0:00:00.000,0:00:04.500 Cum spunea Chris,[br]eu studiez creierul uman 0:00:04.500,0:00:06.820 funcţiile şi structura creierului uman. 0:00:06.820,0:00:10.000 Vreau să vă închipuiţi pentru o clipă[br]ce presupune asta. 0:00:10.000,0:00:15.120 Aveţi grămada asta gelatinoasă[br]– cam 1 kilogram de jeleu – 0:00:15.120,0:00:17.540 pe care-l puteţi ţine în mână, 0:00:17.540,0:00:21.000 şi el poate contempla[br]imensitatea spaţiului interstelar, 0:00:21.000,0:00:23.910 poate contempla sensul infinitului 0:00:23.910,0:00:28.370 şi se poate contempla pe sine[br]contemplând asupra sensului infinitului. 0:00:28.370,0:00:33.000 Apoi are o stranie calitate recurentă[br]pe care-o numim conştiinţă, 0:00:33.000,0:00:37.000 care cred că e[br]Sfântul Graal al neurologiei, 0:00:37.000,0:00:40.130 şi sper că într-o zi vom înţelege[br]cum se-ntâmplă asta. 0:00:41.100,0:00:43.810 Cum studiezi acest organ misterios? 0:00:43.810,0:00:47.000 Aveţi 100 miliarde celule nervoase, 0:00:47.000,0:00:50.700 mici mănunchiuri de protoplasmă[br]interacţionând între ele 0:00:50.700,0:00:54.000 şi din această activitate[br]apare întregul spectru de abilităţi 0:00:54.000,0:00:57.000 pe care le numim[br]natură şi conştiinţa umană. 0:00:57.000,0:00:58.190 Cum se întâmplă asta? 0:00:58.190,0:01:01.850 Există multe moduri de a studia[br]funcţiile creierului uman. 0:01:01.850,0:01:05.720 Una din ele, folosită cu precădere,[br]e studierea pacienţilor 0:01:05.720,0:01:09.000 cu leziuni stabile[br]în regiuni mici ale creierului, 0:01:09.000,0:01:12.190 unde există o modificare genetică[br]a unei porţiuni mici din creier. 0:01:12.190,0:01:16.930 Aici nu avem o reducere[br]a tuturor capacităţilor mentale, 0:01:17.000,0:01:20.000 ca o ştirbire a abilităţilor cognitive, 0:01:20.000,0:01:23.000 ci o pierdere a unei funcţii[br]deosebit de exact definită, 0:01:23.000,0:01:25.000 cu celelalte funcţii păstrate intacte. 0:01:25.000,0:01:27.450 Asta ne permite să afirmăm 0:01:27.450,0:01:31.000 că acea parte a creierului[br]e implicată în medierea acelei funcţii. 0:01:31.000,0:01:33.000 Astfel poţi aloca o funcţie unei structuri 0:01:33.000,0:01:36.000 şi apoi să afli[br]ce fac conexiunile nervoase 0:01:36.000,0:01:38.000 ca să genereze acea funcţie specifică. 0:01:38.000,0:01:40.000 Asta încercăm să facem. 0:01:40.560,0:01:43.000 Să vă dau câteva exemple uimitoare. 0:01:43.000,0:01:47.000 Vă dau 3 exemple, de 6 minute fiecare. 0:01:47.000,0:01:51.000 Primul e un sindrom extraordinar,[br]sindromul Capgras. 0:01:51.670,0:01:57.560 Pe primul diapozitiv vedeţi[br]lobii temporali, frontali, parietali, 0:01:58.000,0:02:00.000 – lobii care formează creierul. 0:02:00.000,0:02:05.620 Pe suprafaţa internă a lobilor temporali[br]– nu e vizibilă aici – 0:02:05.620,0:02:10.890 e o structură mică – gyrus fusiformis –[br]căreia i se mai spune şi „aria feţelor”, 0:02:11.000,0:02:14.000 deoarece când e deteriorată[br]nu mai recunoşti feţele oamenilor. 0:02:14.390,0:02:18.430 Îi recunoşti după voce[br]şi spui: „Oh da, e Joe”, 0:02:18.430,0:02:21.000 dar nu ştiţi cine e, privindu-i faţa. 0:02:21.000,0:02:23.000 Nici pe voi nu vă recunoaşteţi în oglindă. 0:02:23.000,0:02:27.890 Ştii că eşti tot tu, pentru că e o oglindă[br]şi clipeşte şi el când clipeşti tu, 0:02:28.000,0:02:31.000 dar de fapt nu te recunoşti. 0:02:31.720,0:02:35.000 Se ştie că sindromul e cauzat[br]de lezarea girusului fusiform. 0:02:35.000,0:02:40.370 Mai e un sindrom rar, atât de rar[br]încât foarte puţini medici au auzit de el, 0:02:40.370,0:02:42.000 nici chiar neurologi. 