WEBVTT

00:00:07.775 --> 00:00:11.085
O întâlnire cu un uriaş 
care mănâncă oameni,

00:00:11.085 --> 00:00:14.834
O vrăjitoare care transformă 
oamenii în porci,

00:00:14.834 --> 00:00:18.345
un rege pierdut 
care-şi revendică tronul.

00:00:18.345 --> 00:00:21.956
Luate individual, oricare dintre 
aceste poveşti sunt excepţionale,

00:00:21.956 --> 00:00:25.545
dar fiecare este
doar un episod din „Odiseea",

00:00:25.545 --> 00:00:32.895
un poem de 12.000 de versuri cu legende, 
mituri şi istoria Greciei antice.

00:00:32.895 --> 00:00:36.046
Cum să înţelegem un text masiv

00:00:36.046 --> 00:00:39.995
ce vine şi ne spune o poveste
despre o lume îndepărtată?

00:00:39.995 --> 00:00:44.095
Faptul că putem citi „Odiseea" 
este incredibil,

00:00:44.095 --> 00:00:49.435
deoarece a fost compusă înaintea apariţiei
alfabetului grecesc, în secolul VIII î.Hr.

00:00:49.435 --> 00:00:52.156
Era ascultată, nu citită,

00:00:52.156 --> 00:00:56.277
şi era interpretată de rapsozi.

00:00:56.277 --> 00:01:00.476
Se crede că autorul
a fost un om orb pe nume Homer.

00:01:00.476 --> 00:01:05.017
Dar nimeni nu ştie cu siguranţă
dacă a trăit cu adevărat sau e o legendă.

00:01:05.017 --> 00:01:08.866
Prima sa menţionare apare
la câteva secole după epoca sa.

00:01:08.866 --> 00:01:12.456
Şi poemele care i-au fost atribuite
par să fi fost schimbate

00:01:12.456 --> 00:01:15.771
şi rearanjate de mai multe ori 
de diverşi autori

00:01:15.771 --> 00:01:19.207
înainte să fie scrise
sub forma lor actuală.

00:01:19.207 --> 00:01:22.556
De fapt, cuvântul rapsod 
înseamnă a alipi,


00:01:22.556 --> 00:01:27.616
pentru că poeţii combinau poveşti
glume, mituri şi cântece pre-existente

00:01:27.616 --> 00:01:30.295
într-o singură naraţiune.

00:01:30.295 --> 00:01:33.207
Pentru a recita aceste opere epice masive

00:01:33.207 --> 00:01:35.697
rapsozii foloseau un ritm constant,

00:01:35.697 --> 00:01:37.558
şi sisteme mnemonice,

00:01:37.558 --> 00:01:42.198
precum repetarea pasajelor memorate.

00:01:42.198 --> 00:01:46.057
Acestea includeau descrieri
ale peisajului şi liste de personaje,

00:01:46.057 --> 00:01:49.705
ajutându-l pe rapsod să-şi amintească
ordinea naraţiunii,

00:01:49.705 --> 00:01:54.157
la fel cum refrenul unui cântec ne ajută
să ne amintim următoarele versuri.

00:01:54.157 --> 00:01:56.868
Pentru că majoritatea poveştilor
erau cunoscute de public,

00:01:56.868 --> 00:02:00.548
era obişnuit ca unele fragmente 
să fie aşezate în altă ordine.

00:02:00.548 --> 00:02:02.858
La un moment dat poemul 
a fost scris pe piatră

00:02:02.858 --> 00:02:07.288
şi povestea a primit o formă fixă 
aşa cum o cunoaştem azi.

00:02:07.288 --> 00:02:11.508
Deoarece lumea s-a schimbat 
în ultimele mii de ani,

00:02:11.508 --> 00:02:15.048
ne este folositor puţin context 
înainte de a începe lectura.

00:02:15.048 --> 00:02:20.179
„Odiseea" e continuarea unui alt poem epic
atribuit tot lui Homer, „Iliada",

00:02:20.179 --> 00:02:22.821
care relatează povestea Războiului troian.

