Return to Video

Cum să reducem decalajul de prosperitate dintre americanii albi și negri

  • 0:01 - 0:04
    După cum a fost înregistrat ultima dată
    de guvernul federal american,
  • 0:04 - 0:09
    averea medie pentru o familie albă
    în Statele Unite era de 171.000 de dolari
  • 0:09 - 0:14
    și averea medie pentru o familie neagră
    era de doar 17.000 de dolari,
  • 0:14 - 0:18
    o diferență de peste 10 ori la peste
    150 de ani după sfârșitul sclaviei.
  • 0:19 - 0:22
    Cred că în primul rând trebuie
    să ne întrebăm, ce e averea de fapt?
  • 0:22 - 0:25
    Averea conține toate bunurile tale,
    toate lucrurile pe care le deții,
  • 0:25 - 0:27
    minus datoriile tale.
  • 0:27 - 0:30
    Bunurile sunt lucruri precum mașina ta,
    casa ta, contul tău de economii,
  • 0:30 - 0:34
    contul tău curent, investițiile,
    dacă deții alte proprietăți,
  • 0:35 - 0:37
    afacerea ta.
  • 0:37 - 0:40
    Ei bine, acel decalaj, cel înmulțit cu 10,
  • 0:40 - 0:43
    se datorează parțial
    faptului că pentru mulți ani,
  • 0:43 - 0:44
    decenii de fapt,
  • 0:44 - 0:47
    americanii negri au fost excluși
    de pe acea scară
  • 0:47 - 0:49
    și nu prea au avut acces la ea.
  • 0:49 - 0:51
    Dar de ce vorbim despre asta acum?
  • 0:51 - 0:56
    În 2020, în mijlocul unei pandemii globale
    și a unei recesiuni care se ivește,
  • 0:56 - 0:58
    inegalitățile sunt descoperite
  • 0:58 - 1:01
    cam în toate sistemele din Statele Unite:
  • 1:01 - 1:05
    asistență medicală, educație,
    justiție penală și finanțe,
  • 1:05 - 1:09
    iar oamenii au fost motivați
    să acționeze online, pe străzi,
  • 1:09 - 1:12
    în ședințe la serviciu,
    în săli de consiliu corporative.
  • 1:12 - 1:15
    Iar eu, ca consultant, am început
    să am conversații cu clienți
  • 1:15 - 1:17
    pe care n-am crezut
    că le voi avea vreodată.
  • 1:18 - 1:20
    Cred că întrebarea pe care
    mi-o tot pun este,
  • 1:20 - 1:24
    cum facem să fim siguri că în acest moment
    situația va rezulta în acțiune și progres
  • 1:24 - 1:28
    care începe să închidă decalajul de avere
    dintre americanii albi și negri?
  • 1:28 - 1:30
    Deci cine sunt eu?
  • 1:30 - 1:31
    Numele meu e Kedra Newsom Reeves.
  • 1:31 - 1:33
    Sunt consultant pentru instituții bancare,
  • 1:34 - 1:36
    fonduri de investiții,
    administratori de active.
  • 1:36 - 1:37
    Dar înainte de toate acestea,
  • 1:37 - 1:41
    sunt o americană neagră,
    descendentă a sclavilor.
  • 1:41 - 1:43
    Și când vorbim despre
    decalajul de prosperitate,
  • 1:43 - 1:45
    e important să înțelegem istoria,
  • 1:45 - 1:48
    așa că m-am gândit să vă spun o poveste
    despre o familie, familia mea,
  • 1:48 - 1:51
    și cum politica se intersectează
    cu averea.
  • 1:51 - 1:53
    Vom începe cu stră-stră-bunicul meu.
  • 1:53 - 1:55
    Se numea Silas Newsom,
  • 1:55 - 1:58
    și Silas a fost născut sclav
    langă Nashville, Tennessee,
  • 1:58 - 2:00
    în Stația Newsom,
  • 2:00 - 2:02
    unde el și familia lui lucrau
    la o carieră.