0:02:42.000,0:02:44.000 E vorba de iluzia Capgras: 0:02:44.000,0:02:48.450 un pacient complet normal,[br]suferă o traumă la cap, 0:02:48.450,0:02:51.640 iese din comă,[br]normal în toate celelalte aspecte, 0:02:51.640,0:02:53.900 se uită la maică-sa şi zice: 0:02:53.930,0:02:57.920 „Arată exact ca mama,[br]dar asta-i o impostoare, 0:02:57.920,0:03:00.000 e altă femeie[br]care pretinde că e mama.” 0:03:00.900,0:03:02.380 De ce se întâmplă asta? 0:03:02.380,0:03:05.670 De ce cineva absolut lucid şi inteligent[br]în toate privinţele, 0:03:05.670,0:03:09.700 când îşi vede mama, iluzia intră în joc[br]şi el afirmă că nu e mama sa? 0:03:10.000,0:03:13.710 Cea mai obişnuită interpretare a iluziei[br]din toate manualele de psihiatrie, 0:03:14.000,0:03:16.130 e una de tip freudian 0:03:16.130,0:03:21.540 – acelaşi raţionament aplicat şi femeilor,[br]dar eu voi vorbi doar despre bărbaţi – 0:03:22.000,0:03:25.000 când eşti copil mic, copilaş, 0:03:25.000,0:03:29.270 ai fost puternic atras sexual de mamă.[br]Ăsta-i complexul oedipian al lui Freud. 0:03:29.270,0:03:32.860 Nu afirm că-l consider corect,[br]ci că e viziunea standard freudiană. 0:03:33.000,0:03:36.420 Pe măsură ce creşti, cortexul se dezvoltă 0:03:36.420,0:03:40.840 şi inhibă aceste porniri sexuale latente[br]orientate spre propria mamă. 0:03:40.840,0:03:44.470 Slavă Domnului că altfel aţi fi[br]excitat sexual când v-aţi vedea mama. 0:03:45.430,0:03:48.840 Apoi vă loviţi la cap, cortexul e lezat 0:03:48.840,0:03:53.720 şi acele porniri sexuale latente[br]ies înflăcărate la suprafaţă 0:03:53.800,0:03:58.000 şi brusc şi inexplicabil vă treziţi[br]excitat sexual de propria mamă. 0:03:58.000,0:04:01.800 „Dacă asta e mama mea,[br]cum de sunt excitat sexual? 0:04:02.000,0:04:04.000 E altă femeie. E o impostoare." 0:04:04.000,0:04:08.000 E unica interpretare care pare rezonabilă[br]creierului lezat. 0:04:08.430,0:04:11.000 Mi se pare un argument lipsit de sens. 0:04:11.000,0:04:14.000 E ingenioas[br]ca toate argumentele freudiene, 0:04:14.000,0:04:16.000 (Râsete) 0:04:16.000,0:04:18.660 dar nu mi s-a părut validă, 0:04:18.660,0:04:23.560 deoarece am văzut această iluzie[br]la un pacient, faţă de pudelul său. 0:04:23.560,0:04:24.360 (Râsete) 0:04:24.360,0:04:30.390 Îmi spunea: „Doctore, asta nu-i Fifi.[br]Arată exact ca Fifi, dar e alt căţel.” 0:04:31.000,0:04:33.000 Adaptaţi voi explicaţia freudiană aici. 0:04:33.000,0:04:34.000 (Râsete) 0:04:34.000,0:04:38.000 Veţi vorbi de bestialitatea latentă[br]din toţi oamenii 0:04:38.000,0:04:41.000 sau altceva la fel de absurd. 0:04:41.000,0:04:43.000 Ce se întâmplă de fapt? 0:04:43.000,0:04:45.000 Pentru a explica[br]această tulburare curioasă 0:04:45.000,0:04:49.000 examinăm structura şi funcţiile[br]căilor vizuale ale creierului. 0:04:49.000,0:04:51.890 În mod normal, semnalele vizuale[br]intră prin globii oculari 0:04:51.890,0:04:54.000 şi ajung în ariile corticale ale vederii. 0:04:54.000,0:04:57.000 Există 30 de arii corticale[br]răspunzătoare de vedere. 0:04:57.210,0:05:01.910 După ce totul e procesat, mesajul ajunge[br]într-o formaţiune mică, girusul fusiform, 0:05:02.090,0:05:05.565 în care se percep feţele. 0:05:05.565,0:05:07.670 Sunt neuroni acolo sensibili la feţe. 0:05:07.670,0:05:10.000 O puteţi numi „aria feţei” din creier. 0:05:10.000,0:05:12.000 Am vorbit despre asta mai devreme. 0:05:12.000,0:05:16.000 Când acea arie e lezată[br]nu mai puteţi vedea feţele. 0:05:16.000,0:05:21.800 Din acea arie mesajele curg[br]în nucleul amigdalian din sistemul limbic, 0:05:22.000,0:05:24.000 – miezul emoţional al creierului – 0:05:24.000,0:05:28.290 şi nucleul amigdalian[br]calibrează emoţional ce vezi. 0:05:28.290,0:05:32.000 E pradă, prădător, pereche, 0:05:32.000,0:05:37.690 sau e ceva trivial ca o scamă, o cretă,[br]– nu arăt în colo – 0:05:38.000,0:05:41.680 un pantof sau aşa ceva.[br]Ceva ce puteţi ignora complet. 0:05:42.000,0:05:45.000 Dacă nucleul amigdalian e stimulat[br]şi e vorba de ceva important, 0:05:45.000,0:05:48.000 mesajele apoi curg[br]în sistemul nervos autonom: 0:05:48.000,0:05:50.710 inima începe să bată mai rapid,[br]transpiraţi mai abundent 0:05:50.710,0:05:54.880 pentru a disipa căldura ce-o veţi genera[br]prin efort muscular. 0:05:55.900,0:05:59.000 Asta e bine, pentru că putem[br]pune electrozi în palmă 0:05:59.000,0:06:03.000 şi putem măsura fluctuaţiile[br]rezistenţei pielii datorate transpiraţiei. 