.100 şi plasăm notele pe ele. 00:02:33.100 --> 00:02:35.047 Dacă trebuie să desenăm multe linii 00:02:35.047 --> 00:02:36.473 încât devine confuz, 00:02:36.473 --> 00:02:39.622 atunci trebuie să schimbăm într-o cheie diferită. 00:02:39.622 --> 00:02:42.230 Pentru a indica interpretului când să cânte notele, 00:02:42.230 --> 00:02:44.125 două elemente principale determină asta: 00:02:44.125 --> 00:02:45.023 măsura 00:02:45.023 --> 00:02:46.234 şi ritmul. 00:02:46.234 --> 00:02:47.987 Măsura unei piese muzicale este 00:02:47.987 --> 00:02:50.024 prin ea însăşi, cam plictisitoare. 00:02:50.024 --> 00:02:51.713 Sună în felul ăsta. 00:02:54.173 --> 00:02:55.506 Observaţi că nu se schimbă, 00:02:55.506 --> 00:02:57.985 îi dă înainte monoton. 00:02:57.985 --> 00:03:00.546 Poate fi înceată 00:03:00.546 --> 00:03:02.490 sau rapidă 00:03:02.490 --> 00:03:03.821 sau oricum îţi place. 00:03:03.821 --> 00:03:06.628 Aşa cum secundarul ceasului 00:03:06.628 --> 00:03:09.196 împarte un minut în 60 de secunde, 00:03:09.196 --> 00:03:12.209 cu fiecare secundă egală cu celelalte, 00:03:12.209 --> 00:03:13.998 măsura împarte o piesă muzicală 00:03:13.998 --> 00:03:15.504 în fragmente mici de timp, 00:03:15.504 --> 00:03:17.252 toate de aceeaşi lungime, 00:03:17.252 --> 00:03:18.826 măsuri. 00:03:18.826 --> 00:03:20.461 Menținând măsura constantă, 00:03:20.461 --> 00:03:22.100 putem începe să adăugăm ritm pe portativ, 00:03:22.100 --> 00:03:24.366 şi atunci începe cu adevărat muzica. 00:03:25.413 --> 00:03:27.056 Iată un sfert de notă. 00:03:27.056 --> 00:03:28.793 E unitatea de bază a ritmului 00:03:28.793 --> 00:03:30.515 şi valorează o bătaie. 00:03:30.515 --> 00:03:33.316 Asta-i o jumătate de notă şi valorează două bătăi. 00:03:33.316 --> 00:03:35.437 Această notă întreagă durează patru bătăi, 00:03:35.437 --> 00:03:37.378 şi ăştia mici aici sunt optimi, 00:03:37.378 --> 00:03:39.261 valorând jumătate de bătaie fiecare. 00:03:39.261 --> 00:03:41.985 „Minunat" vei spune, „Cum le folosesc?" 00:03:41.985 --> 00:03:42.807 Poate ai observat 00:03:42.807 --> 00:03:44.464 că de-a lungul portativului, 00:03:44.464 --> 00:03:47.239 există liniuțe care-l împart în mici secţiuni. 00:03:47.239 --> 00:03:48.949 Acestea delimitează măsurile. 00:03:48.949 --> 00:03:51.618 Vom numi fiecare secţiune, o măsură. 00:03:51.618 --> 00:03:53.465 La începutul fiecărei piese muzicale, 00:03:53.465 --> 00:03:54.589 imediat după cheie, 00:03:54.589 --> 00:03:56.844 e ceva numit semnătura timpului, 00:03:56.844 --> 00:04:00.009 care indică interpretului câte bătăi sunt în fiecare măsură. 00:04:00.009 --> 00:04:02.178 Aici sunt două bătăi în fiecare măsură, 00:04:02.178 --> 00:04:03.524 aici sunt trei, 00:04:03.524 --> 00:04:04.325 aici patru, 00:04:04.325 --> 00:04:05.596 şi aşa mai departe. 00:04:05.596 --> 00:04:07.885 Numărul de jos ne indică ce notă 00:04:07.885 --> 00:04:10.551 va fi folosită ca unitate de bază a măsurii. 00:04:10.551 --> 00:04:12.512 1 corespunde notei întregi, 00:04:12.512 --> 00:04:13.642 2, unei jumătăţi de notă, 00:04:13.642 --> 00:04:15.940 4, unui sfert de notă, 00:04:15.940 --> 00:04:16.351 8, unei optimi de notă, 00:04:16.351 --> 00:04:17.685 şi aşa mai departe. 00:04:17.685 --> 00:04:19.329 Deci această semnătură 00:04:19.329 --> 00:04:22.125 indică faptul că sunt patru sferturi de note în fiecare măsură, 00:04:22.125 --> 00:04:22.561 unu, 00:04:22.561 --> 00:04:23.038 doi, 00:04:23.038 --> 00:04:23.467 trei, 00:04:23.467 --> 00:04:24.077 patru, 00:04:24.077 --> 00:04:24.485 unu, 00:04:24.485 --> 00:04:24.847 doi, 00:04:24.847 --> 00:04:25.230 trei, 00:04:25.230 --> 00:04:25.641 patru, 00:04:25.641 --> 00:04:26.950 şi aşa mia departe. 00:04:26.950 --> 00:04:28.359 Dar aşa cum am mai spus, 00:04:28.359 --> 00:04:29.662 dacă doar menținem bătăile, 00:04:29.662 --> 00:04:31.379 devine cam plictisitor, 00:04:31.379 --> 00:04:32.863 aşa că înlocuim unele pătrimi de note 00:04:32.863 --> 00:04:34.913 cu ritmuri diferite. 00:04:34.913 --> 00:04:36.508 Observaţi, chiar dacă numărul notelor 00:04:36.508 --> 00:04:37.997 de pe fiecare măsură se schimbă, 00:04:37.997 --> 00:04:40.998 numărul total de bătăi din fiecare măsură nu se schimbă. 00:04:41.905 --> 00:04:45.147 Deci, cum sună creaţia noastră muzicală? 00:04:47.760 --> 00:04:51.076 Sună OK, dar poate cam monoton, nu? 00:04:51.076 --> 00:04:52.162 Să adăugăm alt instrument, 00:04:52.162 --> 00:04:53.697 cu propria măsură şi propriul ritm. 00:04:54.435 --> 00:04:56.611 Acum sună a muzică. 00:04:57.903 --> 00:04:59.147 Desigur, e nevoie de ceva practică 00:04:59.147 --> 00:05:00.398 să te obişnui să citeşti repede 00:05:00.398 --> 00:05:02.316 şi să cânți ce vezi cu instrumentul, 00:05:02.316 --> 00:05:04.065 dar, cu puţin timp şi răbdare, 00:05:04.065 --> 00:05:06.379 vei putea fi următorul Beethoven 00:05:06.379 --> 00:05:07.072 sau 00:05:07.072 --> 00:05:08.484 Justin Bieber.