Înțelepciunea convențională despre diete și recomandările guvernamentale în privința sănătății, par să se schimbe tot timpul. Și totuși, reclame noi apar mereu, susținând că au răspunsul în legătură cu ce ar trebui să mâncăm. Cum facem deci distincția dintre ceea ce este sănătos și ceea ce agenții de publicitate vor să ne convingă că este bun? Marketingul profită de dorința noastră de a pierde rapid în greutate, și de a fi mai puternici, mai supli, și mai frumoși. În fond, planurile de dietă care promit rezultate spectaculoase, cunoscute ca diete minune, sunt întocmai ceea ce par: prea bune ca să fie adevărate. Deci de unde anume provin aceste diete minune? În timp ce anticii greci și romani, cu secole mai devreme, au adoptat regimuri pentru sănătate la scară largă, acest fenomen a început cu adevărat în Epoca Victoriană cu moda dietei cu oțet și a dietei Banting. De atunci, dietele ne sfătuiesc tot felul de lucruri: să mestecăm alimentele în mod excesiv, să nu le mestecăm deloc, să consumăm un grepfrut la fiecare masă, să mâncăm supă de varză non-stop, ba chiar și să consumăm arsenic, sau tenii. Dacă ideea acestor diete nebunești a rezistat istoriei, înseamnă oare că funcționează? Pe termen scurt răspunsul este adesea afirmativ. Dietele cu conținut redus de carbohidrați precum renumitele diete Atkins sau South Beach, au inițial un efect diuretic. Se pierde sodiu până ce corpul se reechilibrează, și temporar se pot pierde lichide, deci scade și greutatea. Cu alte diete hipocalorice, la început puteți pierde în greutate întrucât vă restricționați aportul alimentar și reduceți cantitatea de calorii ingerată. Dar apoi corpul își încetinește metabolismul pentru a se adapta, reducând efectul dietei în timp și rezultând o reversie rapidă când dieta este abandonată. Deci, pe măsură ce aceste diete par fascinante la început, ele nu garantează beneficii pe termen lung pentru sănătate și greutate. Câteva reguli simple ne pot ajuta să facem diferența dintre o dietă care este benefică și sănătoasă pe termen lung, și una care oferă doar o scădere temporară în greutate. Acesta e primul sfat: dacă o dietă se concentrează intens pe reducerea drastică a caloriilor sau pe eliminarea unor grupe alimentare, cum ar fi grăsimile, zahărul, sau carbohidrații, probabil aceasta e o dietă minune. Un alt semnal de alarmă e atunci când dieta respectivă vă indică să mâncați doar alimente specifice, combinații speciale, sau să optați pentru substituți alimentari precum băuturi, batoane sau prafuri. Adevărul e că nu te poți debarasa de kilogramele în plus într-un timp scurt. Nu toate dietele urmăresc doar pierderea în greutate. Ce să mai zicem despre superalimente, sau soluții de stimulare a metabolismului? Marketingul subliniază farmecul produselor asociate cu culturile străvechi și îndepărtate pentru a le induce consumatorilor o senzație de misticism. Așa zisele superalimente precum afinele sau açaí, chiar adaugă nutrienți puternici, dar calitățile lor super-transformatoare sunt de-a dreptul exagerate. Acestea sunt produse sănătoase pentru o dietă echilibrată, deși adesea sunt comercializate ca parte a băuturilor dulci sau a cerealelor, caz în care proprietățile negative sunt mai mari decât beneficiile. Acceleratorii metabolici consumați cu moderație pot ajuta la pierderea în greutate și pot crește numărul de fructe și legume proaspete consumate zilnic. Științific vorbind, încă nu s-a demonstrat să aibă beneficii pe termen lung sau să detoxifice corpul mai bine decât mecanismele sale naturale. Peste tot unde privim, ni se oferă soluții pentru a arăta mai bine, pentru a fi mai în formă, și, în general, să avansăm. Mâncarea nu este o excepție, dar sfaturile despre mâncare ar trebui lăsate medicilor și nutriționiștilor care cunosc bine istoricul nostru individual. Dietele și alimentele minune nu sunt neapărat rele. Acestea se pot dovedi uneori chiar bune, dar nu pentru toată lumea tot timpul.