  • 2:02 - 2:04
    Nu deținea nimic.
  • 2:04 - 2:07
    Nu-și deținea casa. Nu avea proprietate.
  • 2:07 - 2:09
    Nici măcar nu deținea propriul său corp,
  • 2:09 - 2:10
    propria muncă, copiii săi.
  • 2:10 - 2:13
    Oricare dintre aceste lucruri,
    toate acele lucruri,
  • 2:13 - 2:16
    erau pentru a crea avere pentru altcineva.
  • 2:16 - 2:19
    Deci, credem că a fost un slujitor
  • 2:19 - 2:22
    în timpul Războiului Civil pentru
    un general confederat
  • 2:22 - 2:24
    care se lupta de fapt
    pentru a-l ține sclav,
  • 2:24 - 2:27
    așa că într-adevăr nu avea avere,
    nu avea control asupra vieții sale.
  • 2:28 - 2:31
    Ei bine, la sfârșitul sclaviei,
    a existat o oportunitate politică.
  • 2:31 - 2:33
    Era o întrebare:
  • 2:33 - 2:36
    ce facem pentru sutele de ani de sclavie
  • 2:36 - 2:40
    acum că punem capăt sclaviei
    și țara se unește?
  • 2:40 - 2:41
    Și era o alegere.
  • 2:41 - 2:43
    Am putea face o înțelegere cu sclavii,
  • 2:43 - 2:46
    sau am putea face o înțelegere
    cu proprietarii de sclavi.
  • 2:46 - 2:50
    Ei bine, sclavii nu aveau puterea
    de a pleda pentru ei în acel moment,
  • 2:50 - 2:52
    și țara trebuia să fie unită,
  • 2:52 - 2:56
    așadar, guvernul federal a decis să facă
    o înțelegere cu proprietarii de sclavi,
  • 2:56 - 3:01
    efectiv să le dea bani pentru
    proprietatea pe care au pierdut-o
  • 3:01 - 3:03
    la sfârșitul războiului.
  • 3:03 - 3:06
    Nu proprietatea fizică,
    nu casele lor, ci oamenii,
  • 3:06 - 3:11
    sclavii care oferiseră muncă gratuită
    timp de ani și decenii.
  • 3:11 - 3:14
    Deci Silas, la sfârșitul Războiului Civil,
  • 3:14 - 3:15
    nu avea nicio avere.
  • 3:15 - 3:18
    Era liber, dar nu avea nicio avere.
  • 3:18 - 3:19
    A devenit un dijmaș.
  • 3:19 - 3:21
    Străbunicul meu Silas s-a născut
  • 3:21 - 3:23
    la câțiva ani după sfârșitul sclaviei,
  • 3:23 - 3:26
    și a fost recrutat pentru a lupta
    în Primul Război Mondial
  • 3:26 - 3:28
    alături de alți 350.000
    de soldați negri americani
  • 3:28 - 3:30
    în unități segregate.
  • 3:30 - 3:31
    A luptat în război.
  • 3:31 - 3:33
    Când a venit înapoi în Statele Unite,
  • 3:34 - 3:37
    la sfârșitul războiului,
    era un sentiment puternic de anti-negri.
  • 3:37 - 3:40
    Economia se comprima,
    existau o mulțime de factori de stres,
  • 3:40 - 3:45
    iar negrii nu puteau obține pământ,
    nu puteau obține împrumuturi pentru case,
  • 3:45 - 3:49
    nici un credit pentru
    a construi avere în timp,
  • 3:49 - 3:52
    deci a devenit și el fermier.
  • 3:52 - 3:55
    Și a avut un fiu, numit tot Silas –
  • 3:55 - 3:57
    sunt multe persoane numite Silas
    în familia mea –
  • 3:57 - 3:59
    bunicul meu.