0:06:03.000,0:06:08.750 Pot stabili dacă atunci când priveşti ceva[br]eşti emoţionat sau excitat sau nu. 0:06:08.920,0:06:10.840 Ajung imediat şi la asta. 0:06:11.000,0:06:15.000 Dar idea mea a fost:[br]când tipul priveşte un obiect 0:06:15.000,0:06:19.000 – orice obiect –[br]stimulul ajunge în ariile vizuale 0:06:19.000,0:06:22.000 şi e procesat în girusul fusiofm, 0:06:22.000,0:06:25.000 şi recunoaşteţi obiectul ca fiind[br]o mazăre sau o masă, 0:06:25.000,0:06:27.000 sau propria mamă,[br]dacă tot vorbim de asta. 0:06:27.000,0:06:32.060 Apoi mesajele trec în amigdală[br]şi mai departe la sistemul nervos autonom. 0:06:32.060,0:06:37.000 Dar poate la acest tip,[br]firul de la amigdală la sistemul limbic 0:06:37.000,0:06:40.000 – partea emoţională a creierului –[br]e tăiat la accident. 0:06:40.660,0:06:44.910 Deoarece fusiformul e intact,[br]tipul îşi recunoaşte mama, 0:06:45.000,0:06:47.000 „Da, arată ca mama." 0:06:47.000,0:06:50.000 dar firul fiind rupt[br]spre centrele emoţionale, spune: 0:06:50.000,0:06:54.000 „Cum de e mama,[br]iar eu nu simt nici o căldură?..." 0:06:54.000,0:06:56.400 ...Sau teroare?”, după caz?[br]Corect? 0:06:56.400,0:06:57.350 (Râsete) 0:06:58.550,0:07:03.000 Apoi ca să-şi explice absenţa emoţiilor: 0:07:03.000,0:07:06.830 „Nu poate fi mama.[br]E o străină care pretinde c-ar fi mama.” 0:07:06.930,0:07:08.710 Cum testăm aşa ceva? 0:07:08.710,0:07:12.080 Dacă iau pe oricare dintre voi,[br]vă aşez în faţa unui ecran, 0:07:12.080,0:07:16.430 şi vă măsor răspunsul galvanic al pielii[br]în timp ce vă arăt imagini pe ecran, 0:07:16.430,0:07:19.000 pot măsura cât transpiraţi[br]la vederea unui obiect. 0:07:19.000,0:07:22.000 La o masă sau la o umbrelă,[br]sigur că nu transpiraţi. 0:07:22.000,0:07:27.000 Dacă vă arăt un leu, un tigru sau o nurlie[br]începeţi să asudaţi, corect? 0:07:27.000,0:07:29.930 Credeţi-mă că dacă vă arăt[br]o imagine a mamei voastre, 0:07:29.930,0:07:32.410 – vorbesc de persoane normale –[br]începeţi să asudaţi. 0:07:32.410,0:07:34.180 Nu-i nevoie să fiţi evreu. 0:07:34.180,0:07:36.410 (Râsete) 0:07:36.840,0:07:40.540 Ce se întâmplă[br]dacă arăţi asta pacientului? 0:07:40.540,0:07:45.910 Iei pacientul şi-i pui imagini pe ecran[br]şi-i măsori răspunsul galvanic al pielii. 0:07:46.000,0:07:51.000 Mese, scaune şi scame[br]- fără reacţie, ca la oameni normali – 0:07:51.000,0:07:55.140 dar când îi arăţi o poză a mamei sale[br]răspunsul galvanic al pielii e plat. 0:07:55.140,0:07:57.240 Fără reacţie emoţională la mama sa, 0:07:57.240,0:08:02.090 pentru că firul de la ariile vizuale[br]la cele emoţionale e întrerupt. 0:08:02.090,0:08:04.920 Aşadar văzul e normal,[br]deoarece ariile vizuale sunt normale, 0:08:05.010,0:08:08.520 emoţiile lui sunt normale,[br]– râde, plânge şi aşa mai departe – 0:08:08.520,0:08:14.050 dar legătura dintre văz şi emoţii e ruptă[br]şi de aici iluzia că mama e o impostoare. 0:08:14.050,0:08:17.000 Asta exemplifică drăguţ[br]cu ce ne ocupăm: 0:08:17.000,0:08:21.000 luăm un sindrom psihiatric bizar,[br]aparent de neînţeles, 0:08:21.000,0:08:23.720 afirmăm că viziunea freudiană e greşită 0:08:23.720,0:08:27.000 şi venim cu o explicaţie exactă 0:08:27.000,0:08:29.000 bazată pe anatomia neurală[br]cunoscută a creierului. 0:08:29.000,0:08:35.530 Apropo, dacă acest pacient pleacă[br]şi mama îl sună din camera alăturată, 0:08:35.710,0:08:40.000 el ridică receptorul şi spune:[br]„Uau, mamă, ce mai faci? Unde eşti?" 0:08:40.000,0:08:42.000 Iluzia e inexistentă prin telefon. 0:08:42.000,0:08:44.000 Ea vine la el peste o oră şi el zice: 0:08:44.000,0:08:46.000 „Tu cine eşti? Arăţi exact ca mama.” 0:08:46.000,0:08:52.020 Motivul e că există o cale separată[br]de la centri auditivi la cei emoţionali, 0:08:52.020,0:08:54.000 care n-a fost întreruptă la accident. 0:08:54.000,0:08:59.000 Aşa se explică de ce la telefon[br]el îşi recunoaşte mama fără probleme, 0:08:59.000,0:09:02.490 dar când o vede în persoană[br]crede că-i o impostoare. 0:09:03.430,0:09:06.510 Cum se crează[br]aceste legături complexe în creier? 0:09:06.510,0:09:09.000 E ceva natural, genetic sau căpătat? 0:09:09.000,0:09:14.990 Examinăm asta studiind alt sindrom curios,[br]sindromul „braţului fantomă”. 