WEBVTT

00:00:01.000 --> 00:00:04.632
Vă voi spune o poveste de acum 200 de ani.

00:00:04.632 --> 00:00:08.059
În anul 1820, astronomul francez
Alexis Bouvard

00:00:08.059 --> 00:00:11.343
aproape a devenit
a doua persoană din istoria umanității

00:00:11.343 --> 00:00:13.333
care a descoperit o planetă.

00:00:13.333 --> 00:00:16.317
Urmărise poziția planetei Uranus pe cer,

00:00:16.317 --> 00:00:18.277
folosind cataloage stelare vechi,

00:00:18.277 --> 00:00:20.877
dar planeta nu înconjura Soarele

00:00:20.877 --> 00:00:23.114
conform predicțiilor sale.

00:00:23.114 --> 00:00:26.858
Uneori era puțin prea rapidă,
alteori era puțin prea lentă.

00:00:26.858 --> 00:00:30.513
Bouvard știa că predicțiile sale 
erau perfecte,

00:00:30.513 --> 00:00:33.999
așa că probabil acele cataloage
stelare erau eronate.

NOTE Paragraph

00:00:33.999 --> 00:00:36.179
Atunci le-a spus astronomilor:

00:00:36.179 --> 00:00:38.103
„Faceți măsurători mai precise!”

00:00:38.103 --> 00:00:39.537
Așa că aceștia au făcut.

00:00:39.537 --> 00:00:43.675
Astronomii au petrecut următoarele
două decenii urmărind meticulos

00:00:43.675 --> 00:00:45.805
poziția lui Uranus pe cer,

00:00:45.805 --> 00:00:48.147
dar, cu toate acestea, nu s-au potrivit

00:00:48.147 --> 00:00:49.903
cu predicțiile lui Bouvard.

00:00:49.903 --> 00:00:51.951
Până în 1840, devenise evident

00:00:51.951 --> 00:00:54.731
că nu era o problemă
cu vechile cataloage stelare,

00:00:54.731 --> 00:00:57.862
ci era o problemă cu predicțiile.

NOTE Paragraph

00:00:57.862 --> 00:00:59.577
Iar astronomii știau de ce.

00:00:59.577 --> 00:01:03.516
Realizaseră că trebuie să existe
o planetă gigant la mare distanță,

00:01:03.516 --> 00:01:05.698
dincolo de orbita lui Uranus,

00:01:05.698 --> 00:01:07.492
care afecta acea orbită,

00:01:07.492 --> 00:01:12.000
uneori accelerând-o, alteori încetinind-o.

NOTE Paragraph

00:01:12.790 --> 00:01:14.792
Trebuie să fi fost frustrant în 1840

00:01:14.792 --> 00:01:18.068
să poți observa efectele gravitaționale 
ale acestei planete gigant,

00:01:18.068 --> 00:01:21.996
dar să nu știi cum să o găsești.

00:01:21.996 --> 00:01:24.454
Credeți-mă, e într-adevăr frustrant!

00:01:24.454 --> 00:01:25.454
(Râsete)

NOTE Paragraph

00:01:25.454 --> 00:01:27.739
Dar în 1846, alt astronom francez,

00:01:27.739 --> 00:01:29.149
Urbain Le Verrier,

00:01:29.149 --> 00:01:32.897
a anticipat matematic
cum să prezică locația planetei.

NOTE Paragraph

00:01:32.897 --> 00:01:35.847
El și-a trimis predicțiile
la Observatorul din Berlin.

00:01:35.847 --> 00:01:37.628
Acolo, ei au utilizat telescopul

00:01:37.628 --> 00:01:40.752
și în prima noapte
au găsit un punct vag de lumină

00:01:40.752 --> 00:01:42.658
care se mișca încet pe cer

00:01:42.658 --> 00:01:44.250
și l-au descoperit pe Neptun.

00:01:44.250 --> 00:01:49.926
Era atât de aproape pe cer
față de predicția lui Le Verrier.