  • 3:59 - 4:02
    Bunicul meu Silas a fost și el soldat
    și a luptat în Al Doilea Război Mondial.
  • 4:03 - 4:05
    După cel de-al Doilea Război Mondial,
  • 4:05 - 4:07
    Guvernul federal american a adoptat
    proiectul de lege GI,
  • 4:07 - 4:09
    care oferea sprijin veteranilor.
  • 4:09 - 4:12
    Și proiectul de lege contribuia
    la construirea de spitale,
  • 4:12 - 4:13
    la împrumuturile studențești
  • 4:13 - 4:19
    și pentru crearea de bunăstare, ipoteci
    cu dobândă mică pentru veterani.
  • 4:19 - 4:21
    În anii ce au urmat după război,
  • 4:21 - 4:25
    proiectul de lege GI a reprezentat
    patru miliarde de dolari de finanțare
  • 4:25 - 4:27
    pentru nouă milioane de veterani.
  • 4:27 - 4:30
    Dar veteranii negri în mare,
    nu au beneficiat.
  • 4:31 - 4:35
    Silas, bunicul meu,
    a venit înapoi în Nashville, Tennessee,
  • 4:35 - 4:38
    și s-a căsătorit cu bunica mea,
    a cărei nume este Cenușăreasa.
  • 4:38 - 4:40
    Da, numele bunicii mele e Cenușăreasa.
  • 4:40 - 4:43
    Și au avut opt copii.
  • 4:43 - 4:45
    Dar nu au cumpărat niciodată o casă.
  • 4:45 - 4:47
    Punctul maxim
    al călătoriei lor în locuințe
  • 4:47 - 4:49
    a fost mutarea într-un nou proiect
    de locuințe publice
  • 4:49 - 4:51
    cu copiii lor
  • 4:51 - 4:53
    și plătirea de chirie pentru acel proiect,
  • 4:53 - 4:57
    ceea ce era fantastic pentru ei privind
    calitatea locuinței și un pas înainte,
  • 4:57 - 5:00
    dar nu le-a permis să acumuleze avere.
  • 5:00 - 5:02
    Tatăl meu, un alt soldat,
  • 5:02 - 5:05
    un veteran de 20 de ani
    al Corpului de Marină al Statelor Unite,
  • 5:05 - 5:08
    și-a cumpărat prima casă
    când avea în jur de 50 de ani,
  • 5:08 - 5:12
    dar au trecut patru generații până când
    familia noastră a deținut o casă
  • 5:12 - 5:16
    și a început să acumuleze drept
    de proprietate și capital într-o casă.
  • 5:17 - 5:21
    Asta e povestea unei singure familii,
    și am sărit peste multe lucruri
  • 5:21 - 5:24
    care s-au întâmplat între
    sfârșitul sclaviei și ziua de azi:
  • 5:24 - 5:29
    redlining, discriminarea dinaintea
    Actului Echitabil din anii '70,
  • 5:29 - 5:32
    rolul foarte important pe care
    îl aveau băncile deținute de negri
  • 5:32 - 5:34
    în construirea comunităților de negri,
  • 5:34 - 5:37
    Criza de Economii și Împrumuturi
    din anii 1980,
  • 5:37 - 5:39
    care a zdrobit o mulțime
    de bănci ale negrilor,
  • 5:39 - 5:41
    și criza din 2008,
  • 5:41 - 5:45
    care a lăsat mulți proprietari negri
    și mulatri fără case.
  • 5:45 - 5:47
    Este multă istorie acolo,
  • 5:47 - 5:51
    dar acea poveste îți spune puțin
    despre cum am ajuns la acest decalaj
  • 5:51 - 5:52
    de astăzi.
  • 5:53 - 5:57
    Desigur, în timp ce ne gândim
    la mărimea acestui decalaj,
  • 5:57 - 6:02
    e esențial pentru guvernul federal
    să ia o serie de acțiuni.