0:09:15.000,0:09:17.000 Ştiţi toţi ce-i un braţ fantomă: 0:09:17.000,0:09:21.540 când se amputează o mână sau un picior[br]din cauza gangrenei sau în război, 0:09:21.540,0:09:24.460 – de exemplu, în războiul din Irak[br]e o problemă frecventă – 0:09:24.460,0:09:28.440 continuaţi să simţiţi intens[br]prezenţa braţului lipsă 0:09:28.440,0:09:31.000 şi asta se numeşte[br]braţ sau picior fantomă. 0:09:31.000,0:09:33.720 Puteţi avea o fantomă[br]cu aproape orice parte a corpului, 0:09:33.720,0:09:36.090 chiar şi cu organele interne. 0:09:36.090,0:09:40.560 Am avut pacienţi cu uterul scos[br]– histerectomie – 0:09:40.560,0:09:45.000 care aveau un uter fantom,[br]inclusiv crampe menstruale fantomă 0:09:45.000,0:09:47.290 la momentul potrivit a lunii. 0:09:47.290,0:09:51.250 Un student m-a întrebat ieri, dacă ele au[br]şi sindrom pre-menstrual fantomă? 0:09:51.250,0:09:52.480 (Râsete) 0:09:52.660,0:09:56.180 Un subiect bun de cercetat ştiinţific,[br]dar de care nu ne-am ocupat. 0:09:56.180,0:09:59.000 Următoarea întrebare e: 0:09:59.000,0:10:02.000 ce putem învăţa despre braţe fantomă[br]din experimente? 0:10:02.000,0:10:05.640 Am descoperit că aproape jumătate[br]din pacienţii cu braţe fantomă 0:10:05.770,0:10:08.000 pretind că-şi pot mişca fantoma. 0:10:08.000,0:10:10.000 Că şi-ar bate uşor fratele pe umăr 0:10:10.000,0:10:12.700 ar răspunde la telefon când sună,[br]ar face cu mâna. 0:10:12.700,0:10:16.920 Sunt senzaţii foarte vii.[br]Pacientul n-are iluzii. 0:10:17.000,0:10:21.850 Ştie că braţul nu-i acolo, dar totuşi are[br]o experienţă senzorială convingătoare. 0:10:22.000,0:10:25.000 Totuşi, pentru jumătate din pacienţi,[br]asta nu se întâmplă. 0:10:25.000,0:10:29.000 Braţul fantomă zic ei: „Dar doctore,[br]braţul fantomă e paralizat. 0:10:29.000,0:10:32.000 E fixat într-un spasm încleştat[br]şi-i sfâşietor de dureros. 0:10:32.000,0:10:35.580 Dacă-aş putea să-l mişc[br]poate durerea s-ar diminua.” 0:10:35.580,0:10:38.320 Şi de ce-ar fi paralizat un braţ fantomă? 0:10:38.320,0:10:40.000 Pare a fi un oximoron. 0:10:40.000,0:10:43.000 Examinând dosarele medicale[br]am descoperit că 0:10:43.000,0:10:45.000 la persoanele cu braţe fantomă paralizate 0:10:45.000,0:10:49.000 braţul real fusese paralizat[br]din cauza lezării nervului periferic, 0:10:49.090,0:10:52.760 Însuşi nervul care inervează braţul[br]a fost secţionat, 0:10:52.760,0:10:54.840 să zicem într-un accident de motocicletă. 0:10:54.840,0:10:57.980 Şi pacientul de fapt avea[br]un braţ real care durea enorm 0:10:57.980,0:11:01.000 ţinut bandajat câteva luni sau un an, 0:11:01.000,0:11:04.000 iar apoi, din dorinţa nechibzuită[br]de a-l scăpa de durerea din braţ, 0:11:04.000,0:11:06.000 chirurgul îi amputează mâna 0:11:06.000,0:11:09.670 şi rămâne cu un braţ fantomă[br]cu aceleaşi dureri. 0:11:10.000,0:11:12.000 Asta-i o problemă clinică serioasă. 0:11:12.000,0:11:15.950 Pacienţii devin deprimaţi.[br]Unii ajung la suicid. 0:11:16.000,0:11:19.990 Cum tratatăm acest sindrom?[br]Şi de ce aveţi braţul fantomă paralizat? 0:11:20.000,0:11:24.000 Examinând istoricul cazurilor[br]am găsit că ei păstraseră braţul, 0:11:24.000,0:11:27.000 iar nervii ce-l deserveau[br]fuseseră secţionaţi, 0:11:27.000,0:11:30.000 încât braţul real era paralizat 0:11:30.000,0:11:34.000 şi zăcea într-un bandaj[br]cu luni înainte să fie amputat, 0:11:34.000,0:11:40.000 iar durerea e apoi transferată[br]braţului fantomă. 0:11:40.000,0:11:42.000 De ce se întâmplă aşa ceva? 0:11:42.000,0:11:44.000 Când braţul era intact, dar paralizat, 0:11:44.000,0:11:47.000 din partea frontală a creierului[br]venea comanda „mişcă" pentru braţ, 0:11:47.000,0:11:49.430 iar feedback-ul vizual era: „Nu." 0:11:49.430,0:11:53.000 Mişcă. Nu. Mişcă. Nu.[br]Mişcă. Nu. 0:11:53.000,0:11:58.950 Se formează în creier acest circuit,[br]iar asta o numim paralizie învăţată. 0:11:59.000,0:12:03.000 Creierul învaţă pe baza acestei[br]legături asociative hebiene, 0:12:03.000,0:12:08.050 că simpla comandă de a mişca braţul[br]dă senzaţia de paralizie a braţului. 