00:01:49.926 --> 00:01:53.457
Povestea predicției și discrepanței

00:01:53.457 --> 00:01:54.658
și a noii teorii

00:01:54.658 --> 00:01:57.578
și a descoperirilor triumfale e clasică,

00:01:57.578 --> 00:02:00.566
iar Le Verrier a devenit
atât de faimos datorită ei,

NOTE Paragraph

00:02:00.566 --> 00:02:03.096
încât ceilalți au încercat 
să intre pe fir imediat.

00:02:03.096 --> 00:02:05.627
În ultimii 163 de ani,

00:02:05.627 --> 00:02:11.347
zeci de astronomi au utilizat
un fel de discrepanță orbitală

00:02:11.347 --> 00:02:16.247
pentru a prezice existența
unei noi planete în sistemul solar.

00:02:16.247 --> 00:02:19.873
S-au înșelat mereu.

00:02:19.873 --> 00:02:22.400
Cea mai faimoasă
dintre aceste predicții eronate

00:02:22.400 --> 00:02:24.980
a fost cea a lui Percival Lowell,
care era convins

NOTE Paragraph

00:02:24.980 --> 00:02:28.735
că trebuie să existe o planetă
dincolo de Uranus și Neptun

NOTE Paragraph

00:02:28.735 --> 00:02:30.533
care să interfereze cu orbitele lor.

00:02:30.533 --> 00:02:33.153
Iar când Pluto a fost descoperit în 1930

00:02:33.153 --> 00:02:34.872
la Observatorul Lowell,

00:02:34.872 --> 00:02:39.244
toată lumea a presupus
că aceasta era planeta prezisă de Lowell.

00:02:39.244 --> 00:02:41.345
S-au înșelat.

00:02:41.345 --> 00:02:45.702
Se dovedește că Uranus și Neptun
se află exact unde ar trebui să se afle.

00:02:45.702 --> 00:02:49.160
A durat 100 de ani, dar Bouvard
avea în sfârșit dreptate.

00:02:49.160 --> 00:02:52.695
Astronomii trebuiau să facă
măsurători mai exacte.

00:02:52.695 --> 00:02:58.843
Iar atunci când au făcut-o,
acele măsurători au arătat

00:02:58.843 --> 00:03:02.660
că nu există nicio planetă
dincolo de Uranus și Neptun,

00:03:02.660 --> 00:03:06.051
iar Pluto este de mii de ori prea mic
pentru a avea vreun efect

00:03:06.051 --> 00:03:08.272
asupra acelor orbite.

00:03:08.272 --> 00:03:10.923
Așadar, chiar dacă Pluto
s-a dovedit a nu fi

00:03:10.923 --> 00:03:13.112
planeta despre care se vorbise inițial,

00:03:13.112 --> 00:03:16.833
era prima descoperire
din ceea ce acum este cunoscut

NOTE Paragraph

00:03:16.833 --> 00:03:19.635
ca un conglomerat
de mii de obiecte înghețate,

00:03:19.635 --> 00:03:21.778
aflate în orbită dincolo de planete.

00:03:21.778 --> 00:03:26.938
Aici puteți vedea orbitele lui Jupiter,
Saturn, Uranus și Neptun,

00:03:26.938 --> 00:03:30.455
iar în acel mic cerc din centru,
e Pământul și Soarele

00:03:30.455 --> 00:03:32.937
și aproape tot ce cunoașteți și iubiți.

00:03:32.937 --> 00:03:35.198
Iar acele cercuri galbele din margine

00:03:35.198 --> 00:03:37.808
sunt aceste obiecte înghețate
de dincolo de planete.

00:03:37.808 --> 00:03:40.124
Aceste corpuri înghețate
sunt împinse și atrase

00:03:40.124 --> 00:03:42.144
de câmpurile gravitaționale ale planetelor

00:03:42.144 --> 00:03:44.615
în moduri complet previzibile.

00:03:44.615 --> 00:03:50.692
Totul se mișcă în jurul Soarelui,
exact așa cum ar trebui.

00:03:50.692 --> 00:03:51.779
Aproape.

00:03:51.779 --> 00:03:54.188
Așa că în 2003,

NOTE Paragraph

00:03:54.188 --> 00:03:56.390
am descoperit ceea ce era la timpul acela

NOTE Paragraph

00:03:56.390 --> 00:03:59.763
cel mai distant obiect cunoscut 
din întregul sistem solar.

