WEBVTT

00:00:01.720 --> 00:00:03.610
Când ai doar 21 de minute să vorbeşti,

00:00:03.610 --> 00:00:06.240
două milioane de ani par foarte mult timp.

00:00:06.240 --> 00:00:09.530
Dar din perspectiva evoluţiei,
două milioane de ani nu înseamnă nimic.

00:00:09.530 --> 00:00:14.830
Cu toate astea, în ultimele două milioane
de ani creierul uman şi-a triplat masa,

00:00:14.830 --> 00:00:18.550
pornind de la cele şase sute de grame
ale acestui strămoş al nostru, Habilis,

00:00:18.550 --> 00:00:23.900
şi ajungând la organul de aproape 1,5 kg
pe care fiecare o avem între urechi.

00:00:24.600 --> 00:00:28.360
Ce are în plus un creier mare
astfel încât natura

00:00:28.360 --> 00:00:31.190
să ţină morţiş ca fiecare om să aibă unul?

NOTE Paragraph

00:00:31.590 --> 00:00:34.090
S-a dovedit că dacă creierele
se triplează în mărime,

00:00:34.090 --> 00:00:37.200
nu doar devin de trei ori mai mari,
ci capătă şi structuri noi.

00:00:37.200 --> 00:00:39.660
Iar unul dintre motivele
pentru care creierul nostru

00:00:39.660 --> 00:00:42.690
a crescut aşa de mare,
e că a obținut o nouă structură

00:00:42.690 --> 00:00:43.830
denumită lobul frontal.

00:00:43.830 --> 00:00:47.000
Şi în special o parte a acestuia,
numită cortex pre-frontal.

00:00:47.000 --> 00:00:50.250
Ce face cortexul pre-frontal
pentru tine ca să justifice

00:00:50.250 --> 00:00:53.440
rearanjarea arhitecturală completă
a craniului uman

00:00:53.440 --> 00:00:55.980
în doar o clipă relativ
la scara de timp a evoluţiei?

NOTE Paragraph

00:00:56.030 --> 00:00:58.710
Cortexul pre-frontal
face o mulţime de lucruri,

00:00:58.710 --> 00:01:01.760
dar unul dintre cele mai importante
lucruri pe care le face

00:01:02.000 --> 00:01:04.540
e acela că e un simulator de experienţe.

00:01:04.540 --> 00:01:07.000
Piloţii exersează în simulatoare de zbor

00:01:07.000 --> 00:01:09.540
ca să nu comită greşeli reale în avioane.

00:01:09.590 --> 00:01:12.600
Fiinţele umane au această
minunată adaptare

00:01:12.600 --> 00:01:16.000
care le permite simuleze
diverse experienţe în capetele lor

00:01:16.000 --> 00:01:18.680
înainte să le încerce în viaţa reală.

00:01:18.680 --> 00:01:21.270
E un truc pe care strămoşii noştri
nu o puteau face

00:01:21.270 --> 00:01:24.490
şi pe care niciun alt animal
nu o poate face la fel de bine ca noi.

00:01:24.490 --> 00:01:26.000
E o adaptare minunată.

00:01:26.000 --> 00:01:30.000
La acelaşi nivel cu degetele opozabile,
poziţia bipedă şi limbajul,

00:01:30.000 --> 00:01:33.660
e unul dintre lucrurile care au făcut
ca specia noastră să coboare din copaci

00:01:33.660 --> 00:01:35.000
şi să ajungă în mall.

NOTE Paragraph

00:01:35.000 --> 00:01:36.960
(Râsete)

00:01:36.960 --> 00:01:38.520
Toţi aţi făcut asta.

00:01:38.540 --> 00:01:42.830
Ben and Jerry's nu vând îngheţată
cu aromă de ficat cu ceapă.

00:01:42.830 --> 00:01:46.100
Nu pentru că ar fi fabricat-o,
ar fi încercat-o şi-ar fi zis „bleah”.

00:01:46.100 --> 00:01:49.280
Ci pentru că,
fără să te ridici de pe scaun,

00:01:49.280 --> 00:01:53.490
poţi simula acea aromă şi poţi spune
„bleah” înainte să fabrici îngheţata.

NOTE Paragraph

00:01:55.720 --> 00:01:58.530
Haideţi să vedem cum funcţionează
simulatorul vostru.

00:01:58.530 --> 00:02:02.000
Să facem un test rapid înainte
să continui cu restul prezentării.

00:02:02.000 --> 00:02:06.000
Iată două scenarii diferite
la care vă rog să vă gândiți

00:02:06.000 --> 00:02:07.810
şi puteţi încerca să le simulaţi,

00:02:07.810 --> 00:02:10.000
dar să-mi spuneţi pe care l-aţi prefera.

00:02:10.000 --> 00:02:12.760
Unul dintre ele e să câştigaţi la loterie.

00:02:12.760 --> 00:02:15.350
Asta înseamnă cam 314 milioane de dolari.

00:02:15.350 --> 00:02:18.290
Iar celălalt este să deveniţi paraplegici.

00:02:18.290 --> 00:02:19.220
(Râsete)

00:02:19.220 --> 00:02:21.260
Gândiţi-vă un moment.

00:02:21.260 --> 00:02:24.000
Probabil că nici nu e nevoie
să vă gândiți.

NOTE Paragraph

00:02:24.000 --> 00:02:28.000
E interesant că există date
despre aceste două grupuri de oameni,

00:02:28.000 --> 00:02:30.000
date despre cât de fericiţi sunt.

00:02:30.000 --> 00:02:33.000
Şi la asta v-ați și aștepta, nu-i aşa?

00:02:33.000 --> 00:02:36.000
Dar nu acestea sunt datele.
Pe acestea le-am inventat.

NOTE Paragraph

00:02:36.000 --> 00:02:37.810
Acestea sunt datele reale.