0:12:08.370,0:12:10.000 Apoi când amputaţi braţul, 0:12:10.000,0:12:14.000 această paralizie învăţată[br]continuă să existe în imaginea corpului 0:12:14.000,0:12:17.000 şi rămâne fantomei. 0:12:17.470,0:12:19.590 Cum ajuţi aceşti pacienţi? 0:12:19.590,0:12:24.840 Cum dezveţi paralizia învăţată,[br]încât să scape de durerea sfâşietoare, 0:12:24.840,0:12:27.410 de spasmul din braţul fantomă? 0:12:27.410,0:12:32.000 Ce-ar fi dacă transmitem comenzi fantomei 0:12:32.000,0:12:36.000 şi oferim feedback vizual[br]că ea se supune comenzii. 0:12:36.000,0:12:39.000 Poate-i reuşim să calmăm[br]durerea şi crampa fantomă. 0:12:39.000,0:12:41.000 Cum faci asta?[br]Păi, realitate virtuală. 0:12:41.000,0:12:43.000 Dar asta costă milioane de dolari. 0:12:43.000,0:12:47.790 Eu am ales să fac asta cu doar 3 dolari,[br]dar să nu spuneţi agenţiilor finanţatoare. 0:12:48.000,0:12:49.390 (Râsete) 0:12:50.100,0:12:53.000 Creezi o cutie oglindă. 0:12:53.000,0:12:55.000 O cutie de carton cu o oglindă la mijloc,[br]şi apoi pui fantoma... 0:12:55.000,0:12:59.000 Primul meu pacient[br]– Derek – a venit. 0:12:59.000,0:13:02.000 Avea braţul amputat de10 ani. 0:13:02.000,0:13:05.000 Suferise o avulsie a braţului,[br]deci nervii i-au fost tăiaţi 0:13:05.000,0:13:09.000 şi braţul a fost paralizat,[br]ţinut bandajat 1 an şi apoi amputat. 0:13:09.000,0:13:11.550 Avea un braţ fantomă sfâşietor de dureros,[br]pe care nu-l putea mişca. 0:13:11.550,0:13:13.160 Era un braţ fantomă paralizat. 0:13:13.160,0:13:18.730 A venit, i-am dat o oglindă în cutie,[br]ca asta, pe care-o numesc cutie oglindă. 0:13:20.000,0:13:22.720 Pacientul îşi pune braţul stâng fantomă 0:13:22.720,0:13:25.720 care-i încleştat într-un spasm,[br]pe partea stângă a oglinzii, 0:13:25.720,0:13:27.720 şi braţul normal,[br]pe partea dreaptă a oglinzii 0:13:27.720,0:13:30.900 în aceiaşi poziţie ca şi braţul încleştat. 0:13:30.900,0:13:34.270 Priveşte în oglindă şi experienţă are? 0:13:34.270,0:13:40.710 Că i-a înviat fantoma, deoarece vede[br]reflexia braţului normal în oglindă 0:13:40.720,0:13:43.000 şi impresia e că fantoma a înviat. 0:13:43.000,0:13:46.000 Îi spun: „dă din degetele fantomei – 0:13:46.000,0:13:50.240 dă din degetele reale, mişcă-le,[br]în timp ce priveşti în oglindă.” 0:13:50.240,0:13:54.680 Va avea impresia vizuală[br]că fantoma se mişcă. E evident. 0:13:54.680,0:13:56.980 Dar uimitor e că pacientul spune: 0:13:56.980,0:14:01.490 „Doamne, fantoma se mişcă din nou,[br]iar durerea şi spasmul se diminuează.” 0:14:01.650,0:14:04.000 Ţineţi minte, primul pacient care a venit, 0:14:04.000,0:14:05.480 (Aplauze) 0:14:05.480,0:14:09.000 Mulţumesc.[br](Aplauze) 0:14:09.000,0:14:12.000 A venit primul pacient,[br]a privit în oglindă şi i-am spus: 0:14:12.000,0:14:15.000 „Priveşte la reflexia braţului fantomă." 0:14:15.000,0:14:17.000 A început să chicotească:[br]„Îmi pot vedea fantoma.” 0:14:17.000,0:14:19.300 Nu e prost. Ştie că nu e real. 0:14:19.300,0:14:22.890 Ştie că e o reflecţie în oglindă,[br]dar e o experienţă senzorială vie. 0:14:23.000,0:14:26.000 Apoi îi zic:[br]„Mişcă-ţi braţul normal şi fantoma." 0:14:26.000,0:14:28.000 „Nu-mi pot mişca fantoma.[br]Ştii că doare.” 0:14:28.000,0:14:30.000 „Bine, mişcă-ţi braţul normal.” 0:14:30.000,0:14:34.480 Şi spune: „Doamne, fantoma se mişcă iar,[br]nu-mi vine să cred! Şi mă lasă durerea!" 0:14:34.480,0:14:35.570 Bine. 0:14:35.570,0:14:38.920 „Închide ochii – îi închide –[br]şi mişcă-ţi braţul sănătos.” 0:14:39.000,0:14:40.000 „Nimic. Iar s-a încleştat.” 0:14:40.000,0:14:42.000 „Bine, deschide ochii.” 0:14:42.000,0:14:45.310 „O Doamne, iar se mişcă!”[br]ca un copil într-un magazin de dulciuri. 0:14:45.350,0:14:50.000 Bun, asta demonstrează teoria mea[br]despre paralizia învăţată 0:14:50.000,0:14:53.930 şi rolul critic a input-ului vizual,[br]dar nu voi primi Premiul Nobel 0:14:54.000,0:14:56.320 c-am făcut pe cineva[br]să-şi mişte braţul fantomă. 