00:03:59.763 --> 00:04:01.807
E greu să te uiți la acel
obiect singuratic

00:04:01.807 --> 00:04:04.150
și să nu spui că Lowell s-a înșelat,

00:04:04.150 --> 00:04:05.788
nu există nimic dincolo de Neptun,

00:04:05.788 --> 00:04:08.768
dar aceasta, aceasta ar putea fi 
o nouă planetă.

00:04:08.768 --> 00:04:10.648
Întrebarea pe care o aveam de fapt era:

00:04:10.648 --> 00:04:12.873
„Ce fel de orbită are în jurul Soarelui?”

00:04:12.873 --> 00:04:14.799
Are o orbită circulară în jurul Soarelui

00:04:14.799 --> 00:04:16.553
cum ar trebui să aibă orice planetă?

00:04:16.553 --> 00:04:19.875
Sau este doar un membru tipic 
al acestei centuri de corpuri înghețate

00:04:19.875 --> 00:04:22.158
care a fost ușor aruncat în afară

00:04:22.158 --> 00:04:24.535
pentru ca, mai apoi, să revină?

00:04:24.535 --> 00:04:28.088
Aceasta este exact întrebarea 
la care astronomii încercau

NOTE Paragraph

00:04:28.088 --> 00:04:31.601
să răspundă despre Uranus 
acum 200 de ani.

00:04:31.601 --> 00:04:35.897
Au reușit prin utilizarea unor observații
omise și înregistrate cu 91 de ani

00:04:35.897 --> 00:04:37.708
înainte de descoperirea planetei

00:04:37.708 --> 00:04:39.512
pentru a-i determina întreaga orbită.

00:04:39.512 --> 00:04:41.623
Noi nu am putut privi
atât de mult în trecut,

00:04:41.623 --> 00:04:45.994
dar am descoperit observații 
de acum 13 ani

00:04:45.994 --> 00:04:48.647
care ne-au ajutat să-i vedem
mișcarea în jurul Soarelui.

NOTE Paragraph

00:04:48.647 --> 00:04:51.241
Întrebarea este: se află
pe o orbită circulară

00:04:51.241 --> 00:04:54.478
în jurul Soarelui, precum o planetă,
sau eliptică,

00:04:54.478 --> 00:04:56.305
precum acele obiecte înghețate?

00:04:56.305 --> 00:04:57.682
Iar răspunsul este:

00:04:57.682 --> 00:04:58.940
nu.

00:04:58.940 --> 00:05:01.722
Are o orbită foarte alungită

NOTE Paragraph

00:05:01.722 --> 00:05:06.023
care îi face parcursul în jurul Soarelui
lung de 10.000 de ani.

00:05:06.023 --> 00:05:08.022
Am numit acest obiect Sedna,

00:05:08.022 --> 00:05:09.903
după zeița inuită a mării,

00:05:09.903 --> 00:05:13.858
în onoarea locurilor înghețate
unde orbitează.

00:05:13.858 --> 00:05:17.527
Știm acum că Sedna
e aproape cât o treime din Pluto

00:05:17.527 --> 00:05:20.448
și este un membru relativ tipic
al grupului de obiecte

00:05:20.448 --> 00:05:22.272
de dincolo de Neptun.

00:05:22.272 --> 00:05:26.025
Relativ tipic, cu excepția
acestei orbite bizare.

00:05:26.025 --> 00:05:27.498
Ați putea spune despre orbită:

00:05:27.498 --> 00:05:30.152
„Da, este bizar,
10.000 de ani în jurul Soarelui”,

00:05:30.152 --> 00:05:32.081
dar nu asta este cu adevărat bizar.

00:05:32.081 --> 00:05:34.155
Partea bizară
e că în acești 10.000 de ani

00:05:34.155 --> 00:05:38.928
Sedna nu ajunge niciodată aproape
de nimic altceva din sistemul solar.

