0:00:06.104,0:00:07.981
Când ne uităm la un film sau la o piesă de teatru,

0:00:07.981,0:00:08.941
ştim că actorii

0:00:08.941,0:00:11.024
şi-au învăţat probabil replicile dintr-un scenariu,

0:00:11.024,0:00:12.076
care în esenţă le indică

0:00:12.076,0:00:12.823
ce să spună

0:00:12.823,0:00:14.326
şi când să spună.

0:00:15.080,0:00:16.167
O compoziție muzicală

0:00:16.167,0:00:18.256
operează pe exact acelaşi principiu.

0:00:18.256,0:00:19.615
În principiu,

0:00:19.615,0:00:21.799
îi indică interpretului ce să cânte

0:00:21.799,0:00:23.179
şi când să cânte.

0:00:23.901,0:00:26.205
Din punct de vedere estetic, e o mare diferenţă

0:00:26.205,0:00:28.126
între, să spunem, Beethoven

0:00:28.126,0:00:29.403
şi Justin Bieber,

0:00:29.403,0:00:30.551
dar ambii artişti au folosit

0:00:30.551,0:00:33.490
aceleaşi componente pentru a crea muzica lor:

0:00:33.490,0:00:34.182
notele.

0:00:34.182,0:00:35.221
Deși rezultaul final

0:00:35.221,0:00:36.890
poate suna destul de complicat,

0:00:36.890,0:00:38.383
logica din spatele notelor muzicale

0:00:38.383,0:00:40.438
e de fapt destul de simplă.

0:00:40.438,0:00:41.471
Să aruncăm o privire

0:00:41.471,0:00:43.641
la elementele fundamentale ale notării muzicale

0:00:43.641,0:00:47.401
şi cum interacţionează pentru a crea o operă de artă.

0:00:47.401,0:00:49.821
Muzica e scrisă pe cinci linii paralele

0:00:49.821,0:00:51.465
trasate pe o pagină.

0:00:51.465,0:00:53.748
Aceste cinci linii se numesc portativ

0:00:53.748,0:00:56.218
și operează pe două axe:

0:00:56.218,0:00:57.224
sus-jos

0:00:57.224,0:00:59.258
şi stânga-dreapta.

0:00:59.258,0:01:01.203
Axa sus-jos îi indică interpretului

0:01:01.203,0:01:02.538
înălțimea notei

0:01:02.538,0:01:03.936
sau ce notă să cânte,

0:01:03.936,0:01:06.104
iar axa stânga-dreapta îi indică

0:01:06.104,0:01:07.262
ritmul notei

0:01:07.262,0:01:09.281
sau când s-o cânte.

0:01:09.281,0:01:11.013
Să începem cu înălțimea.

0:01:11.013,0:01:12.962
Pentru a ne ajuta, vom folosi un pian,

0:01:12.962,0:01:14.596
dar sistemul funcţionează

0:01:14.596,0:01:16.823
cam la orice instrument la care vă puteţi gândi.

0:01:16.823,0:01:18.600
În tradiţia muzicală vestică,

0:01:18.600,0:01:19.891
înălțimea notei e indicată

0:01:19.891,0:01:22.250
cu primele șapte litere din alfabet:

0:01:22.250,0:01:22.775
A,

0:01:22.775,0:01:23.276
B,

0:01:23.276,0:01:23.717
C,

0:01:23.717,0:01:24.107
D,

0:01:24.107,0:01:24.557
E,

0:01:24.557,0:01:25.125
F,

0:01:25.125,0:01:26.446
şi G.

0:01:26.446,0:01:28.572
Apoi ciclul se repetă:

0:01:28.572,0:01:28.989
A,

0:01:28.989,0:01:29.369
B,

0:01:29.369,0:01:29.633
C,

0:01:29.633,0:01:29.866
D,

0:01:29.866,0:01:30.112
E,

0:01:30.112,0:01:30.404
F,

0:01:30.404,0:01:30.658
G,

0:01:30.658,0:01:30.972
A,

0:01:30.972,0:01:31.215
B,

0:01:31.215,0:01:31.409
C,

0:01:31.409,0:01:31.572
D,

0:01:31.572,0:01:31.747
E,

0:01:31.747,0:01:31.948
F,

0:01:31.948,0:01:32.159
G,

0:01:32.159,0:01:33.537
şi aşa mai departe.

