Fuga noastră existențială de moarte și înțelepciunea conexiunii cu doliul
-
0:02 - 0:06Deci zeii au trimis un mesaj
unui rege bătrân. -
0:07 - 0:09„Te vom deghiza
-
0:09 - 0:12ca să poți intra în tabăra inamicilor,
-
0:12 - 0:14să găsești ucigașul fiului tău
-
0:14 - 0:19și apoi poți încerca să răscumperi
trupul fiului tău mort înapoi.” -
0:20 - 0:23Când regele îi spune reginei,
-
0:23 - 0:25ea este înspăimântată.
-
0:25 - 0:26„Nu te duce!
-
0:26 - 0:30Ahile ucigătorul de oameni
te va omorî și pe tine.” -
0:31 - 0:33Dar apoi, bătrânul,
-
0:33 - 0:35Regele Priam al Troiei,
-
0:35 - 0:38spune ceva ciudat și minunat,
-
0:38 - 0:43dar dificil pentru generația noastră
de înțeles complet. -
0:44 - 0:48„Nu-mi pasă dacă grecii mă ucid,
-
0:48 - 0:54atât timp cât voi avea prima oară
îmbrățișarea reconfortantă pentru inimă -
0:54 - 0:58a fiului meu mort în brațele mele.”
-
0:58 - 1:01„Fiul meu mort în brațele mele?”
-
1:02 - 1:05Oare bătrânul nu știe
că trupurile celor morți -
1:05 - 1:07sunt fără valoare?
-
1:07 - 1:09Ținta lui – fără rost.
-
1:09 - 1:13Cine și-ar risca viața pentru un cadavru?
-
1:14 - 1:19Povestea vine din Cartea 24 din „Iliada”,
-
1:19 - 1:22o lucrare de bază
a civilizației occidentale -
1:22 - 1:26scrisă de Homer în anul 700 î.e.n.
-
1:26 - 1:31despre un război care a luat loc
în anul 1300 î.e.n. -
1:31 - 1:34Asediul Troiei.
-
1:34 - 1:37Un poem specific vechilor celți
care a fost memorat, -
1:37 - 1:42recitat și interpretat pentru mii de ani.
-
1:42 - 1:46Ai auzit sunetul Iliadei
revărsându-se prin urechile tale, -
1:46 - 1:52și în acea interpretare redescoperi
viața antică și înțelepciunea morții -
1:52 - 1:55strămoșilor noștri.
-
1:55 - 1:57Cum să fii curajos în tristețe,
-
1:57 - 2:00cum să-ți înfrunți moartea cu vitejie,
-
2:00 - 2:04cum să-ți înveți copiii cum să moară,
-
2:04 - 2:07cum să fii un muritor mai bun,
-
2:07 - 2:09un om mai bun.
-
2:09 - 2:15(în greacă) „Hṑs hoí g’ amphíepon
táphon Héktoros hippodámoio.” -
2:15 - 2:20Ultimul vers în greaca antică a „Iliadei”.
-
2:20 - 2:26O înțelepciune pe care voit
am uitat-o și pierdut-o -
2:26 - 2:29în noua noastră frică egocentrică
de moarte. -
2:30 - 2:35În contrast, am subcontractat
mortalitatea noastră. -
2:36 - 2:42Moartea modernă în mod absurd
a devenit specialitate medicală. -
2:42 - 2:45Grijă paliativa - o țară străină
pe care nu o vizităm niciodată. -
2:45 - 2:49Sau doar la sfârșitul vieții noastre.
-
2:49 - 2:52Ultima formă de negare a morții.
-
2:52 - 2:59La fel cum ne-am interzis
nu numai îmbrățișarea, -
2:59 - 3:01dar și vederea morților noștri.
-
3:02 - 3:04Interzis.
-
3:04 - 3:06Să facem un test?
-
3:06 - 3:09Cu degetele mâinii drepte?
-
3:09 - 3:12Da, tu, toată lumea,
-
3:12 - 3:17și numărați câte cadavre ați văzut, atins,
-
3:17 - 3:20sărutat și îmbrățișat
în toată viața voastră? -
3:21 - 3:23Unul?
-
3:23 - 3:24Sau două?
-
3:24 - 3:25Sau niciunul?
-
3:26 - 3:31Puteți număra cadavrele
pe degetele de la mâna stângă? -
3:31 - 3:33Și cum se poate întâmpla asta,
-
3:33 - 3:36într-o lume în care toată lumea
e muritoare? -
3:37 - 3:41Pe ecranele TV, acoperim
-
3:41 - 3:44acel act final de iubire Homerică,
-
3:44 - 3:48Hector mort în brațele tatălui său,
-
3:48 - 3:52invocând decență publică,
preferințe diferite -
3:52 - 3:54și câștigurile din publicitate.