  • 6:02 - 6:05
    Spunând asta, instituțiile financiare
    joacă un rol foarte important
  • 6:05 - 6:09
    în asigurarea accesului la credit,
    la capital,
  • 6:09 - 6:11
    să construiască comunități
  • 6:11 - 6:13
    și să permită comunităților de negri
    să prospere.
  • 6:14 - 6:16
    Trebuie să fim clari;
  • 6:16 - 6:21
    gestionarea mai bună a 17.000 de dolari
    nu ne duce acolo.
  • 6:21 - 6:24
    O educație mai bună nu ne duce acolo.
  • 6:24 - 6:27
    Accesul la credit și capital e esențial.
  • 6:27 - 6:30
    Așa că vreau să vorbesc
    despre patru soluții astăzi
  • 6:30 - 6:34
    pe care instituțiile financiare le pot lua
    ca să înceapă închiderea decalajului.
  • 6:35 - 6:38
    Numărul unu e aducerea
    mai multor oameni pe scară,
  • 6:38 - 6:40
    aducerea de servicii bancare
    mai multor oameni.
  • 6:41 - 6:43
    Știm astăzi că în jur de jumate
    din americanii negri
  • 6:43 - 6:46
    sunt fără acces sau cu acces insuficient
    la serviciile bancare.
  • 6:46 - 6:49
    Fără acces la serviciile bancare
    înseamnă că nu ai cont bancar.
  • 6:49 - 6:52
    Acces insuficient
    înseamnă că ai cont bancar,
  • 6:52 - 6:56
    dar folosești servicii alternative pentru
    încasarea cecurilor sau împrumuturi
  • 6:56 - 6:58
    sau plata facturilor.
  • 6:58 - 7:01
    Și acest lucru nu e doar scump
    din perspectiva tranzacției
  • 7:01 - 7:03
    în ceea ce privește comisioanele
    pe care le plătiți,
  • 7:03 - 7:06
    e scump și în ceea ce privește timpul
    necesar plății unei facturi.
  • 7:06 - 7:09
    Gândiți-vă la modul
    în care vă plătiți acum facturile.
  • 7:09 - 7:11
    Probabil le plătiți din contul curent.
  • 7:11 - 7:13
    Nici nu trebuie să vă gândiți la asta.
  • 7:13 - 7:15
    Le setați dinainte și sunt automate.
  • 7:15 - 7:17
    Dacă nu aveți acces la serviciile bancare
  • 7:17 - 7:19
    probabil că veți primi un ordin de plată
    undeva,
  • 7:19 - 7:20
    fizic, o foaie de hârtie.
  • 7:20 - 7:23
    Apoi mergeți la primărie sau la poștă
  • 7:23 - 7:25
    să plătiți acea factura.
  • 7:25 - 7:28
    În jur de 40 la sută din oamenii
    care nu au acces la servicii bancare
  • 7:28 - 7:32
    cred că nu au suma minimă
  • 7:32 - 7:34
    pentru a menține un cont curent.
  • 7:34 - 7:36
    Ei bine, asta nu e adevărat.
  • 7:36 - 7:37
    În ultimii ani,
  • 7:37 - 7:41
    uniunile de credit, băncile comunitare
    și principalele instituții bancare
  • 7:41 - 7:45
    au creat produse cu costuri reduse,
    conturi fără un minim de verificare,
  • 7:45 - 7:49
    speciale pentru acestă populație.
  • 7:49 - 7:51
    Deci avem o problemă de conștientizare.
  • 7:51 - 7:54
    Băncile, partenerii comunitari și alții
  • 7:54 - 7:58
    trebuie să colaboreze pentru a crește
    gradul de conștientizare a acestor produse
  • 7:58 - 7:59
    în comunitățile care au nevoie,
  • 7:59 - 8:01
    ca să începem reducerea numărului
    de oameni
  • 8:01 - 8:03
    care sunt fără sau cu acces insuficient
  • 8:03 - 8:06
    și să îi aducem pe scara de care vorbeam
    mai devreme.