0:14:56.320,0:14:58.140 (Râsete)[br](Aplauze) 0:14:58.140,0:15:01.000 E o abilitate absolut inutilă,[br]dacă vă gândiţi un pic. 0:15:01.000,0:15:02.000 (Râsete) 0:15:02.000,0:15:06.000 Apoi m-am gândit că şi alte tipuri[br]de paralizie din neurologie, 0:15:06.000,0:15:11.000 – ca accidentul vascular,[br]distonia focală – 0:15:11.000,0:15:13.000 ar putea fi vorba de o componentă învăţată 0:15:13.000,0:15:16.000 pe care o puteţi depăşi[br]c-un dispozitiv simplu ca oglinda. 0:15:16.000,0:15:18.000 Aşa c-am zis, „Uite, Derek – 0:15:18.000,0:15:21.700 – doar nu căra după el cutia cu oglindă[br]ca să-şi aline durerea – 0:15:21.700,0:15:25.000 „Derek, ia-o acasă şi exersează[br]una-două săptămâni. 0:15:25.000,0:15:28.290 Poate după o perioadă de exerciţii[br]te poţi lipsi de oglindă, 0:15:28.290,0:15:31.110 îţi dezveţi paralizia şi începi[br]să-ţi mişti braţul paralizat, 0:15:31.110,0:15:33.790 ca să scapi de durere.” 0:15:33.790,0:15:35.140 „Bine”, o ia acasă. 0:15:35.140,0:15:37.470 „E doar 2 dolari. Ia-o acasă.” 0:15:37.470,0:15:40.000 A luat-o acasă şi mă sună[br]după două săptămâni: 0:15:40.000,0:15:42.000 „Doctore, n-o să-ţi vină să crezi!” 0:15:42.000,0:15:43.140 „Ce?” 0:15:43.140,0:15:45.000 „A dispărut.” 0:15:45.000,0:15:46.000 „Ce-a dispărut?” 0:15:46.000,0:15:48.410 Mă gândeam că cutia cu oglindă a dispărut.[br](Râsete) 0:15:48.620,0:15:53.490 „Nu, nu, nu! Braţul fantomă[br]pe care-l am de 10 ani, a dispărut!” 0:15:54.000,0:15:58.240 M-am îngrijorat: „Vai de mine,[br]i-am schimbat imaginea corpului, 0:15:58.240,0:16:01.000 cum rămâne cu experimentele pe oameni,[br]etica şi tot restul? 0:16:01.000,0:16:03.310 „Derek, te deranjează?”[br]„Nu!” 0:16:03.310,0:16:06.000 „De 3 zile n-am avut braţul fantomă. 0:16:06.000,0:16:09.500 Deci nici spasme[br]sau dureri la cotul fantomei, 0:16:09.500,0:16:12.190 nici dureri în antebraţ...[br]Toate au dispărut. 0:16:12.760,0:16:16.630 Problema e că încă mai am[br]degetele fantomă atârnate de umăr, 0:16:16.630,0:16:18.620 şi n-ajung cu cutia acolo.”[br](Râsete) 0:16:19.510,0:16:22.310 „Aţi putea s-o modificaţi[br]şi să mi-o puneţi pe frunte 0:16:22.310,0:16:25.700 ca să fac aşa[br]şi să scap de degetele fantomă?" 0:16:25.700,0:16:27.290 Credea că-s vreun magician. 0:16:27.290,0:16:31.570 Se întâmplă asta pentru că că creierul[br]e într-un conflict senzorial enorm. 0:16:31.570,0:16:34.760 Primeşte mesaje de la văz,[br]cum că fantoma a revenit, 0:16:34.760,0:16:37.040 pe de altă parte[br]nu are semnale de la proprioceptori, 0:16:37.040,0:16:40.000 muşchii semnalează că nu există braţ. 0:16:40.000,0:16:42.450 Sistemul motric zice că există un braţ 0:16:42.450,0:16:45.870 şi din cauza acestui conflict[br]creierul zice la naiba cu toate: 0:16:45.870,0:16:48.020 nu există fantoma, nu există braţul. 0:16:48.020,0:16:50.000 Intră într-un fel de negare.[br]Blochează semnalul. 0:16:50.000,0:16:54.160 Apoi când braţul dispare,[br]ca bonus dispare şi durerea 0:16:54.160,0:16:59.670 fiindcă nu simţi o durere extracorporală[br]care pluteşte în spaţiu. Ăsta-i bonusul. 0:16:59.670,0:17:03.080 Tehnica a fost testată pe zeci de grupuri[br]de pacienţi în Helsinki 0:17:03.080,0:17:06.730 aşa că se poate dovedi utilă[br]în tratarea durerilor fantomă 0:17:06.730,0:17:09.440 şi au încercat-o pentru reabilitarea[br]după atac cerebral. 0:17:09.440,0:17:13.770 În atacul cerebral se consideră că fibrele[br]sunt deteriorate şi n-ai ce-i face. 0:17:14.000,0:17:17.760 Dar se pare că o componentă[br]a parezei din atacul cerebral 0:17:17.760,0:17:22.450 e tot învăţată şi de aceea[br]poate fi depăşită utilizând oglinzi. 0:17:22.450,0:17:26.160 A trecut şi asta de testele clinice[br]ajutând mulţi, mulţi pacienţi. 0:17:26.790,0:17:30.000 Trecem la a 3-a parte a discursului meu, 0:17:30.000,0:17:34.000 despre alt fenomen curios[br]numit sinestezie. 0:17:34.000,0:17:37.000 A fost descoperită[br]de Francis Galton în sec. 19. 0:17:37.000,0:17:39.000 Era văr cu Charles Darwin. 0:17:39.000,0:17:41.240 A arătat că anumite persoane[br]într-o populaţie, 0:17:41.240,0:17:45.000 normale în celelalte aspecte,[br]au următoarea ciudăţenie: 0:17:45.000,0:17:48.000 de câte ori văd un număr,[br]acesta e colorat. 