00:02:37.810 --> 00:02:39.300
Aţi greşit la această întrebare

00:02:39.300 --> 00:02:41.450
şi abia au trecut cinci minute
din prezentare.

00:02:41.450 --> 00:02:45.000
Deoarece în realitate, la un an
după ce nu-şi mai pot folosi picioarele

00:02:45.000 --> 00:02:50.000
şi la un an după ce au câștigat,
câştigătorii şi paraplegicii

00:02:50.000 --> 00:02:52.490
sunt la fel de fericiţi.

NOTE Paragraph

00:02:53.060 --> 00:02:54.440
Nu vă supăraţi prea tare

00:02:54.440 --> 00:02:56.190
dacă aţi greşit primă întrebare,

00:02:56.190 --> 00:02:59.530
pentru că toată lumea greşeşte
mereu la toate întrebările de acest fel.

00:02:59.530 --> 00:03:01.890
Cercetările efectuate în laboratorul meu

00:03:01.890 --> 00:03:05.110
şi cele ale economiştilor
şi psihologilor din întreaga ţară

00:03:05.110 --> 00:03:07.920
ne-au arătat ceva surprinzător.

00:03:08.340 --> 00:03:10.630
Se cheamă prejudecata impactului,

00:03:10.630 --> 00:03:13.850
adică tendinţa simulatorului
de a funcţiona rău.

00:03:13.850 --> 00:03:17.810
De a te face să crezi
că diferitele rezultate

00:03:17.810 --> 00:03:20.420
sunt mai diferite decât sunt ele de fapt.

NOTE Paragraph

00:03:20.420 --> 00:03:22.830
De la studii în natură
la studii de laborator

00:03:22.830 --> 00:03:24.980
vedem că pierderea
sau câştigarea alegerilor,

00:03:24.980 --> 00:03:27.290
pierderea sau dobândirea
unui partener romantic,

00:03:27.290 --> 00:03:29.310
obţinerea sau nu unei promovări,

00:03:29.310 --> 00:03:31.530
trecerea sau picarea
unui examen la facultate

00:03:31.530 --> 00:03:34.410
şi aşa mai departe,
au mult mai puţin impact,

00:03:34.410 --> 00:03:36.950
mai puţină intensitate
şi mult mai puţină durată

00:03:36.950 --> 00:03:39.870
decât se aşteaptă oamenii să aibă.

00:03:43.230 --> 00:03:46.380
Un studiu recent,
şi asta aproape că mă lasă perplex,

00:03:46.380 --> 00:03:50.710
un studiu recent ce observă influența
traumele majore din viaţă

00:03:50.740 --> 00:03:53.990
sugerează că dacă trauma a avut loc
cu mai mult de trei luni în urmă,

00:03:53.990 --> 00:03:55.290
cu doar câteva excepţii,

00:03:55.290 --> 00:03:57.910
nu are niciun impact asupra
fericirii voastre.

NOTE Paragraph

00:03:59.860 --> 00:04:01.260
De ce?

00:04:01.310 --> 00:04:04.810
Pentru că fericirea poate fi sintetizată.

00:04:04.860 --> 00:04:07.360
Sir Thomas Brown scria în 1642:

00:04:07.360 --> 00:04:09.240
„Sunt cel mai fericit om în viaţă.

00:04:09.240 --> 00:04:12.320
Am în mine ceva ce poate transforma
sărăcia în bogăţie,

00:04:12.320 --> 00:04:14.350
necazurile în prosperitate.

00:04:14.350 --> 00:04:16.470
Sunt mai invulnerabil decât Ahile;

00:04:16.470 --> 00:04:19.250
destinul n-are unde să mă lovească."

00:04:19.290 --> 00:04:22.270
Ce maşinărie remarcabilă
are tipul ăsta în capul lui?

NOTE Paragraph

00:04:22.270 --> 00:04:27.780
E vorba exact de aceeaşi maşinărie
remarcabilă pe care o avem cu toţii.

00:04:28.910 --> 00:04:31.950
Fiinţele umane au ceva
la care ne-am putea gândi

00:04:31.950 --> 00:04:33.820
ca la un sistem imun psihologic.

00:04:33.820 --> 00:04:35.540
Un sistem de procese cognitive,

00:04:35.540 --> 00:04:38.420
în mare parte procese cognitive
non-conştiente,

00:04:38.420 --> 00:04:41.710
care îi ajută să-şi schimbe
viziunea asupra lumii,

00:04:41.710 --> 00:04:46.190
astfel încât să se simtă mai bine
în lumea în care se găsesc.

00:04:46.460 --> 00:04:49.380
Precum Sir Thomas,
şi voi aveţi această maşinărie.

00:04:49.380 --> 00:04:52.980
Spre deosebire de Sir Thomas,
se pare că nu ştiţi asta.

NOTE Paragraph

00:04:53.720 --> 00:04:58.770
Noi sintetizăm fericirea, dar credem
e un lucru care poate fi găsit.

00:04:58.790 --> 00:05:03.550
Nu e nevoie să dau prea multe exemple
de oameni care sintetizează fericirea.

00:05:03.600 --> 00:05:06.870
Deşi vă voi arăta
nişte dovezi experimentale,

00:05:06.870 --> 00:05:08.800
nu trebuie să le căutaţi foarte departe.

NOTE Paragraph

00:05:08.840 --> 00:05:10.710
Am luat un exemplar din New York Times

00:05:10.710 --> 00:05:13.590
şi am căutat situaţii
în care oamenii sintetizează fericirea.

00:05:13.590 --> 00:05:15.200
Şi iată trei tipi care fac asta:

00:05:15.200 --> 00:05:18.000
„Sunt cu mult mai bine fizic,
financiar, emoţional, mintal.

00:05:18.000 --> 00:05:20.160
Nu regret nicio clipă.

00:05:20.160 --> 00:05:21.800
A fost o experienţă magnifică.”