  • 8:06 - 8:09
    Provocarea e că aproximativ 28%
    din familiile negre și latino
  • 8:09 - 8:10
    au credit invizibil,
  • 8:10 - 8:14
    adică ai un fișier de credit subțire
    sau deloc.
  • 8:14 - 8:18
    Și modul în care funcționează creditul
    și evaluările meritului de credit
  • 8:18 - 8:20
    e, să zicem, dacă poți dovedi
  • 8:20 - 8:23
    că ai rambursat în mod constant
    creditul anterior,
  • 8:23 - 8:24
    atunci îți pot împrumuta mai mult.
  • 8:24 - 8:27
    E un fel de situație de genul
    găina sau ou.
  • 8:27 - 8:31
    Interesant e că băncile
    și companiile de tehnologie financiară
  • 8:31 - 8:34
    s-au inovat cu adevărat în ultimii ani
    pentru a utiliza date alternative:
  • 8:34 - 8:36
    facturile de cablu,
  • 8:36 - 8:37
    facturile de utilități,
  • 8:37 - 8:39
    plata chiriei, etc,
  • 8:39 - 8:42
    pentru a arăta că poți plăti
    în fiecare lună.
  • 8:44 - 8:47
    Provocarea în plus aici,
    spre deosebire de precedenta,
  • 8:47 - 8:49
    care era despre conștientizare,
  • 8:49 - 8:54
    e că trebuie să ai suport regulat
    să faci aceste lucruri.
  • 8:54 - 8:56
    Trebuie să dovediți autorităților
    de reglementare
  • 8:56 - 8:58
    că puteți utiliza în mod corect
    date alternative
  • 8:58 - 9:01
    să acorzi împrumuturi
    grupurilor marginalizate.
  • 9:01 - 9:04
    Ce trebuie să vedem este,
    de la guvernul federal
  • 9:04 - 9:05
    și sectorul bancar,
  • 9:05 - 9:08
    o colaborare pentru a crea
    cutii de nisip inovatoare
  • 9:08 - 9:12
    ca să folosească date alternative pentru
    a se extinde la grupuri marginalizate.
  • 9:12 - 9:14
    Dar comunitățile?
  • 9:14 - 9:17
    Fără prosperitatea comunității,
  • 9:17 - 9:19
    prosperitatea individului, într-un fel,
    este pe o insulă.
  • 9:19 - 9:23
    Și dacă mergi în majoritatea orașelor
    importante din Statele Unite
  • 9:23 - 9:24
    în majoritatea comunităților de culoare,
  • 9:24 - 9:27
    vei găsi comunități
    în care nu s-a investit destul.
  • 9:27 - 9:30
    În fiecare criză economică,
    aceste comunități au suferit grav.
  • 9:30 - 9:34
    În fiecare înflorire economică,
    ei nu au beneficiat.
  • 9:34 - 9:37
    Deci, ceea ce vedem în mai multe
    orașe din țară,
  • 9:37 - 9:39
    și voi folosi Chicago ca exemplu,
  • 9:39 - 9:42
    este parteneriatul care apare
  • 9:42 - 9:45
    între instituțiile bancare,
  • 9:45 - 9:46
    filantropi,
  • 9:46 - 9:48
    liderii orașelor și comunităților
  • 9:48 - 9:51
    de investire a sute de milioane de dolari
  • 9:51 - 9:53
    pentru construirea de resurse
    pentru comunitate
  • 9:53 - 9:56
    și comunități în care
    nu s-a investit istoric.
  • 9:56 - 9:59
    La sfârșit, trebuie să vorbim
    despre afaceri,
  • 9:59 - 10:01
    și nu doar despre afacerile mici.
  • 10:01 - 10:05
    Când ai stabilitate individuală
    și o instituție bancară
  • 10:05 - 10:09
    și acces la credit
    și prosperitate în comunitate,
  • 10:09 - 10:12
    sunt lucruri fantastice, dar avem nevoie
    și de creare de locuri de muncă.
