1
00:00:06,104 --> 00:00:07,981
Când ne uităm la un film sau la o piesă de teatru,

2
00:00:07,981 --> 00:00:08,941
ştim că actorii

3
00:00:08,941 --> 00:00:11,024
şi-au învăţat probabil replicile dintr-un scenariu,

4
00:00:11,024 --> 00:00:12,076
care în esenţă le indică

5
00:00:12,076 --> 00:00:12,823
ce să spună

6
00:00:12,823 --> 00:00:14,326
şi când să spună.

7
00:00:15,080 --> 00:00:16,167
O compoziție muzicală

8
00:00:16,167 --> 00:00:18,256
operează pe exact acelaşi principiu.

9
00:00:18,256 --> 00:00:19,615
În principiu,

10
00:00:19,615 --> 00:00:21,799
îi indică interpretului ce să cânte

11
00:00:21,799 --> 00:00:23,179
şi când să cânte.

12
00:00:23,901 --> 00:00:26,205
Din punct de vedere estetic, e o mare diferenţă

13
00:00:26,205 --> 00:00:28,126
între, să spunem, Beethoven

14
00:00:28,126 --> 00:00:29,403
şi Justin Bieber,

15
00:00:29,403 --> 00:00:30,551
dar ambii artişti au folosit

16
00:00:30,551 --> 00:00:33,490
aceleaşi componente pentru a crea muzica lor:

17
00:00:33,490 --> 00:00:34,182
notele.

18
00:00:34,182 --> 00:00:35,221
Deși rezultaul final

19
00:00:35,221 --> 00:00:36,890
poate suna destul de complicat,

20
00:00:36,890 --> 00:00:38,383
logica din spatele notelor muzicale

21
00:00:38,383 --> 00:00:40,438
e de fapt destul de simplă.

22
00:00:40,438 --> 00:00:41,471
Să aruncăm o privire

23
00:00:41,471 --> 00:00:43,641
la elementele fundamentale ale notării muzicale

24
00:00:43,641 --> 00:00:47,401
şi cum interacţionează pentru a crea o operă de artă.

25
00:00:47,401 --> 00:00:49,821
Muzica e scrisă pe cinci linii paralele

26
00:00:49,821 --> 00:00:51,465
trasate pe o pagină.

27
00:00:51,465 --> 00:00:53,748
Aceste cinci linii se numesc portativ

28
00:00:53,748 --> 00:00:56,218
și operează pe două axe:

29
00:00:56,218 --> 00:00:57,224
sus-jos

30
00:00:57,224 --> 00:00:59,258
şi stânga-dreapta.

31
00:00:59,258 --> 00:01:01,203
Axa sus-jos îi indică interpretului

32
00:01:01,203 --> 00:01:02,538
înălțimea notei

33
00:01:02,538 --> 00:01:03,936
sau ce notă să cânte,

34
00:01:03,936 --> 00:01:06,104
iar axa stânga-dreapta îi indică

35
00:01:06,104 --> 00:01:07,262
ritmul notei

36
00:01:07,262 --> 00:01:09,281
sau când s-o cânte.

37
00:01:09,281 --> 00:01:11,013
Să începem cu înălțimea.

38
00:01:11,013 --> 00:01:12,962
Pentru a ne ajuta, vom folosi un pian,

39
00:01:12,962 --> 00:01:14,596
dar sistemul funcţionează

40
00:01:14,596 --> 00:01:16,823
cam la orice instrument la care vă puteţi gândi.

41
00:01:16,823 --> 00:01:18,600
În tradiţia muzicală vestică,

42
00:01:18,600 --> 00:01:19,891
înălțimea notei e indicată

43
00:01:19,891 --> 00:01:22,250
cu primele șapte litere din alfabet:

44
00:01:22,250 --> 00:01:22,775
A,

45
00:01:22,775 --> 00:01:23,276
B,

46
00:01:23,276 --> 00:01:23,717
C,

47
00:01:23,717 --> 00:01:24,107
D,

48
00:01:24,107 --> 00:01:24,557
E,

49
00:01:24,557 --> 00:01:25,125
F,

50
00:01:25,125 --> 00:01:26,446
şi G.

51
00:01:26,446 --> 00:01:28,572
Apoi ciclul se repetă:

52
00:01:28,572 --> 00:01:28,989
A,

53
00:01:28,989 --> 00:01:29,369
B,

54
00:01:29,369 --> 00:01:29,633
C,

55
00:01:29,633 --> 00:01:29,866
D,

56
00:01:29,866 --> 00:01:30,112
E,

57
00:01:30,112 --> 00:01:30,404
F,

58
00:01:30,404 --> 00:01:30,658
G,

59
00:01:30,658 --> 00:01:30,972
A,

60
00:01:30,972 --> 00:01:31,215
B,

61
00:01:31,215 --> 00:01:31,409
C,

62
00:01:31,409 --> 00:01:31,572
D,

63
00:01:31,572 --> 00:01:31,747
E,

64
00:01:31,747 --> 00:01:31,948
F,

65
00:01:31,948 --> 00:01:32,159
G,

66
00:01:32,159 --> 00:01:33,537
şi aşa mai departe.