0:17:48.000,0:17:53.360 Cinci e albastru, şapte e galben,[br]opt e verzuliu, nouă e indigo. 0:17:54.000,0:17:57.410 Ţineţi cont că ei sunt[br]absolut normali în toate privinţele. 0:17:58.000,0:18:00.000 Sau Do major – uneori tonurile au culori – 0:18:00.000,0:18:05.250 Do major e albastru, La major e verde,[br]alt ton poate fi galben. 0:18:06.440,0:18:08.600 De ce se întâmplă asta?[br]Se numeşte sinestezie. 0:18:08.600,0:18:11.410 Galton a numit-o sinestezie:[br]un amestec a simţurilor. 0:18:11.860,0:18:15.340 În noi, toate simţurile sunt distincte.[br]La ei sunt încâlcite. 0:18:15.340,0:18:16.780 De ce se întâmplă aşa ceva? 0:18:16.780,0:18:19.280 Un aspect al acestei probleme[br]e foarte interesant. 0:18:19.280,0:18:24.160 Sinestezia apare în familii şi Galton zice[br]că are o bază ereditară, genetică. 0:18:24.160,0:18:30.080 Al doilea – sinestezia e despre –[br]ajung la idea principală a discursului meu: 0:18:30.080,0:18:31.430 creativitatea. 0:18:31.430,0:18:36.000 Sinestezia e de 8 ori mai răspândită[br]printre artişti, poeţi, nuvelişti 0:18:36.000,0:18:39.000 şi alte persoane creative,[br]decât în populaţia generală. 0:18:39.000,0:18:42.120 De ce e aşa? Voi răspunde la asta.[br]Nu s-a răspuns până acum. 0:18:42.710,0:18:43.710 Bun. 0:18:43.710,0:18:46.220 Ce e sinestezia? Ce-o cauzează?[br]Există multe teorii. 0:18:46.220,0:18:48.000 O teorie e că-s nebuni. 0:18:48.000,0:18:51.000 Asta nu-i o teorie prea ştiinţifică[br]aşa că uităm de ea. 0:18:51.000,0:18:55.000 Altă teorie ar fi[br]că sunt dependenţi de stupefiante. 0:18:55.000,0:18:56.970 Ar fi o doză de adevăr aici 0:18:56.970,0:19:01.020 deoarece e mult mai răspândită aici,[br]în Bay Area, decât în San Diego. (Râsete) 0:19:01.700,0:19:03.930 A treia teorie e că... 0:19:03.930,0:19:08.000 Hai să ne întrebăm[br]ce se întâmplă de fapt în sinestezie? 0:19:08.640,0:19:11.510 Am descoperit că aria pentru culoare[br]şi cea pentru numere 0:19:11.510,0:19:14.000 sunt alăturate în creier,[br]în girusul fusiform. 0:19:14.000,0:19:18.860 Am presupus c-ar exista legături[br]accidentale între culori şi numere. 0:19:19.000,0:19:22.700 De fiecare dată când vedeţi un număr,[br]vedeţi şi culoarea corespunzătoare 0:19:22.700,0:19:24.500 şi de asta aveţi sinestezie. 0:19:24.500,0:19:26.000 De ce se întâmplă aşa ceva? 0:19:26.000,0:19:28.290 De ce unii ar avea legături între arii? 0:19:28.290,0:19:30.000 V-am spus că e ereditară. 0:19:30.000,0:19:32.000 Asta vă dă un indiciu: 0:19:32.000,0:19:34.170 că există o genă anomală, 0:19:34.570,0:19:37.920 o mutaţie în gene care cauzează[br]conexiunea anormală. 0:19:37.920,0:19:42.580 Noi toţi ne naştem[br]cu toate conectate la toate celelalte. 0:19:43.000,0:19:45.780 Fiecare regiune a creierului[br]e conectată la toate celelalte 0:19:45.780,0:19:48.000 şi legăturile sunt tunse ca să creeze 0:19:48.000,0:19:51.000 arhitectura modulară caracteristică[br]a creierului adult. 0:19:51.000,0:19:54.820 Dacă există o genă răspunzătoare de tuns[br]şi ea suferă o mutaţie, 0:19:55.000,0:19:58.000 ai tunsori ineficiente[br]în regiuni adiacente. 0:19:58.000,0:20:01.000 Şi dacă ele sunt la numere şi culoare,[br]aveţi sinestezie număr-culoare, 0:20:01.000,0:20:04.000 între sunet şi culoare,[br]aveţi sinestezie sunet-culoare. 0:20:04.000,0:20:06.000 Totul clar până aici. 0:20:06.000,0:20:09.610 Dar dacă gena acţionează pretutindeni[br]şi totul e încrucişat? 0:20:10.780,0:20:15.000 Ce e comun la artişti, nuvelişti şi poeţi? 0:20:15.000,0:20:18.000 Abilitatea de gândi metaforic 0:20:18.000,0:20:20.000 conectând idei total dis-asociate, 0:20:20.000,0:20:23.000 aşa ca "acesta e estul şi Julieta e Soarele." 0:20:23.000,0:20:25.000 Bine, nimeni nu zice că Julieta e soarele -- 0:20:25.000,0:20:27.000 doar nu vrem să zicem că-i un glob strălucitor de flăcări? 0:20:27.000,0:20:30.000 Vreau să spun, schizofrenicii fac asta, dar e o istorie cu totul diferită, corect? 0:20:30.000,0:20:33.000 Oamenii normali ar zice că-i caldă ca soarele, 0:20:33.000,0:20:35.000 că radiază ca soarele, că-i grijulie ca soarele. 