00:05:38.928 --> 00:05:41.508
Chiar și în punctul
cel mai apropiat de Soare,

00:05:41.508 --> 00:05:43.770
Sedna este mai departe de Neptun

00:05:43.770 --> 00:05:46.966
decât este Neptun de Pământ.

00:05:46.966 --> 00:05:48.522
Dacă Sedna ar fi avut o orbită

NOTE Paragraph

00:05:48.522 --> 00:05:51.808
care să atingă orbita lui Neptun
în parcursul în jurul Soarelui,

00:05:51.808 --> 00:05:54.703
asta ar fi fost foarte ușor de explicat.

00:05:54.703 --> 00:05:57.721
Atunci ar fi fost doar un obiect
pe o orbită circulară,

00:05:57.721 --> 00:06:00.191
în regiunea corpurilor înghețate

00:06:00.191 --> 00:06:02.767
ce a ajuns o dată
puțin prea aproape de Neptun,

00:06:02.767 --> 00:06:07.375
iar apoi a fost propulsat
și acum se întoarce.

00:06:07.375 --> 00:06:10.833
Dar Sedna nu ajunge niciodată
aproape de nimic cunoscut

NOTE Paragraph

00:06:10.833 --> 00:06:14.590
din sistemul solar care să o propulseze.

00:06:14.590 --> 00:06:16.590
Neptun nu poate fi cauza,

00:06:16.590 --> 00:06:19.575
dar ceva trebuie să fie.

00:06:19.575 --> 00:06:22.733
Aceasta a fost prima dată, din anul 1845,

00:06:22.733 --> 00:06:25.765
când am observat
efectele gravitaționale ale unui obiect

00:06:25.765 --> 00:06:30.199
din extremitatea sistemului solar
despre care nu știam nimic.

00:06:30.199 --> 00:06:33.078
Știam totuși care e răspunsul.

NOTE Paragraph

00:06:33.078 --> 00:06:37.085
Sigur, ar fi putut fi vreo planetă
îndepărtată, gigant,

00:06:37.085 --> 00:06:39.697
din extremitatea sistemului solar,
dar ideea devenise

00:06:39.697 --> 00:06:42.038
atât de ridicolă
și fusese temeinic discreditată,

00:06:42.038 --> 00:06:44.000
încât nu am luat-o în serios.

00:06:44.000 --> 00:06:45.806
Dar acum 4,5 miliarde de ani,

00:06:45.806 --> 00:06:50.482
atunci când Soarele s-a format
într-un cocon de sute de alte stele,

00:06:50.482 --> 00:06:52.348
oricare dintre acele stele ar fi putut

00:06:52.348 --> 00:06:54.540
să ajungă suficient de aproape de Senda

00:06:54.540 --> 00:06:58.683
încât să îi dea orbitei ei
forma pe care o are azi.

00:06:58.683 --> 00:07:02.647
Când acel roi de stele 
s-a disipat în galaxie,

00:07:02.647 --> 00:07:06.173
orbita Sendei ar fi rămas
ca o înregistrare

00:07:06.173 --> 00:07:08.915
a acestui episod
din istoria timpurie a Soarelui.

00:07:08.915 --> 00:07:10.755
Am fost atât de încântat de idee,

NOTE Paragraph

00:07:10.755 --> 00:07:14.348
de ideea că am putea privi
o fosilă a nașterii Soarelui,

00:07:14.348 --> 00:07:16.098
încât am petrecut următorul deceniu

00:07:16.098 --> 00:07:18.698
căutând alte obiecte cu orbite similare.

00:07:18.698 --> 00:07:22.113
În acei 10 ani nu am găsit nimic.

00:07:22.113 --> 00:07:23.113
(Râsete)

00:07:23.113 --> 00:07:26.912
Dar colegii mei, Chad Trujillo și Scott
Sheppard s-au descurcat mai bine

NOTE Paragraph

00:07:26.912 --> 00:07:29.873
și au găsit mai multe obiecte
cu orbite precum Sedna,

NOTE Paragraph

00:07:29.873 --> 00:07:31.775
ceea ce este deosebit de interesant.