00:05:21.800 --> 00:05:23.300
„Cred că a ieşit foarte bine.”

NOTE Paragraph

00:05:23.300 --> 00:05:25.600
Cine sunt aceste personaje
al naibii de fericite?

00:05:25.600 --> 00:05:26.920
Primul e Jim Wright.

00:05:26.920 --> 00:05:29.410
Unii sunt destul de bătrâni
pentru a-şi aduce aminte.

00:05:29.410 --> 00:05:31.460
A fost preşedintele
Camerei Reprezentanţilor

00:05:31.460 --> 00:05:35.440
şi a demisionat ruşinos când un tânăr
republican pe nume Newt Gingrich

00:05:35.440 --> 00:05:37.980
a aflat despre o afacere dubioasă
pe care o făcuse.

00:05:38.010 --> 00:05:41.320
Cel mai puternic democrat
din ţară a pierdut totul.

00:05:41.320 --> 00:05:43.550
Şi-a pierdut banii, puterea.

00:05:43.550 --> 00:05:45.820
Ce are de spus despre asta
după toţi aceşti ani?

00:05:45.820 --> 00:05:48.910
„Sunt cu mult mai bine fizic,
financiar, emoţional, mintal

00:05:48.910 --> 00:05:50.440
şi în aproape orice alt aspect.”

00:05:50.440 --> 00:05:52.750
Ce alt aspect ar putea exista?

00:05:52.750 --> 00:05:56.910
Vegetal? Mineral? Animal?
Le-a acoperit cam pe toate.

NOTE Paragraph

00:05:56.910 --> 00:05:59.550
De Moreese Bickham n-aţi auzit niciodată.

00:05:59.550 --> 00:06:02.770
Moreese Bickham a rostit aceste cuvinte
când a fost eliberat.

00:06:02.770 --> 00:06:04.870
Avea 78 de ani. Petrecuse 37 de ani

00:06:04.870 --> 00:06:08.270
într-o închisoare din Louisiana
pentru o crimă pe care nu a comis-o.

00:06:08.270 --> 00:06:10.110
În cele din urmă a fost exonerat,

00:06:10.110 --> 00:06:12.440
la vârsta de 78 de ani, prin dovezi ADN.

00:06:12.440 --> 00:06:14.170
Şi ce a spus despre experienţa lui?

00:06:14.170 --> 00:06:16.340
„Nu regret nicio clipă. A fost magnific.”

00:06:16.340 --> 00:06:18.860
Magnifică!? Tipul ăsta nu spune:

00:06:18.860 --> 00:06:21.020
„Erau tipi de treabă.
Aveau şi sală de forță.”

00:06:21.020 --> 00:06:23.070
Ci magnific, un cuvânt pe care de obicei

00:06:23.070 --> 00:06:25.710
îl păstrăm pentru experienţele religioase.

NOTE Paragraph

00:06:25.710 --> 00:06:28.110
Harry S. Langerman a spus următoarele,

00:06:28.110 --> 00:06:30.380
iar pe el ar fi putut să-l cunoașteți

00:06:30.380 --> 00:06:33.120
pentru că în 1949
a citit în ziar un mic articol

00:06:33.120 --> 00:06:36.700
despre un stand de hamburgeri
al unor fraţi pe nume McDonalds,

00:06:36.700 --> 00:06:38.920
și s-a gândit: „E o idee foarte bună!”

00:06:38.920 --> 00:06:40.810
Aşa că s-a dus să-i caute. Ei i-au zis:

00:06:40.810 --> 00:06:43.240
„Îţi putem da o franciză
pentru trei mii de dolari.”

00:06:43.240 --> 00:06:44.910
Harry i-a cerut fratelui său,

00:06:44.910 --> 00:06:45.940
care era bancher,

00:06:45.940 --> 00:06:47.770
să-i împrumute cei trei mii de dolari,

00:06:47.770 --> 00:06:49.880
iar vorbele nemuritoare
ale fratelui au fost:

00:06:49.880 --> 00:06:51.840
„Idiotule, nimeni nu mănâncă hamburgeri.”

00:06:51.840 --> 00:06:54.040
Nu i-a împrumutat banii
şi şase luni mai târziu

00:06:54.040 --> 00:06:55.730
Ray Croc a avut exact aceeaşi idee.

00:06:55.730 --> 00:06:58.060
S-a dovedit că oamenii mănâncă hamburgeri

00:06:58.060 --> 00:07:01.900
şi Ray Croc pentru o vreme a devenit
cel mai bogat om din America.

NOTE Paragraph

00:07:02.680 --> 00:07:06.680
Unii dintre voi recunosc această
fotografie din tinereţe a lui Pete Best,

00:07:06.680 --> 00:07:09.190
care a fost primul baterist
al trupei Beatles,

00:07:09.190 --> 00:07:12.610
până când aceştia l-au trimis
cu nişte treabă şi ei au şters-o

00:07:12.610 --> 00:07:14.790
şi l-au ales pe Ringo într-un turneu.

00:07:14.790 --> 00:07:17.160
În 1994 când Pete Best a fost intervievat

00:07:17.160 --> 00:07:20.240
-- da, mai e baterist;
da, e muzician de studio -

00:07:20.240 --> 00:07:23.420
a zis aşa: „Sunt mai fericit decât
dacă aş fi fost cu Beatles.”

NOTE Paragraph

00:07:23.420 --> 00:07:26.720
Bine. Avem ceva important
de învăţat de la aceşti oameni:

00:07:26.720 --> 00:07:28.760
secretul fericirii.

00:07:28.760 --> 00:07:30.990
În sfârşit va fi dezvăluit.

00:07:30.990 --> 00:07:34.350
Unu: adună bogăţie, putere şi prestigiu,
apoi pierde-le.

00:07:34.380 --> 00:07:36.870
(Râsete)

00:07:36.870 --> 00:07:40.750
Doi: petrece cât mai mult timp posibil
în închisoare.