0:20:35.000,0:20:37.000 Instant descoperiţi legăturile. 0:20:37.000,0:20:40.000 Acum, dacă presupunem că această încrucişare a conexiunilor 0:20:40.000,0:20:43.000 şi conceptelor sunt în regiuni diferite ale creierului, 0:20:43.000,0:20:46.000 apoi asta ar cauza o înclinaţie mai mare 0:20:46.000,0:20:49.000 spre gândirea metaforică şi creativitate 0:20:49.000,0:20:51.000 în persoanele ce au sinestezie. 0:20:51.000,0:20:54.000 Şi, de fapt, sinestezia e de 8 ori mai des întâlnită 0:20:54.000,0:20:56.000 printre poeţi, artişti şi nuvelişti. 0:20:56.000,0:20:59.000 OK -- e o viziune frenologică a sinesteziei. 0:20:59.000,0:21:01.000 Ultima demonstraţie -- îmi mai daţi un minut? 0:21:01.000,0:21:03.000 (Aplauze) 0:21:03.000,0:21:08.000 OK. O să vă demonstrez că toţi aveţi sinestezie, dar nu vreţi s-o recunoaşteţi. 0:21:08.000,0:21:12.000 Asta-i ce numesc eu alfabet marţian, ca şi în alfabetul vostru, 0:21:12.000,0:21:15.000 A e A, B e B, C e C, 0:21:15.000,0:21:18.000 forme diferite pentru foneme diferite, corect? 0:21:18.000,0:21:20.000 Aici avem alfabetul marţian. 0:21:20.000,0:21:22.000 Unul din ele e Kiki şi altul e Buba. 0:21:22.000,0:21:24.000 Care e Kiki şi care e Buba? 0:21:24.000,0:21:26.000 Câţi din voi credeţi că ăsta-i Kiki şi celălalt e Buba? Ridicaţi mâna. 0:21:26.000,0:21:28.000 Bine, avem unul sau doi mutanţi. 0:21:28.000,0:21:29.000 (Hohote de râs) 0:21:29.000,0:21:31.000 Câţi din voi cred că cela-i Buba şi ăsta-i Kiki? Ridicaţi mâna. 0:21:31.000,0:21:33.000 99 procente din voi. 0:21:33.000,0:21:35.000 Şi, nici unul din voi nu e Marţian, cum aţi ales? 0:21:35.000,0:21:40.000 E din cauză că toţi formaţi un model încrucişat -- o abstracţie sinestetică -- 0:21:40.000,0:21:44.000 adică, ziceţi că acea inflecţie ascuţită, Kiki, 0:21:44.000,0:21:49.000 în cortexul auditiv, celulele auditive fiind excitate, Kiki, 0:21:49.000,0:21:52.000 mimează inflecţia vizuală -- o inflecţie spontană -- a acestei forme zimţate. 0:21:52.000,0:21:55.000 Şi asta-i foarte important deoarece ne spune că 0:21:55.000,0:21:57.000 creierul se angrenează într-o primitivă -- 0:21:57.000,0:21:59.000 e doar -- pare doar o iluzie naivă, 0:21:59.000,0:22:03.000 dar fotonii din ochi generează această formă, 0:22:03.000,0:22:06.000 şi celulele auditive în ureche excită o structură auditivă, 0:22:06.000,0:22:11.000 iar creierul e capabil să extragă numitorul comun. 0:22:11.000,0:22:13.000 E o formă primitivă de abstracţie, 0:22:13.000,0:22:18.000 şi ştim că ea are loc în gyrus fusiformis în creier 0:22:18.000,0:22:19.000 deoarece când el e vătămat, 0:22:19.000,0:22:23.000 persoanele nu mai pot distinge Buba şi Kiki, 0:22:23.000,0:22:25.000 şi ei de asemenea pierd capacitatea de a înţelege metafora. 0:22:25.000,0:22:29.000 Dacă întrebi acest tip ce înseamnă 0:22:29.000,0:22:31.000 "Nu tot ce luceşte e aur"? 0:22:31.000,0:22:33.000 Pacientul răspunde, "Păi dacă e metalic şi luceşte nu înseamnă că-i doar aur. 0:22:33.000,0:22:36.000 Trebuie să măsuraţi greutatea specifică..." OK? 0:22:36.000,0:22:39.000 Deci ei pierd complet sensul metaforic. 0:22:39.000,0:22:42.000 Şi această regiune e de vreo 8 ori mai mare în -- 0:22:42.000,0:22:45.000 mai ales la om -- decât la primatele inferioare. 0:22:45.000,0:22:48.000 Ceva foarte interesant se produce aici, în angular gyrus, 0:22:48.000,0:22:51.000 deoarece e intersecţia între auz, văz şi pipăit, 0:22:51.000,0:22:55.000 şi el a devenit enorm la oameni -- şi ceva foarte interesant are loc. 0:22:55.000,0:22:58.000 Şi cred că reprezintă fundamentul multor abilităţi caracteristic umane 0:22:58.000,0:23:01.000 ca abstracţia, metafora şi creativitatea. 0:23:01.000,0:23:04.000 Toate întrebările studiate de filozofi de milenii 0:23:04.000,0:23:08.000 noi savanţii putem să începem a le explora prin scanarea creierului, 0:23:08.000,0:23:10.000 şi observând pacienţii şi punând întrebările corecte. 0:23:10.000,0:23:12.000 Mulţumesc. 0:23:12.000,0:23:13.000 (Aplauze) 0:23:13.000,0:23:14.000 Îmi cer scuze. 0:23:14.000,0:23:15.000 (Hohote de râs)