  • 10:13 - 10:15
    Luați toate noile companii de tehnologie,
  • 10:15 - 10:18
    și spun „noi” pentru că acum
    nu sunt atât de noi,
  • 10:18 - 10:20
    dar luați Facebook, Google, Amazon.
  • 10:20 - 10:24
    La un moment dat, toate acele companii
    erau întreprinderi individuale
  • 10:24 - 10:26
    cu un singur angajat
  • 10:26 - 10:27
    sau câțiva angajați
  • 10:27 - 10:30
    care construiau o tehnologie
    care nu era încă dovedită.
  • 10:31 - 10:34
    Ce au primit acele companii devreme
  • 10:34 - 10:37
    au fost bani de capital de risc.
  • 10:37 - 10:39
    Și când te uiți la capitalul de risc
    astăzi,
  • 10:39 - 10:43
    doar 1% din fondurile de capital de risc
    se duc la fondatorii negri.
  • 10:43 - 10:47
    Deci, dacă antreprenorii negri sunt
    în mare parte excluși din aceste rețele
  • 10:47 - 10:47
    nu se pot dezvolta,
  • 10:47 - 10:50
    și singurul mod în care asta
    se poate schimba
  • 10:50 - 10:52
    este din interiorul industriei în sine.
  • 10:52 - 10:56
    În această generație, nu trebuie numai
    să vorbim despre afaceri înfloritoare
  • 10:56 - 10:58
    în comunitățile negre.
  • 10:58 - 11:02
    Trebuie să vorbim mai mult de companii
    deținute sau fondate
  • 11:02 - 11:04
    de persoane de culoare ce ajung publice.
  • 11:05 - 11:07
    Acestea sunt doar patru soluții.
  • 11:07 - 11:10
    Sunt multe alte lucruri care se pot face
    și ar trebui făcute
  • 11:10 - 11:12
    pentru închiderea decalajului
    de prosperitate.
  • 11:12 - 11:13
    Decalajul nu e nou.
  • 11:13 - 11:19
    S-a născut și s-a perpetuat prin
    politici federale, construcții sociale
  • 11:19 - 11:21
    și practici de afacere în timp,
  • 11:21 - 11:23
    și toate aceste lucruri trebuie
    să se schimbe
  • 11:23 - 11:25
    pentru a începe închiderea decalajului.
  • 11:25 - 11:28
    Instituțiile financiare joacă un rol
    cu adevărat critic
  • 11:28 - 11:30
    la nivel individual,
    la nivel de comunitate
  • 11:30 - 11:31
    și la nivel de afaceri.
  • 11:32 - 11:35
    E important pentru familiile noastre,
    e important pentru comunitățile noastre
  • 11:35 - 11:37
    și e important pentru economia noastră.
  • 11:37 - 11:40
    În loc să vorbim despre cum decalajul
    continuă să crească,
  • 11:40 - 11:42
    hai să începem să-l închidem acum.
  • 11:42 - 11:44
    Vă mulțumesc!
Title:
Cum să reducem decalajul de prosperitate dintre americanii albi și negri
Speaker:
Kedra Newsom Reeves
Description:

Decalajul de prosperitate dintre rase în Statele Unite este șocant: familiile albe au în medie de 10 ori mai multă avere decât cele negre. Cum am ajuns aici, și cum putem opri decalajul din creștere? Strategul de capital de avere Kedra Newsom Reeves oferă o istorie scurtă a originii și perpetuării inegalității de prosperitate dintre rase în SUA – și subliniază patru moduri în care instituțiile financiare își pot extinde oportunitățile pentru indivizi, familii, antreprenori și comunitățile negre.

more » « less
Video Language:
English
Team:
closed TED
Project:
TEDTalks
Duration:
11:57

Romanian subtitles

Revisions