WEBVTT 00:00:06.153 --> 00:00:08.086 Mistere vernaculare: 00:00:08.086 --> 00:00:09.695 radiografia sau razele x, 00:00:09.695 --> 00:00:12.207 o formă de radiaţie electromagnetică 00:00:12.207 --> 00:00:15.095 capabilă de a penetra corpuri solide. 00:00:15.095 --> 00:00:17.129 Cuvântul „rază X" se trage 00:00:17.129 --> 00:00:19.520 de la Rene Descartes, 00:00:19.520 --> 00:00:20.983 filozof francez, 00:00:20.983 --> 00:00:22.008 matematician, 00:00:22.008 --> 00:00:25.614 și scriitor al secolului al XVll-lea. 00:00:25.614 --> 00:00:28.344 Una dintre nenumăratele contribuţii 00:00:28.344 --> 00:00:29.766 la lumea numerelor 00:00:29.766 --> 00:00:33.251 a fost invenţia unei convenţii simple, dar ingenioase 00:00:33.251 --> 00:00:36.157 care în ziua de azi pare de la sine înţeleasă: 00:00:36.157 --> 00:00:38.326 reprezentarea necunoscutelor 00:00:38.326 --> 00:00:43.103 într-o ecuaţie ca X, Y și Z. 00:00:43.103 --> 00:00:46.337 Când omul de ştiinţă german Wilhelm Rontgen 00:00:46.337 --> 00:00:48.283 a descoperit ceea ce numim noi raze X 00:00:48.283 --> 00:00:50.344 la sfârşitul secolului al XIX-lea, 00:00:50.344 --> 00:00:53.740 le-a numit X-Strahlen. 00:00:53.740 --> 00:00:56.334 Strahlen înseamnă „strălucire" în germană, 00:00:56.334 --> 00:01:00.316 iar X, reprezintă natura necunoscută 00:01:00.316 --> 00:01:03.388 a radiaţiei descoperite de Rontgen, 00:01:03.388 --> 00:01:05.620 factorul X , ca să spunem aşa. 00:01:06.434 --> 00:01:09.259 În română, ca şi în engleză, s-a păstrat X-ul, 00:01:09.259 --> 00:01:12.917 iar „strălucirea" nemţească s-a înlocuit cu "rază" 00:01:12.917 --> 00:01:15.574 cu sensul de rază de lumină. 00:01:15.574 --> 00:01:17.788 Coincidenţa face ca în matematică, 00:01:17.788 --> 00:01:19.846 cuvântul englezesc „ray" se referă la o linie, 00:01:19.846 --> 00:01:22.721 cu un punct de origine care nu are sfârşit, 00:01:22.721 --> 00:01:25.033 extinsă la nesfârşit, 00:01:25.033 --> 00:01:27.976 trimiţându-ne cu uşurinţă înapoi în necunoscut. 00:01:27.976 --> 00:01:31.794 Astăzi înţelegem ce sunt radiaţiile X, 00:01:31.794 --> 00:01:33.751 iar in ciuda obiecţiilor pline de modestie 00:01:33.751 --> 00:01:35.385 ale descoperitorului lor, 00:01:35.385 --> 00:01:39.158 se mai numesc şi raze Rontgen, 00:01:39.158 --> 00:01:40.899 eliminând prin X 00:01:40.899 --> 00:01:43.941 misterul fundamental al naturii lor.