67
00:01:33,537 --> 00:01:35,684
Dar cum îşi obţin numele aceste note?

68
00:01:35,684 --> 00:01:38,293
De exemplu, dacă interpretezi un F

69
00:01:38,293 --> 00:01:39,471
şi apoi interpretezi alt F

70
00:01:39,471 --> 00:01:41,216
mai sus sau mai jos pe claviatură,

71
00:01:41,216 --> 00:01:42,945
vei observa că sună cam la fel

72
00:01:42,945 --> 00:01:45,585
în comparaţie cu B, de exemplu.

73
00:01:45,585 --> 00:01:46,979
Revenind la portativ,

74
00:01:46,979 --> 00:01:49,673
fiecare linie şi fiecare spaţiu dintre două linii

75
00:01:49,673 --> 00:01:51,779
reprezintă o notă distinctă.

76
00:01:51,779 --> 00:01:53,761
Dacă plasăm o notă pe una din aceste linii

77
00:01:53,761 --> 00:01:55,131
sau pe unul din aceste spaţii,

78
00:01:55,131 --> 00:01:57,682
indică interpretului să cânte acea notă.

79
00:01:57,682 --> 00:01:59,805
Cu cât nota e plasată pe portativ mai sus,

80
00:01:59,805 --> 00:02:01,436
cu atât mai sus e înălțimea notei.

81
00:02:01,436 --> 00:02:03,937
Dar există evident mult mai multe tonalități

82
00:02:03,937 --> 00:02:06,611
decât aceste nouă linii şi spaţii disponibile.

83
00:02:06,611 --> 00:02:08,279
Un pian mare, de exemplu, poate cânta

84
00:02:08,279 --> 00:02:10,028
88 de note separate.

85
00:02:10,028 --> 00:02:13,535
Deci cum condensăm 88 de note într-un singur portativ?

86
00:02:13,535 --> 00:02:16,162
Folosim ceva numit cheie.

87
00:02:16,162 --> 00:02:17,413
O cheie e un semn ciudat

88
00:02:17,413 --> 00:02:18,998
plasat la începutul portativului

89
00:02:18,998 --> 00:02:20,468
şi joacă rolul unui punct de referinţă,

90
00:02:20,468 --> 00:02:22,332
care ne spune că o anume linie sau spaţiu

91
00:02:22,332 --> 00:02:25,606
corespunde unei note specifice de pe instrument.

92
00:02:25,606 --> 00:02:27,588
Dacă vrem să cântăm note care nu sunt pe portativ,

93
00:02:27,588 --> 00:02:29,745
trişăm un pic şi desenăm mici linii în plus

94
00:02:29,745 --> 00:02:31,219
numite linii suplimentare

95
00:02:31,219 --> 00:02:33,100
şi plasăm notele pe ele.

96
00:02:33,100 --> 00:02:35,047
Dacă trebuie să desenăm multe linii

97
00:02:35,047 --> 00:02:36,473
încât devine confuz,

98
00:02:36,473 --> 00:02:39,622
atunci trebuie să schimbăm într-o cheie diferită.

99
00:02:39,622 --> 00:02:42,230
Pentru a indica interpretului când să cânte notele,

100
00:02:42,230 --> 00:02:44,125
două elemente principale determină asta:

101
00:02:44,125 --> 00:02:45,023
măsura

102
00:02:45,023 --> 00:02:46,234
şi ritmul.

103
00:02:46,234 --> 00:02:47,987
Măsura unei piese muzicale este

104
00:02:47,987 --> 00:02:50,024
prin ea însăşi, cam plictisitoare.

105
00:02:50,024 --> 00:02:51,713
Sună în felul ăsta.

106
00:02:54,173 --> 00:02:55,506
Observaţi că nu se schimbă,

107
00:02:55,506 --> 00:02:57,985
îi dă înainte monoton.

108
00:02:57,985 --> 00:03:00,546
Poate fi înceată

109
00:03:00,546 --> 00:03:02,490
sau rapidă

110
00:03:02,490 --> 00:03:03,821
sau oricum îţi place.

111
00:03:03,821 --> 00:03:06,628
Aşa cum secundarul ceasului

112
00:03:06,628 --> 00:03:09,196
împarte un minut în 60 de secunde,

113
00:03:09,196 --> 00:03:12,209
cu fiecare secundă egală cu celelalte,

114
00:03:12,209 --> 00:03:13,998
măsura împarte o piesă muzicală

115
00:03:13,998 --> 00:03:15,504
în fragmente mici de timp,

116
00:03:15,504 --> 00:03:17,252
toate de aceeaşi lungime,

117
00:03:17,252 --> 00:03:18,826
măsuri.

118
00:03:18,826 --> 00:03:20,461
Menținând măsura constantă,

119
00:03:20,461 --> 00:03:22,100
putem începe să adăugăm ritm pe portativ,

120
00:03:22,100 --> 00:03:24,366
şi atunci începe cu adevărat muzica.

121
00:03:25,413 --> 00:03:27,056
Iată un sfert de notă.