00:02:22.821 --> 00:02:27.158
Tema principală care uneşte
cele două poeme este aceasta:

00:02:27.158 --> 00:02:32.349
nu provoca mânia zeilor
în nicio situaţie.

00:02:32.349 --> 00:02:36.908
Panteonul grecesc este un amestec
de putere divină şi nesiguranţă umană,

00:02:36.908 --> 00:02:40.838
înclinat spre gelozie şi ranchiună
de proporţii epice.

00:02:40.838 --> 00:02:45.569
Majoritatea problemelor din aceste poeme 
sunt cauzate de mândria oamenilor,

00:02:45.569 --> 00:02:50.249
pentru că se cred superiori zeilor.

00:02:50.249 --> 00:02:52.797
Dorinţa de a face pe plac zeilor
era aşa de puternică

00:02:52.797 --> 00:02:55.850
încât grecii antici primeau
cu generozitate orice străin

00:02:55.850 --> 00:02:58.068
în propria casă

00:02:58.068 --> 00:03:01.969
de teamă că aceştia 
ar fi zei deghizaţi.

00:03:01.969 --> 00:03:05.200
Acest cod antic al ospitalităţii
se numea xenia.

00:03:05.200 --> 00:03:10.320
Gazda oferea musafirilor
protecţie, alimente şi confort,

00:03:10.320 --> 00:03:14.910
iar oaspeţii îi răsplăteau cu amabilitate
și, dacă aveau, cu daruri.

00:03:14.910 --> 00:03:17.551
Xenia joacă un rol special în „Odiseea",

00:03:17.551 --> 00:03:21.681
pentru că Odiseu, în călătoriile sale,
este oaspetele perpetuu,

00:03:21.681 --> 00:03:27.330
şi isteaţa lui soţie, Penelopa, joacă
rolul neobositei gazde în absenţa lui.

00:03:27.330 --> 00:03:30.800
„Odiseea" relatează
toate călătoriile lui Odiseu,

00:03:30.800 --> 00:03:36.030
dar naraţiunea începe 
în mijlocul lucrurilor.

00:03:36.030 --> 00:03:40.922
La zece ani după Războiul troian 
îl găsim pe erou captiv pe o insulă,

00:03:40.922 --> 00:03:46.341
de 20 de ani departe de locul său natal,
Ithaca şi de familie.

00:03:46.341 --> 00:03:51.511
Pentru că l-a mâniat pe zeul mării, 
Poseidon, orbindu-i fiul, un ciclop,

00:03:51.511 --> 00:03:56.271
drumul lui Odiseu înspre casă
a fost împânzit de întâmplări nefericite.

00:03:56.271 --> 00:03:59.420
Acasă adunându-se probleme 
şi zeii discutându-i soarta,

00:03:59.420 --> 00:04:04.468
Odiseu începe să descrie gazdelor lui 
acei ani de pribegie.

00:04:04.468 --> 00:04:07.031
Unul dintre cele mai 
fascinante lucruri ale „Odiseei"

00:04:07.031 --> 00:04:10.551
este discrepanța dintre cât de puţine
ştim despre perioada aceea de timp

00:04:10.551 --> 00:04:14.671
şi abundenţa detaliilor pe care 
le conţine textul.

00:04:14.671 --> 00:04:17.422
Istoricii, lingviştii şi arheologii

00:04:17.422 --> 00:04:20.433
au petrecut secole
căutând ruinele Troiei

00:04:20.433 --> 00:04:24.172
şi identificând insulele
pe care le-a vizitat Odiseu.

00:04:24.172 --> 00:04:28.921
Precum eroul ei, cartea de 24 de volume
şi-a făcut lunga călătorie

00:04:28.921 --> 00:04:31.511
de-a lungul a secole de mit și istorie

00:04:31.511 --> 00:04:34.482
ca să ne spună astăzi
incredibila ei poveste.