0:01:33.537,0:01:35.684
Dar cum îşi obţin numele aceste note?

0:01:35.684,0:01:38.293
De exemplu, dacă interpretezi un F

0:01:38.293,0:01:39.471
şi apoi interpretezi alt F

0:01:39.471,0:01:41.216
mai sus sau mai jos pe claviatură,

0:01:41.216,0:01:42.945
vei observa că sună cam la fel

0:01:42.945,0:01:45.585
în comparaţie cu B, de exemplu.

0:01:45.585,0:01:46.979
Revenind la portativ,

0:01:46.979,0:01:49.673
fiecare linie şi fiecare spaţiu dintre două linii

0:01:49.673,0:01:51.779
reprezintă o notă distinctă.

0:01:51.779,0:01:53.761
Dacă plasăm o notă pe una din aceste linii

0:01:53.761,0:01:55.131
sau pe unul din aceste spaţii,

0:01:55.131,0:01:57.682
indică interpretului să cânte acea notă.

0:01:57.682,0:01:59.805
Cu cât nota e plasată pe portativ mai sus,

0:01:59.805,0:02:01.436
cu atât mai sus e înălțimea notei.

0:02:01.436,0:02:03.937
Dar există evident mult mai multe tonalități

0:02:03.937,0:02:06.611
decât aceste nouă linii şi spaţii disponibile.

0:02:06.611,0:02:08.279
Un pian mare, de exemplu, poate cânta

0:02:08.279,0:02:10.028
88 de note separate.

0:02:10.028,0:02:13.535
Deci cum condensăm 88 de note într-un singur portativ?

0:02:13.535,0:02:16.162
Folosim ceva numit cheie.

0:02:16.162,0:02:17.413
O cheie e un semn ciudat

0:02:17.413,0:02:18.998
plasat la începutul portativului

0:02:18.998,0:02:20.468
şi joacă rolul unui punct de referinţă,

0:02:20.468,0:02:22.332
care ne spune că o anume linie sau spaţiu

0:02:22.332,0:02:25.606
corespunde unei note specifice de pe instrument.

0:02:25.606,0:02:27.588
Dacă vrem să cântăm note care nu sunt pe portativ,

0:02:27.588,0:02:29.745
trişăm un pic şi desenăm mici linii în plus

0:02:29.745,0:02:31.219
numite linii suplimentare

0:02:31.219,0:02:33.100
şi plasăm notele pe ele.

0:02:33.100,0:02:35.047
Dacă trebuie să desenăm multe linii

0:02:35.047,0:02:36.473
încât devine confuz,

0:02:36.473,0:02:39.622
atunci trebuie să schimbăm într-o cheie diferită.

0:02:39.622,0:02:42.230
Pentru a indica interpretului când să cânte notele,

0:02:42.230,0:02:44.125
două elemente principale determină asta:

0:02:44.125,0:02:45.023
măsura

0:02:45.023,0:02:46.234
şi ritmul.

0:02:46.234,0:02:47.987
Măsura unei piese muzicale este

0:02:47.987,0:02:50.024
prin ea însăşi, cam plictisitoare.

0:02:50.024,0:02:51.713
Sună în felul ăsta.

0:02:54.173,0:02:55.506
Observaţi că nu se schimbă,

0:02:55.506,0:02:57.985
îi dă înainte monoton.

0:02:57.985,0:03:00.546
Poate fi înceată

0:03:00.546,0:03:02.490
sau rapidă

0:03:02.490,0:03:03.821
sau oricum îţi place.

0:03:03.821,0:03:06.628
Aşa cum secundarul ceasului

0:03:06.628,0:03:09.196
împarte un minut în 60 de secunde,

0:03:09.196,0:03:12.209
cu fiecare secundă egală cu celelalte,

0:03:12.209,0:03:13.998
măsura împarte o piesă muzicală

0:03:13.998,0:03:15.504
în fragmente mici de timp,

0:03:15.504,0:03:17.252
toate de aceeaşi lungime,

0:03:17.252,0:03:18.826
măsuri.

0:03:18.826,0:03:20.461
Menținând măsura constantă,

0:03:20.461,0:03:22.100
putem începe să adăugăm ritm pe portativ,

0:03:22.100,0:03:24.366
şi atunci începe cu adevărat muzica.

0:03:25.413,0:03:27.056
Iată un sfert de notă.