00:07:40.750 --> 00:07:41.890
(Râsete)

00:07:41.890 --> 00:07:44.230
Trei: îmbogăţeşte pe altcineva
tare, tare de tot.

00:07:44.230 --> 00:07:45.060
(Râsete)

00:07:45.060 --> 00:07:47.840
Şi în fine:
niciodată nu te alătura Beatleşilor.

00:07:47.840 --> 00:07:49.190
(Râsete)

NOTE Paragraph

00:07:49.900 --> 00:07:54.290
Când oamenii sintetizează fericire,
cum pare să fi făcut aceşti domni,

00:07:54.290 --> 00:07:58.060
le zâmbim, dar ne cam dăm ochii
peste cap şi spunem:

00:07:58.060 --> 00:08:00.550
„Da, sigur, de fapt nu ţi-ai dorit
niciodată postul.”

00:08:00.550 --> 00:08:04.310
„Da, sigur. De fapt n-ai avut
prea multe în comun cu ea,

00:08:04.310 --> 00:08:05.940
şi ţi-ai dat seama de asta

00:08:05.940 --> 00:08:08.620
exact când ea ţi-a aruncat inelul
de logodnă în faţă.”

NOTE Paragraph

00:08:08.620 --> 00:08:12.100
Strâmbăm din nas fiindcă credem
că fericirea sintetică

00:08:12.100 --> 00:08:16.180
nu e de aceeaşi calitate
cu ceea ce numim fericire naturală.

00:08:16.180 --> 00:08:17.640
Ce înseamnă aceşti termeni?

00:08:17.640 --> 00:08:21.170
Fericirea naturală e ceea ce simţim
atunci când obţinem ceea ce vrem,

00:08:21.170 --> 00:08:25.530
iar fericirea sintetică e ceea ce facem
atunci când nu obţinem ceea ce vrem.

00:08:25.530 --> 00:08:28.760
Iar în societatea noastră credem cu tărie

00:08:28.760 --> 00:08:31.840
că fericirea sintetică e inferioară.

00:08:31.840 --> 00:08:33.900
De ce credem asta?

00:08:33.900 --> 00:08:35.620
E foarte simplu.

00:08:35.620 --> 00:08:39.470
Ce motor economic
ar mai continua să duduie

00:08:39.470 --> 00:08:42.570
dacă am crede că a nu obţine ceea ce vrem

00:08:42.570 --> 00:08:45.740
ne poate face la fel de fericiţi
cu a-l obţine?

NOTE Paragraph

00:08:46.090 --> 00:08:49.070
Cu scuzele de rigoare către prietenul meu
Matthieu Ricard,

00:08:49.070 --> 00:08:51.420
un mall plin de călugări Zen

00:08:51.420 --> 00:08:53.500
nu va fi deosebit de profitabil

00:08:53.500 --> 00:08:56.840
pentru că ei nu-şi doresc
destul de multe lucruri.

00:08:57.210 --> 00:09:00.270
Ceea ce vreau să spun
e că fericirea sintetică

00:09:00.270 --> 00:09:03.150
e întrutotul la fel de reală
şi de durabilă

00:09:03.150 --> 00:09:05.280
ca fericirea pe care o obțineți

00:09:05.280 --> 00:09:07.760
atunci când obţineţi exact
ceea ce vă propuneţi.

00:09:07.760 --> 00:09:10.570
Sunt un om de ştiinţă,
aşa că am să fac asta nu cu retorică,

00:09:10.570 --> 00:09:12.740
ci îmbăindu-vă în câteva date.

NOTE Paragraph

00:09:12.740 --> 00:09:16.020
Să vă arăt mai întâi o paradigmă
experimentală care e folosită

00:09:16.020 --> 00:09:19.000
pentru a demonstra sinteza fericirii

00:09:19.000 --> 00:09:20.520
printre cercetătorii mai vechi.

00:09:20.520 --> 00:09:21.690
Şi nu e a mea.

00:09:21.690 --> 00:09:24.290
E veche de 50 de ani,
numită paradigma alegerii libere.

00:09:24.290 --> 00:09:25.700
E foarte simplă.

00:09:25.700 --> 00:09:27.950
Oferiţi, să zicem, şase obiecte

00:09:27.950 --> 00:09:31.660
şi cereţi unui subiect să le ordoneze
de la cel mai plăcut la cel mai neplăcut.

00:09:31.660 --> 00:09:34.310
În acest caz, fiindcă experimentul
acesta le foloseşte,

00:09:34.310 --> 00:09:36.470
obiectele sunt copii
ale picturilor lui Monet.

00:09:36.470 --> 00:09:38.210
Oricine poate ordona aceste tablouri

00:09:38.210 --> 00:09:40.510
de la cel care îi place,
la cel care îi displace.

00:09:40.510 --> 00:09:42.390
Acum îţi dăm să alegi:

00:09:42.390 --> 00:09:44.890
„Mai avem din întâmplare
nişte tablouri în dulap.

00:09:44.890 --> 00:09:47.480
Îţi vom da unul ca premiu,

00:09:47.480 --> 00:09:49.960
dar avem doar tabloul
numărul trei şi patru,”

00:09:49.960 --> 00:09:51.470
îi spunem subiectului.

00:09:51.470 --> 00:09:53.140
Aceasta e o alegere cam grea

00:09:53.140 --> 00:09:55.670
pentru că niciunul
nu e preferatul subiectului,

00:09:55.670 --> 00:09:58.570
dar în mod firesc oamenii
tind să aleagă numărul trei

00:09:58.570 --> 00:10:01.280
pentru că le-a plăcut puţin mai mult
decât numărul patru.

NOTE Paragraph

00:10:01.350 --> 00:10:05.450
Ceva mai târziu,
pot să fie 15 minute sau chiar 15 zile,

00:10:05.450 --> 00:10:07.720
aceiaşi stimuli sunt puşi
în faţa subiectului

00:10:07.720 --> 00:10:10.140
şi acestuia i se cere să îi reordoneze.