00:07:31.775 --> 00:07:33.227
Dar ce este și mai interesant

00:07:33.227 --> 00:07:35.978
este că au descoperit
că toate aceste obiecte

NOTE Paragraph

00:07:35.978 --> 00:07:39.906
nu numai că se află pe orbite 
distante și alungite,

00:07:39.906 --> 00:07:44.902
ci și împărtășesc o valoare comună
a acestui parametru orbital

00:07:44.902 --> 00:07:50.278
pe care, în astrofizică
îl numim argumentul periastrului.

00:07:50.278 --> 00:07:54.006
Când au observat această caracteristică
comună s-au entuziasmat și au spus

00:07:54.006 --> 00:07:56.812
că trebuie să fie cauzată
de o planetă gigant îndepărtată,

00:07:56.812 --> 00:08:01.100
ceea ce e foarte interesant,
dar nu are deloc sens.

00:08:01.100 --> 00:08:03.420
Vreau să încerc să vă explic 
printr-o analogie.

00:08:03.420 --> 00:08:06.973
Imaginați-vă că o persoană
se plimbă printr-o piață publică

NOTE Paragraph

00:08:06.973 --> 00:08:11.095
și se uită la 45 de grade spre dreapta.

00:08:11.095 --> 00:08:12.388
Pot fi multe cauze.

00:08:12.388 --> 00:08:14.735
E foarte ușor de explicat, 
nimic deosebit.

00:08:14.735 --> 00:08:16.898
Imaginați-vă acum cum mai mulți oameni

00:08:16.898 --> 00:08:20.747
care merg în direcții diferite prin piață,

00:08:20.747 --> 00:08:23.870
privesc la 45 de grade
față de direcția de mers.

00:08:23.870 --> 00:08:25.617
Cu toții merg în direcții diferite,

00:08:25.617 --> 00:08:28.038
cu toții se uită în direcții diferite,

00:08:28.038 --> 00:08:31.850
dar cu toții se uită la 45 de grade 
față de direcția de mișcare.

00:08:31.850 --> 00:08:34.904
Ce ar putea cauza așa ceva?

00:08:34.904 --> 00:08:36.160
Habar nu am.

00:08:36.160 --> 00:08:40.278
Este foarte dificil
să mă gândesc la vreun motiv.

00:08:40.278 --> 00:08:41.278
(Râsete)

00:08:41.278 --> 00:08:43.988
Iar asta e în esență
ceea ce obiectele adunate

NOTE Paragraph

00:08:43.988 --> 00:08:47.653
în argumentul periastrului ne arată.

NOTE Paragraph

00:08:47.653 --> 00:08:49.274
Oamenii de știință au fost mirați

00:08:49.274 --> 00:08:52.405
ți au presupus că trebuie să fie 
ceva întâmplător, o eroare.

NOTE Paragraph

00:08:52.405 --> 00:08:54.433
Le-au spus astronomilor:

00:08:54.433 --> 00:08:56.745
„Faceți măsurători mai bune.”

00:08:56.745 --> 00:08:59.222
Am analizat eu însumi foarte atent
acele măsurători,

00:08:59.222 --> 00:09:00.997
iar astronomii aveau dreptate.

00:09:00.997 --> 00:09:03.038
Acele obiecte împărtășeau într-adevăr

00:09:03.038 --> 00:09:05.505
o valoare comună
a argumentului periastrului,

00:09:05.505 --> 00:09:06.955
deși nu ar trebui.

00:09:06.955 --> 00:09:10.972
Ceva trebuia să cauzeze asta.

00:09:10.972 --> 00:09:15.565
Piesa finală a puzzle-ului
a apărut în anul 2016,

NOTE Paragraph

00:09:15.565 --> 00:09:17.958
când împreună cu un coleg,
Konstantin Batygin,

00:09:17.958 --> 00:09:21.310
el lucrează într-un birou 
apropiat, am realizat

00:09:21.310 --> 00:09:23.487
că motivul pentru care toată lumea
era mirată

00:09:23.487 --> 00:09:27.928
era că argumentul periastrului
era doar o parte a poveștii.