0:03:27.056,0:03:28.793
E unitatea de bază a ritmului

0:03:28.793,0:03:30.515
şi valorează o bătaie.

0:03:30.515,0:03:33.316
Asta-i o jumătate de notă şi valorează două bătăi.

0:03:33.316,0:03:35.437
Această notă întreagă durează patru bătăi,

0:03:35.437,0:03:37.378
şi ăştia mici aici sunt optimi,

0:03:37.378,0:03:39.261
valorând jumătate de bătaie fiecare.

0:03:39.261,0:03:41.985
„Minunat" vei spune, „Cum le folosesc?"

0:03:41.985,0:03:42.807
Poate ai observat

0:03:42.807,0:03:44.464
că de-a lungul portativului,

0:03:44.464,0:03:47.239
există liniuțe care-l împart în mici secţiuni.

0:03:47.239,0:03:48.949
Acestea delimitează măsurile.

0:03:48.949,0:03:51.618
Vom numi fiecare secţiune, o măsură.

0:03:51.618,0:03:53.465
La începutul fiecărei piese muzicale,

0:03:53.465,0:03:54.589
imediat după cheie,

0:03:54.589,0:03:56.844
e ceva numit semnătura timpului,

0:03:56.844,0:04:00.009
care indică interpretului câte bătăi sunt în fiecare măsură.

0:04:00.009,0:04:02.178
Aici sunt două bătăi în fiecare măsură,

0:04:02.178,0:04:03.524
aici sunt trei,

0:04:03.524,0:04:04.325
aici patru,

0:04:04.325,0:04:05.596
şi aşa mai departe.

0:04:05.596,0:04:07.885
Numărul de jos ne indică ce notă

0:04:07.885,0:04:10.551
va fi folosită ca unitate de bază a măsurii.

0:04:10.551,0:04:12.512
1 corespunde notei întregi,

0:04:12.512,0:04:13.642
2, unei jumătăţi de notă,

0:04:13.642,0:04:15.940
4, unui sfert de notă,

0:04:15.940,0:04:16.351
8, unei optimi de notă,

0:04:16.351,0:04:17.685
şi aşa mai departe.

0:04:17.685,0:04:19.329
Deci această semnătură

0:04:19.329,0:04:22.125
indică faptul că sunt patru sferturi de note în fiecare măsură,

0:04:22.125,0:04:22.561
unu,

0:04:22.561,0:04:23.038
doi,

0:04:23.038,0:04:23.467
trei,

0:04:23.467,0:04:24.077
patru,

0:04:24.077,0:04:24.485
unu,

0:04:24.485,0:04:24.847
doi,

0:04:24.847,0:04:25.230
trei,

0:04:25.230,0:04:25.641
patru,

0:04:25.641,0:04:26.950
şi aşa mia departe.

0:04:26.950,0:04:28.359
Dar aşa cum am mai spus,

0:04:28.359,0:04:29.662
dacă doar menținem bătăile,

0:04:29.662,0:04:31.379
devine cam plictisitor,

0:04:31.379,0:04:32.863
aşa că înlocuim unele pătrimi de note

0:04:32.863,0:04:34.913
cu ritmuri diferite.

0:04:34.913,0:04:36.508
Observaţi, chiar dacă numărul notelor

0:04:36.508,0:04:37.997
de pe fiecare măsură se schimbă,

0:04:37.997,0:04:40.998
numărul total de bătăi din fiecare măsură nu se schimbă.

0:04:41.905,0:04:45.147
Deci, cum sună creaţia noastră muzicală?

0:04:47.760,0:04:51.076
Sună OK, dar poate cam monoton, nu?

0:04:51.076,0:04:52.162
Să adăugăm alt instrument,

0:04:52.162,0:04:53.697
cu propria măsură şi propriul ritm.

0:04:54.435,0:04:56.611
Acum sună a muzică.

0:04:57.903,0:04:59.147
Desigur, e nevoie de ceva practică

0:04:59.147,0:05:00.398
să te obişnui să citeşti repede

0:05:00.398,0:05:02.316
şi să cânți ce vezi cu instrumentul,

0:05:02.316,0:05:04.065
dar, cu puţin timp şi răbdare,

0:05:04.065,0:05:06.379
vei putea fi următorul Beethoven

0:05:06.379,0:05:07.072
sau

0:05:07.072,0:05:08.484
Justin Bieber.