00:10:10.140 --> 00:10:12.340
„Spune-ne cât de mult îţi plac acum.”

00:10:12.340 --> 00:10:15.350
Ce se întâmplă?
Priviţi cum se sintetizează fericirea.

00:10:15.350 --> 00:10:18.580
Acesta e rezultatul
care a fost obţinut în mod repetat.

00:10:18.580 --> 00:10:20.490
Observați sintetizarea fericirii.

00:10:20.490 --> 00:10:21.836
Vreţi să vedeţi din nou?

00:10:21.836 --> 00:10:22.953
(Râsete)

00:10:22.953 --> 00:10:24.160
Fericire!

00:10:24.160 --> 00:10:26.720
„Cel pe care l-am primit
e mult mai bun decât credeam!

00:10:26.720 --> 00:10:28.870
Cel pe care nu l-am primit e naşpa!”

00:10:28.870 --> 00:10:29.576
(Râsete)

00:10:29.576 --> 00:10:32.463
Asta e sinteza fericirii.

NOTE Paragraph

00:10:32.723 --> 00:10:35.043
Deci care e răspunsul corect
la această situaţie?

00:10:35.043 --> 00:10:36.170
„Da, sigur...”

00:10:37.520 --> 00:10:39.690
Iată experimentul pe care l-am făcut

00:10:39.690 --> 00:10:41.390
şi sper că asta vă va convinge

00:10:41.390 --> 00:10:43.770
că reacția „Da, sigur...”
nu e cea potrivită.

NOTE Paragraph

00:10:43.770 --> 00:10:47.430
Am efectuat experimentul cu un grup
de pacienţi care aveau amnezie anterogradă

00:10:47.430 --> 00:10:49.490
Aceşti pacienţi sunt internaţi în spital.

00:10:49.490 --> 00:10:53.290
Cei mai mulţi au sindromul Korsakoff,
o psihoză polinevritică.

00:10:53.950 --> 00:10:57.980
Au băut mult prea mult
şi nu-şi mai pot forma amintiri noi.

00:10:58.100 --> 00:11:01.520
Îşi amintesc copilăria lor,
dar dacă intri şi te prezinţi,

00:11:01.520 --> 00:11:02.720
iar apoi ieşi din cameră,

00:11:02.720 --> 00:11:05.420
în momentul în care te întorci
nu mai ştiu cine eşti.

NOTE Paragraph

00:11:06.430 --> 00:11:09.220
Ne-am luat copiile de Monet la spital.

00:11:09.220 --> 00:11:12.640
Şi le-am cerut acestor pacienţi
să le ordoneze

00:11:12.640 --> 00:11:16.130
de la cele care le plac cel mai mult
la cele care le displac cel mai mult.

00:11:16.130 --> 00:11:20.010
Le-am dat apoi să aleagă
între numerele trei şi patru.

00:11:20.010 --> 00:11:22.110
Ca toţi ceilalţi şi ei au zis:

00:11:22.110 --> 00:11:24.500
„Mulţumesc, doctore!
Mi-ar plăcea un nou tablou.

00:11:24.500 --> 00:11:25.900
Voi alege numărul trei.”

00:11:25.900 --> 00:11:29.520
Le-am explicat că le vom trimite
numărul trei prin poştă.

00:11:29.520 --> 00:11:32.410
Ne-am adunat materialele
şi am ieşit din salon,

00:11:32.410 --> 00:11:34.450
şi am aşteptat jumătate de oră.

00:11:35.010 --> 00:11:38.300
Revenim în salon și le spunem:
„Salut, ne-am întors.”

00:11:38.300 --> 00:11:41.830
Pacientul zice: „Doctore, îmi pare rău,

00:11:41.830 --> 00:11:44.210
am o problemă de memorie,
de asta sunt aici.

00:11:44.210 --> 00:11:46.230
Nu-mi aduc aminte
dacă ne-am mai întâlnit.”

00:11:46.230 --> 00:11:49.540
„Jim, nu-ţi aminteşti?
Am fost aici cu tablourile de Monet.”

00:11:49.540 --> 00:11:52.230
„Îmi pare rău, doctore,
nu ştiu despre ce vorbeşti.”

00:11:52.230 --> 00:11:56.410
„Nu-i nimic, Jim. Tot ce vreau să faci
e să ordonezi aceste picturi

00:11:56.410 --> 00:11:59.980
de la cele care îţi plac cel mai mult
la cele care îţi plac cel mai puţin.”

NOTE Paragraph

00:12:00.040 --> 00:12:03.680
Ce fac? Să ne asigurăm mai întâi
că sunt cu adevărat amnezici.

00:12:03.780 --> 00:12:07.830
Îi întrebăm pe aceşti pacienţi amnezici
ce tablou dețin,

00:12:07.830 --> 00:12:11.350
pe care l-au ales ultima dată,
care e al lor.

00:12:11.350 --> 00:12:14.400
Şi constatăm că pacienţii amnezici
pur şi simplu ghicesc.

00:12:14.400 --> 00:12:16.340
În stânga sunt rezultatele normale,

00:12:16.340 --> 00:12:19.160
dacă v-aș testa aţi şti
cu toţii ce tablou aţi ales.

00:12:19.160 --> 00:12:23.110
Dar dacă fac asta cu pacienţi amnezici,
ei n-au nici cea mai vagă idee.

00:12:23.110 --> 00:12:25.900
Nu își pot identifica tabloul.

NOTE Paragraph

00:12:26.650 --> 00:12:30.780
Asta fac subiecţii normali:
sintetizează fericirea.

00:12:31.280 --> 00:12:33.360
Aceasta e schimbarea
în scorul de evaluare,

00:12:33.360 --> 00:12:36.590
schimbarea dintre prima dată
când au făcut ordonarea şi a doua oară.