00:09:27.928 --> 00:09:29.782
Dacă vă uitați corect la aceste obiecte

00:09:29.782 --> 00:09:33.855
acestea sunt de fapt aliniate în spațiu
în aceeași direcție

00:09:33.855 --> 00:09:37.878
și sunt înclinate în spațiu
în aceeași direcție.

00:09:37.878 --> 00:09:42.258
E ca și cum toți acei oameni din piață
ar merge în aceeași direcție

00:09:42.258 --> 00:09:45.543
și ar privi la 45 de grade spre dreapta.

00:09:45.543 --> 00:09:47.082
Asta e ușor de explicat.

00:09:47.082 --> 00:09:49.443
Se uită cu toții la ceva.

00:09:49.443 --> 00:09:54.933
Obiectele din extremitatea sistemului 
solar reacționează la ceva.

00:09:54.933 --> 00:09:56.520
Dar la ce?

00:09:56.520 --> 00:09:59.750
Konstantin și cu mine
am petrecut un an încercând

NOTE Paragraph

00:09:59.750 --> 00:10:03.980
să găsim o explicație
care să nu includă o planetă gigantică,

00:10:03.980 --> 00:10:05.596
îndepărtată din sistemul solar.

00:10:05.596 --> 00:10:10.045
Nu am vrut să fim și noi
în situația celorlalți care au propus

00:10:10.045 --> 00:10:14.603
existența planetei,
doar pentru a fi contraziși din nou.

00:10:14.603 --> 00:10:17.572
Dar după un an, nu am avut de ales.

00:10:17.572 --> 00:10:23.583
Nu găsisem nicio altă explicație în afara
existenței planetei gigant îndepărtate,

00:10:23.583 --> 00:10:26.135
aflate pe o orbită alungită și înclinată

00:10:26.135 --> 00:10:27.933
față de restul sistemului solar,

00:10:27.933 --> 00:10:32.630
care influențează aceste obiecte
din extremitatea sistemului solar.

00:10:32.630 --> 00:10:35.160
Ghiciți și altceva
despre o planetă ca aceasta.

00:10:35.160 --> 00:10:36.922
Vă amintiți de orbita bizară a Sednei

NOTE Paragraph

00:10:36.922 --> 00:10:39.478
și cum aceasta era ușor înclinată
față de Soare?

00:10:39.478 --> 00:10:43.485
O planetă ca aceasta
ar avea mereu o astfel de orbită.

00:10:43.485 --> 00:10:48.812
Știam că descoperiserăm ceva.
Așa că ajungem în prezent.

00:10:48.812 --> 00:10:52.895
Suntem practic în Paris, în 1845.

00:10:52.895 --> 00:10:53.895
(Râsete)

NOTE Paragraph

00:10:53.895 --> 00:10:59.653
Observăm efectele gravitaționale
ale unei planete gigant îndepărtate,

NOTE Paragraph

00:10:59.653 --> 00:11:02.332
și încercam să facem calcule
care să ne arate

NOTE Paragraph

00:11:02.332 --> 00:11:05.945
încotro să îndreptăm telescoapele
pentru a găsi această planetă.

00:11:05.945 --> 00:11:09.247
Am creat o multitudine
de simulări pe calculator,

00:11:09.247 --> 00:11:11.248
am petrecut luni făcând calcule analitice

NOTE Paragraph

00:11:11.248 --> 00:11:13.742
și iată ce vă pot spune până acum:

00:11:13.742 --> 00:11:16.210
în primul rând, această planetă
pe care o numim

00:11:16.210 --> 00:11:21.062
Planeta Nouă,
pentru că este, în fapt, a noua,

NOTE Paragraph

00:11:21.062 --> 00:11:23.860
are de sașe ori masa Pământului.

00:11:23.860 --> 00:11:26.192
Nu este o simplă entitate
mai mică decât Pluto,

00:11:26.192 --> 00:11:28.082
haideți să vedem dacă e planetă sau nu.

00:11:28.082 --> 00:11:32.142
E a cincea cea mai mare planetă 
din întregul sistem solar.

00:11:32.142 --> 00:11:35.835
Pentru a avea un context, permiteți-mi
să vă arăt dimensiunile planetelor.

00:11:35.835 --> 00:11:40.182
În spate, puteți vedea
giganticele Jupiter și Saturn.

