0:00:02.390,0:00:03.940
Bucle „for”

0:00:05.020,0:00:07.850
Când utilizezi un bloc de repetare[br]pentru a repeta codul

0:00:08.220,0:00:11.320
De unde știe computerul[br]când se repetă de destule ori?

0:00:11.850,0:00:15.450
Blocul de repetare ascunde de fapt[br]o bucată de cod mai sofisticată

0:00:15.900,0:00:16.920
numită bucla „for”,

0:00:17.570,0:00:22.050
un contor cu valoare de pornire[br]până la o valoare finală, de un increment.

0:00:22.970,0:00:26.050
De exemplu, un bloc de cod „repetați trei”

0:00:26.100,0:00:29.100
numără de la 1 la 3 din 1 în 1.

0:00:29.400,0:00:32.200
De fiecare dată când numără,[br]rulează codul în interiorul buclei.

0:00:33.520,0:00:36.970
Bucla știe de câte ori a rulat folosind[br]o variabilă de contor

0:00:36.970,0:00:39.470
care e setată la valoarea de pornire[br]la începutul buclei

0:00:39.770,0:00:42.420
și căreia i se adaugă incrementul[br]de fiecare dată când bucla rulează.

0:00:43.050,0:00:46.900
De îndată ce variabila contor e mai mare[br]decât valoarea finală, bucla se oprește.

0:00:48.470,0:00:52.950
Avantajul utilizării unei bucle „for” reale[br]în locul unui bloc de repetare

0:00:53.000,0:00:56.220
e că vezi de fapt variabila contor[br]și să o utilizezi în bucla ta.