00:12:36.590 --> 00:12:38.210
Rezultatele normale arată --

00:12:38.210 --> 00:12:40.240
magia pe care v-am prezentat-o la început,

00:12:40.240 --> 00:12:41.860
acum v-o arăt în formă grafică --

00:12:41.860 --> 00:12:43.870
„Cel pe care îl am e mai bun
decât credeam.

00:12:43.870 --> 00:12:48.540
Cel pe care nu-l am, la care am renunţat,
nu e aşa de bun pe cât credeam.”

00:12:48.540 --> 00:12:51.170
Amnezicii fac exact acelaşi lucru.

00:12:51.170 --> 00:12:53.260
Gândiţi-vă puțin la acest rezultat!

NOTE Paragraph

00:12:53.260 --> 00:12:56.040
Acestor oameni le place
mai mult cel pe care îl au,

00:12:56.040 --> 00:12:58.790
dar nici măcar nu ştiu că îl dețin.

00:12:59.490 --> 00:13:02.640
„Da, sigur...” nu e reacția potrivită.

00:13:03.980 --> 00:13:07.080
Ce au făcut aceşti oameni
când au sintetizat fericirea

00:13:07.080 --> 00:13:09.850
e că şi-au schimbat în mod real

00:13:09.850 --> 00:13:14.890
reacţiile lor afective, hedonistice
şi estetice la acel tablou.

00:13:14.890 --> 00:13:17.670
Ei nu spun asta doar pentru că acum îl au,

00:13:17.670 --> 00:13:20.790
fiindcă nici nu ştiu că îl au.

NOTE Paragraph

00:13:20.940 --> 00:13:23.310
Când psihologii vă arată bare

00:13:23.310 --> 00:13:26.920
să ştiţi că vă arată medii
ale unor mulţimi de oameni.

00:13:26.920 --> 00:13:30.610
Cu toate astea, toţi avem acest sistem
imun psihologic,

00:13:30.610 --> 00:13:32.740
această capacitate
de a sintetiza fericirea,

00:13:32.740 --> 00:13:35.960
dar unii dintre noi fac acest truc
mai bine decât alţii.

00:13:35.960 --> 00:13:42.050
Iar unele situaţii îți permit să faci asta
mai bine decât alte situaţii.

00:13:43.550 --> 00:13:46.900
S-a dovedit că libertatea,

00:13:46.900 --> 00:13:49.800
abilitatea de a te hotărî
şi de a te răzgândi,

00:13:49.800 --> 00:13:53.740
e prietenul fericirii naturale,
fiindcă îţi permite să alegi

00:13:53.740 --> 00:13:56.120
dintre toate acele delicioase viitoruri

00:13:56.120 --> 00:13:58.570
şi să-l găseşti pe cel care îți place
cel mai mult.

00:13:58.570 --> 00:14:00.450
Dar libertatea de a alege,

00:14:00.450 --> 00:14:04.730
de a te răzgândi şi a te hotărî,
e inamicul fericirii sintetice.

00:14:04.730 --> 00:14:06.230
Şi vă voi arăta de ce.

NOTE Paragraph

00:14:06.230 --> 00:14:07.890
Dilbert deja ştie, bineînţeles.

00:14:07.920 --> 00:14:09.850
„- Asistenţa tehnică.
Cu ce vă pot abuza?

00:14:09.850 --> 00:14:12.660
- Imprimanta tipăreşte o pagină goală
după fiecare document.

00:14:12.660 --> 00:14:14.670
- Şi vă plângeţi că primiţi hârtie gratis?

00:14:14.670 --> 00:14:16.260
- Gratis? Dar e hârtia mea.

00:14:16.260 --> 00:14:18.280
- Uită-te la calitatea hârtiei gratuite

00:14:18.280 --> 00:14:20.230
în comparaţie cu prăpădita ta de hârtie.

00:14:20.230 --> 00:14:23.040
Numai un prost sau un mincinos
ar spune că arată la fel.

00:14:23.040 --> 00:14:25.770
- Într-adevăr, acum pare mai mătăsoasă!

00:14:26.000 --> 00:14:27.550
- Ce faci aici?

00:14:27.550 --> 00:14:30.890
- Ajut oamenii să accepte lucrurile
pe care nu le pot schimba.”

NOTE Paragraph

00:14:32.130 --> 00:14:34.630
Sistemul imun psihologic
funcționează cel mai bine

00:14:34.630 --> 00:14:37.810
atunci când ne-am înfundat complet,
când suntem în capcană.

00:14:37.810 --> 00:14:40.030
Asta e diferenţa dintre întâlnire
şi căsătorie.

00:14:40.030 --> 00:14:41.710
Dacă ai o întâlnire cu un tip,

00:14:41.710 --> 00:14:43.810
iar el se scobeşte în nas,
nu mai ieşi cu el.

00:14:43.810 --> 00:14:46.690
Dar dacă eşti căsătorită
cu un tip care se scobeşte în nas...

00:14:46.690 --> 00:14:48.000
dar are o inimă de aur...

00:14:48.000 --> 00:14:49.873
însă: „Nu pune mâna pe prăjitură!”

00:14:49.873 --> 00:14:50.626
(Râsete)

00:14:50.626 --> 00:14:53.600
Găseşti o cale să fii fericit
cu ce s-a întâmplat.

00:14:53.600 --> 00:14:55.140
Ceea ce vreau să vă arăt

00:14:55.140 --> 00:14:57.770
e că oamenii nu ştiu acest lucru
despre ei înşişi

00:14:57.770 --> 00:15:01.910
şi această necunoştinţă poate acţiona
în dezavantajul nostru.

NOTE Paragraph

00:15:01.910 --> 00:15:04.210
Iată un experiment
pe care l-am făcut la Harvard.