00:11:40.182 --> 00:11:42.808
Lângă ele, puțin mai mici,
Uranus și Neptun.

00:11:42.808 --> 00:11:45.965
Sus, în colț, planetele terestre,
Mercur, Venus, Pământ și Marte.

00:11:45.965 --> 00:11:48.576
Puteți vedea chiar și centura
de corpuri înghețate,

00:11:48.576 --> 00:11:50.929
de dincolo de Neptun,
din care face parte și Pluto

00:11:50.929 --> 00:11:52.919
Vă doresc succes în a o identifica.

00:11:52.919 --> 00:11:56.583
Iar aici este Planeta Nouă.

00:11:56.583 --> 00:11:58.982
Planeta Nouă este mare.

00:11:58.982 --> 00:12:00.703
Este atat de mare încât vă întrebați

00:12:00.703 --> 00:12:02.958
de ce nu am găsit-o încă.

00:12:02.958 --> 00:12:06.300
Ei bine, Planeta Nouă e mare,
dar și foarte, foarte îndepărtată.

00:12:06.300 --> 00:12:11.055
Este cam de 15 ori mai îndepărtată
decât Neptun.

00:12:11.055 --> 00:12:14.333
Iar aceasta o face de aproape 50.000 
de ori mai greu de observat.

00:12:14.333 --> 00:12:17.095
De asemenea, cerul este un spațiu imens.

00:12:17.095 --> 00:12:19.663
Am identificat
cam pe unde credem că ar fi,

00:12:19.663 --> 00:12:22.070
undeva într-o porțiune mică de cer,

00:12:22.070 --> 00:12:24.032
dar ar dura ani de zile

00:12:24.032 --> 00:12:26.388
pentru a putea acoperi
sistematic aria de cer

00:12:26.388 --> 00:12:28.063
cu telescoapele de care avem nevoie

00:12:28.063 --> 00:12:31.378
pentru a vedea ceva
atât de îndepărtat și vag.

00:12:31.378 --> 00:12:34.699
Din fericire, s-ar putea să nu fie nevoie.

00:12:34.699 --> 00:12:39.538
Exact precum Bouvard a folosit observații 
nerecunoscute ale lui Uranus,

NOTE Paragraph

00:12:39.538 --> 00:12:42.245
colectate cu 91 de ani
înainte de descoperirea planetei,

00:12:42.245 --> 00:12:46.010
pun pariu că există imagini neexplorate

00:12:46.010 --> 00:12:49.828
care arată poziția planetei Nouă.

00:12:49.828 --> 00:12:52.860
Va fi vorba de o operațiune 
computațională imensă

00:12:52.860 --> 00:12:55.373
pentru a parcurge vechile date

00:12:55.373 --> 00:12:59.187
și a descoperi o planetă mică în mișcare.

00:12:59.187 --> 00:13:00.602
Dar suntem pe drumul cel bun.

00:13:00.602 --> 00:13:03.107
Iar eu cred că suntem aproape.

00:13:03.107 --> 00:13:05.500
Așa că vă spun: fiți pregătiți!

NOTE Paragraph

00:13:05.500 --> 00:13:09.492
Nu îl vom putea egala niciodată 
pe Le Verrier;

00:13:09.492 --> 00:13:12.373
nu vom putea face o predicție
și găsi planeta într-o noapte,

00:13:12.373 --> 00:13:14.843
atât de aproape de locul prezis.

00:13:14.843 --> 00:13:18.997
Totuși pun pariu că în următorii ani

00:13:18.997 --> 00:13:23.442
un astronom, undeva,
va găsi un punct vag de lumină

00:13:23.442 --> 00:13:25.633
care se mișcă încet pe cer

00:13:25.633 --> 00:13:29.116
și va anunța triumfător 
descoperirea unei noi,

00:13:29.116 --> 00:13:32.528
și posibil nu ultime, planete reale

00:13:32.528 --> 00:13:34.017
din sistemul nostru solar.

00:13:34.017 --> 00:13:35.303
Vă mulțumesc!

00:13:35.303 --> 00:13:38.125
(Aplauze)