122
00:03:27,056 --> 00:03:28,793
E unitatea de bază a ritmului

123
00:03:28,793 --> 00:03:30,515
şi valorează o bătaie.

124
00:03:30,515 --> 00:03:33,316
Asta-i o jumătate de notă şi valorează două bătăi.

125
00:03:33,316 --> 00:03:35,437
Această notă întreagă durează patru bătăi,

126
00:03:35,437 --> 00:03:37,378
şi ăştia mici aici sunt optimi,

127
00:03:37,378 --> 00:03:39,261
valorând jumătate de bătaie fiecare.

128
00:03:39,261 --> 00:03:41,985
„Minunat" vei spune, „Cum le folosesc?"

129
00:03:41,985 --> 00:03:42,807
Poate ai observat

130
00:03:42,807 --> 00:03:44,464
că de-a lungul portativului,

131
00:03:44,464 --> 00:03:47,239
există liniuțe care-l împart în mici secţiuni.

132
00:03:47,239 --> 00:03:48,949
Acestea delimitează măsurile.

133
00:03:48,949 --> 00:03:51,618
Vom numi fiecare secţiune, o măsură.

134
00:03:51,618 --> 00:03:53,465
La începutul fiecărei piese muzicale,

135
00:03:53,465 --> 00:03:54,589
imediat după cheie,

136
00:03:54,589 --> 00:03:56,844
e ceva numit semnătura timpului,

137
00:03:56,844 --> 00:04:00,009
care indică interpretului câte bătăi sunt în fiecare măsură.

138
00:04:00,009 --> 00:04:02,178
Aici sunt două bătăi în fiecare măsură,

139
00:04:02,178 --> 00:04:03,524
aici sunt trei,

140
00:04:03,524 --> 00:04:04,325
aici patru,

141
00:04:04,325 --> 00:04:05,596
şi aşa mai departe.

142
00:04:05,596 --> 00:04:07,885
Numărul de jos ne indică ce notă

143
00:04:07,885 --> 00:04:10,551
va fi folosită ca unitate de bază a măsurii.

144
00:04:10,551 --> 00:04:12,512
1 corespunde notei întregi,

145
00:04:12,512 --> 00:04:13,642
2, unei jumătăţi de notă,

146
00:04:13,642 --> 00:04:15,940
4, unui sfert de notă,

147
00:04:15,940 --> 00:04:16,351
8, unei optimi de notă,

148
00:04:16,351 --> 00:04:17,685
şi aşa mai departe.

149
00:04:17,685 --> 00:04:19,329
Deci această semnătură

150
00:04:19,329 --> 00:04:22,125
indică faptul că sunt patru sferturi de note în fiecare măsură,

151
00:04:22,125 --> 00:04:22,561
unu,

152
00:04:22,561 --> 00:04:23,038
doi,

153
00:04:23,038 --> 00:04:23,467
trei,

154
00:04:23,467 --> 00:04:24,077
patru,

155
00:04:24,077 --> 00:04:24,485
unu,

156
00:04:24,485 --> 00:04:24,847
doi,

157
00:04:24,847 --> 00:04:25,230
trei,

158
00:04:25,230 --> 00:04:25,641
patru,

159
00:04:25,641 --> 00:04:26,950
şi aşa mia departe.

160
00:04:26,950 --> 00:04:28,359
Dar aşa cum am mai spus,

161
00:04:28,359 --> 00:04:29,662
dacă doar menținem bătăile,

162
00:04:29,662 --> 00:04:31,379
devine cam plictisitor,

163
00:04:31,379 --> 00:04:32,863
aşa că înlocuim unele pătrimi de note

164
00:04:32,863 --> 00:04:34,913
cu ritmuri diferite.

165
00:04:34,913 --> 00:04:36,508
Observaţi, chiar dacă numărul notelor

166
00:04:36,508 --> 00:04:37,997
de pe fiecare măsură se schimbă,

167
00:04:37,997 --> 00:04:40,998
numărul total de bătăi din fiecare măsură nu se schimbă.

168
00:04:41,905 --> 00:04:45,147
Deci, cum sună creaţia noastră muzicală?

169
00:04:47,760 --> 00:04:51,076
Sună OK, dar poate cam monoton, nu?

170
00:04:51,076 --> 00:04:52,162
Să adăugăm alt instrument,

171
00:04:52,162 --> 00:04:53,697
cu propria măsură şi propriul ritm.

172
00:04:54,435 --> 00:04:56,611
Acum sună a muzică.

173
00:04:57,903 --> 00:04:59,147
Desigur, e nevoie de ceva practică

174
00:04:59,147 --> 00:05:00,398
să te obişnui să citeşti repede

175
00:05:00,398 --> 00:05:02,316
şi să cânți ce vezi cu instrumentul,

176
00:05:02,316 --> 00:05:04,065
dar, cu puţin timp şi răbdare,

177
00:05:04,065 --> 00:05:06,379
vei putea fi următorul Beethoven

178
00:05:06,379 --> 00:05:07,072
sau

179
00:05:07,072 --> 00:05:08,484
Justin Bieber.