00:15:04.210 --> 00:15:07.020
Am creat un curs de fotografie alb-negru

00:15:07.020 --> 00:15:10.470
şi le-am permis studenţilor să înveţe
cum să folosească o cameră obscură.

00:15:10.480 --> 00:15:12.720
Le-am dat aparate, ei au mers prin campus,

00:15:12.720 --> 00:15:17.350
au făcut 12 fotografii cu profesorii,
cu camera de cămin, cu câinele lor

00:15:17.350 --> 00:15:20.280
şi cu alte lucruri
care să le amintească de Harvard.

00:15:20.280 --> 00:15:22.660
Ne aduc aparatul,
le facem o foaie de contact,

00:15:22.660 --> 00:15:25.090
ei se decid care sunt cele mai bune
două fotografii,

00:15:25.090 --> 00:15:27.780
apoi petrecem şase ore
învăţându-i despre camere obscure,

00:15:27.780 --> 00:15:31.490
developează două dintre ele
şi obţin două fotografii extraordinare,

00:15:31.490 --> 00:15:32.850
însă le spunem:

00:15:32.850 --> 00:15:34.940
„La care ai vrea să renunţi?”

00:15:34.940 --> 00:15:36.650
Ei zic: „Trebuie să renunţ la una?”

00:15:36.650 --> 00:15:40.020
„Da, ne trebuie una ca dovadă
a proiectului.

00:15:40.020 --> 00:15:42.730
Aşa că trebuie să îmi dai una.Poți alege.

00:15:42.730 --> 00:15:45.450
Tu păstrezi una, eu una.”

NOTE Paragraph

00:15:45.450 --> 00:15:48.600
Sunt două condiţii în acest experiment.

00:15:48.600 --> 00:15:50.920
Unei părţi dintre studenţi li se spune:

00:15:50.920 --> 00:15:54.670
„Dar dacă vrei să te răzgândeşti,
am s-o păstrez pe cealaltă aici,

00:15:54.670 --> 00:16:00.500
şi în următoarele patru zile,
înainte s-o trimit prin poştă la centru,

00:16:00.540 --> 00:16:02.020
da... centru...

00:16:02.020 --> 00:16:02.800
(Râsete)

00:16:02.800 --> 00:16:04.900
sunt bucuros să le schimbăm din nou.

00:16:04.900 --> 00:16:06.800
De fapt am să vin în cămin să ţi-o dau,

00:16:06.800 --> 00:16:07.950
trimite-mi un email.

00:16:07.950 --> 00:16:09.750
Sau mai bine, te voi întreba.

00:16:09.750 --> 00:16:12.040
Dacă vrei să te răzgândeşti,
poți să le schimbi.”

00:16:12.040 --> 00:16:14.940
Celeilalte jumătăţi dintre studenţi
li se spune exact opusul:

00:16:14.940 --> 00:16:16.950
„Alege, și apropo,

00:16:16.950 --> 00:16:19.900
poşta pleacă în două minute spre Anglia.

00:16:19.900 --> 00:16:22.150
Fotografia ta va zbura peste Atlantic.

00:16:22.150 --> 00:16:24.150
N-o vei mai vedea niciodată.”

00:16:24.850 --> 00:16:27.390
Unei jumătăţi dintre studenţii
din aceste două grupuri

00:16:27.390 --> 00:16:28.860
i se cere să facă predicţii

00:16:28.860 --> 00:16:32.240
despre cât de mult cred că le va plăcea
fotografia pe care o păstrează

00:16:32.240 --> 00:16:33.930
şi fotografia la care renunţă.

00:16:33.930 --> 00:16:36.740
Ceilalți studenţi sunt trimişi
înapoi în camere lor de cămin

00:16:36.740 --> 00:16:40.080
iar în următoarele trei până
la şase zile li se măsoară

00:16:40.080 --> 00:16:42.560
gradul de satisfacție al alegerii făcute.

NOTE Paragraph

00:16:42.580 --> 00:16:46.570
Înainte de toate, iată ce cred studenţii
că se va întâmpla.

00:16:46.570 --> 00:16:50.620
Ei cred că probabil fotografia
pe care au ales-o le va plăcea

00:16:50.620 --> 00:16:53.230
mai mult decât cea la care au renunţat,

00:16:53.230 --> 00:16:56.230
dar acestea nu sunt diferenţe
statistic semnificative.

00:16:56.230 --> 00:16:59.850
E o creştere foarte mică
şi nu contează prea mult

00:16:59.850 --> 00:17:02.720
dacă erau în grupul cu alegerea
reversibilă sau ireversibilă.

NOTE Paragraph

00:17:02.720 --> 00:17:06.990
Greşit.
Fiindcă iată ce se întâmplă în realitate.

00:17:06.990 --> 00:17:10.350
Atât înainte de înlocuire,
cât şi cinci zile mai târziu,

00:17:10.350 --> 00:17:12.730
oamenii care ai rămas cu fotografia aceea,

00:17:12.730 --> 00:17:13.900
care nu au de ales,

00:17:13.900 --> 00:17:17.930
care nu se pot răzgândi,
o plac foarte mult!

00:17:17.930 --> 00:17:21.360
Iar oamenii care se gândesc:
„Să o dau înapoi?

00:17:21.360 --> 00:17:23.590
O am pe cea bună?
Poate că asta nu e cea bună?

00:17:23.590 --> 00:17:25.740
Oare am dat-o pe cea bună?” -
sunt nefericiți.

00:17:25.740 --> 00:17:27.210
Nu le place fotografia lor

00:17:27.210 --> 00:17:30.830
şi de fapt chiar după ce oportunitatea
de a o schimba a expirat,

00:17:30.830 --> 00:17:34.080
fotografia lor tot nu le place. De ce?

00:17:34.080 --> 00:17:39.110
Deoarece condiţia reversibilă
nu stimulează sinteza fericirii.

NOTE Paragraph

00:17:40.430 --> 00:17:43.300
Şi acum iată partea finală
a acestui experiment.

00:17:43.300 --> 00:17:47.020
Aducem un grup complet nou
de studenţi naivi de la Harvard

00:17:47.020 --> 00:17:48.140
şi le spunem:

00:17:48.140 --> 00:17:52.370
„Avem un curs de fotografie
şi îl putem ţine în două feluri.

00:17:52.370 --> 00:17:55.100
Astfel încât după ce faceţi
cele două fotografii

00:17:55.100 --> 00:17:57.190
să aveţi patru zile să vă răzgândiţi,

00:17:57.190 --> 00:18:00.110
sau putem ţine alt curs
în care să faceţi cele două fotografii

00:18:00.110 --> 00:18:02.550
şi vă hotărâţi pe loc
pe care doriți să o păstraţi.

00:18:02.550 --> 00:18:04.630
La care curs aţi vrea să participaţi?”

00:18:04.850 --> 00:18:07.690
66 % dintre studenţi, două treimi,

00:18:07.690 --> 00:18:11.910
preferă cursul în care au oportunitatea
să se răzgândească.

00:18:11.910 --> 00:18:14.980
Alo! 66% dintre studenţi aleg cursul

00:18:14.980 --> 00:18:18.760
în care în cele din urmă vor fi profund
nesatisfăcuţi cu fotografia.

00:18:18.760 --> 00:18:19.980
(Râsete)

00:18:19.980 --> 00:18:26.190
Fiindcă nu cunosc condiţiile
în care creşte fericirea sintetică.

NOTE Paragraph

00:18:26.880 --> 00:18:29.900
Poeții spun totul mai bine, desigur.

00:18:29.940 --> 00:18:33.790
Ideea mea e susținută de acest citat,
dar într-un mod exagerat:

00:18:33.790 --> 00:18:37.000
„Nimic nu-i bun ori rău
Dar gându-l face-aşa.”

00:18:37.000 --> 00:18:40.410
Poezia e frumoasă,
dar nu poate avea în întregime dreptate.

00:18:40.410 --> 00:18:42.850
Nu există nimic cu adevărat bun sau rău?

00:18:42.850 --> 00:18:47.970
E o operaţie pe vezicula biliară
şi o excursie la Paris acelaşi lucru?

00:18:48.220 --> 00:18:52.840
Pare să fie o întrebare foarte simplă
de inteligență.

00:18:52.840 --> 00:18:55.000
N-au cum să fie exact acelaşi lucru.

NOTE Paragraph

00:18:55.000 --> 00:18:57.760
Într-o proză mai bombastică,
dar mai aproape de adevăr,

00:18:57.760 --> 00:19:01.080
părintele capitalismului modern,
Adam Smith, a spus aşa,

00:19:01.080 --> 00:19:03.090
și merită să ne gândim la asta:

00:19:03.090 --> 00:19:07.070
„Marea sursă atât a suferinţelor
cât şi a bolilor din viaţa umană

00:19:07.070 --> 00:19:10.000
pare să provină
din supraestimarea diferenţei

00:19:10.000 --> 00:19:13.000
dintre o situaţie permanentă şi alta...

00:19:13.000 --> 00:19:18.180
Unele dintre aceste situaţii,
fără îndoială, ar fi de preferat,

00:19:18.180 --> 00:19:21.310
dar niciuna dintre ele
nu merită să fie urmărită

00:19:21.310 --> 00:19:25.890
cu acea pasionantă înflăcărare
care ne face să încălcăm regulile

00:19:25.890 --> 00:19:31.360
fie ale prudenţei, fie ale justiţiei,
sau să stricăm pacea minţilor noastre,

00:19:31.360 --> 00:19:34.760
fie prin ruşinea dată de amintirea
nesăbuirii noastre,

00:19:34.760 --> 00:19:38.850
fie prin remuşcarea pentru oroarea
nedreptăţii noastre.”

00:19:38.850 --> 00:19:43.220
Cu alte cuvinte, da, unele lucruri
sunt mai bune ca altele.

NOTE Paragraph

00:19:43.220 --> 00:19:48.940
Trebuie să avem preferinţe
care să ne permită să ne alegem viitorul.

00:19:48.940 --> 00:19:52.910
Dar când aceste preferinţe
ne propulsează prea tare şi prea repede

00:19:52.910 --> 00:19:56.460
fiindcă am supraestimat diferenţa
dintre acele viitoruri,

00:19:56.460 --> 00:19:59.160
suntem în primejdie.

00:19:59.160 --> 00:20:03.430
Când ambiţia noastră e ţinută în frâu,
ea ne determină să muncim bucuroşi.

00:20:03.430 --> 00:20:07.990
Când ambiţia noastră scapă din frâu,
ne face să minţim, să trişăm, să furăm,

00:20:07.990 --> 00:20:11.370
să facem rău altora, să sacrificăm
lucruri cu adevărat valoroase.

00:20:11.370 --> 00:20:13.860
Când fricile noastre sunt ţinute în frâu,

00:20:13.860 --> 00:20:16.180
suntem prudenţi, atenţi, cugetaţi.

00:20:16.180 --> 00:20:19.740
Când fricile noastre scapă din frâu
şi explodează,

00:20:19.880 --> 00:20:22.540
suntem nesăbuiţi şi laşi.

NOTE Paragraph

00:20:22.540 --> 00:20:26.020
Lecţia cu care vreau să rămâneți
din toate aceste date

00:20:26.020 --> 00:20:30.330
e că dorinţele şi grijile noastre
sunt exagerate într-un anumit grad,

00:20:30.330 --> 00:20:34.340
fiindcă avem în noi înşine capacitatea
de a fabrica

00:20:34.340 --> 00:20:40.519
lucrul pe care îl urmărim constant
când alegem experiența.

00:20:40.519 --> 00:20:42.074
Mulțumesc!

00:20:42.074 --> 00:20:45.624
(Aplauze)