-
3:54 - 3:59Dar fuga noastră existențială
nu ne-a făcut mai puternici, înțelepți, -
3:59 - 4:01mai curajoși în fața morții,
-
4:01 - 4:04ci doar mai fricoși.
-
4:04 - 4:07Suntem mult prea triști,
-
4:07 - 4:09prea speriați de propria noastră moarte.
-
4:09 - 4:14Concepția noastră despre moarte
s-a redus la ceva ce ține de „eu”, -
4:14 - 4:16niciodată la ceva ce ține de „noi”.
-
4:16 - 4:23Bolnavii terminali sunt adesea rușinați
de îmbolnăvirea lor și se ascund. -
4:23 - 4:27Suntem jenați de ceea ce
ar trebui să spunem unui coleg -
4:27 - 4:29care a pierdut pe cineva drag.
-
4:29 - 4:32Jenați de mortalitatea noastră.
-
4:32 - 4:36Îngrijorați că, dacă spunem ceva,
îi vom întrista mai mult. -
4:37 - 4:40Și trist, desigur, e ceva rău.
-
4:41 - 4:43Plăcerile amărăciunii,
-
4:43 - 4:45jelirea colectivă publică,
-
4:45 - 4:48ne sunt nefamiliare.
-
4:48 - 4:51Deși sunt adesea citate în „Iliada”,
-
4:51 - 4:55alături de sfaturi materne
de a face mai mult sex -
4:55 - 4:57ca o formă de terapie pentru jale.
-
4:58 - 5:01Sfat, care, din experiență personală,
-
5:01 - 5:05poate face un bine imens
unui suflet care jelește. -
5:05 - 5:06(Râsete)
-
5:06 - 5:10Nouă ne este mai multă frică să murim
-
5:10 - 5:14decât le era acelor războinici
pe câmpiile Troiei. -
5:14 - 5:16Mai stăpâniți de moarte.
-
5:17 - 5:21Și desigur, întotdeauna vei fi mai trist
și mai înfricoșat -
5:21 - 5:25dacă crezi că vei întâlni
moartea doar singur -
5:25 - 5:27și în teroare.
-
5:27 - 5:30O experiență o dată în moarte.
-
5:30 - 5:34O moartea pentru mine,
niciodată o moarte pentru noi. -
5:35 - 5:37Dar cum ar fi dacă v-ați antrena
pentru moarte -
5:37 - 5:41în același fel în care cu toții
ne antrenăm să conducem o mașină? -
5:41 - 5:44Luând lecții de la un instructor.
-
5:44 - 5:47Făcând ture scurte
în jurul cartierului vostru, -
5:47 - 5:49dând multe serii de teste,
-
5:49 - 5:53pe care, chiar dacă nu le treceți,
le-ați mai da o dată. -
5:53 - 5:57O experiență socială comună,
un ritual de trecere. -
5:58 - 6:00Nu sună greu, nu?
-
6:00 - 6:03Dacă nu ați fost niciodată
la un priveghi troian -
6:03 - 6:05sau la versiunea irlandeză
a aceluiași lucru, -
6:05 - 6:07și ați văzut doar filmul,
-
6:07 - 6:12probabil credeți că este
doar o altă tâmpenie irlandeză. -
6:12 - 6:15Câțiva bețivi într-un bar
plin de umezeală, -
6:15 - 6:19deplângându-și unchiul mort Johnny
înmormântat în acea dimineață. -
6:20 - 6:23Dar ați greși.
-
6:24 - 6:27Priveghiurile sunt cele mai vechi
ritualuri omenești. -
6:28 - 6:30Când aveam șapte ani,
-
6:30 - 6:33mama mea m-a dus să văd
primul meu cadavru. -
6:33 - 6:37Un priveghi pe insula strămoșilor noștri.
-
6:37 - 6:40Un om bătrân cu nări păroase
stând întins într-o cutie, -
6:40 - 6:44care știam instinctiv că nu doarme.
-
6:45 - 6:48Chiar și atunci în îngrijirea ei maternă,
-
6:48 - 6:52își învăța fiul să depășească
frica de moarte, -
6:52 - 6:56la fel cum comunitatea ei
și-a depășit-o împreună -
6:56 - 6:59pentru mii de ani.
-
6:59 - 7:01Familia mea a trăit în același sat
-
7:01 - 7:05pe o insulă pe coasta
comitatului Mayo din Irlanda -
7:05 - 7:08pentru ultimii 250 de ani.
-
7:08 - 7:12Un priveghi real are un trup mort real.
-
7:12 - 7:14Unul dintre noi e mort.
-
7:15 - 7:17Ei nu spun multe,
-
7:17 - 7:21dar sigur poți învăța multe
în compania lor. -
7:22 - 7:26Fiecare ființă umană
pe care ai atins-o pană acum, -
7:26 - 7:28din dragoste sau furie,
-
7:28 - 7:30este un mamifer cu sânge cald.
-
7:30 - 7:35Dar morții sunt așa reci
că ar putea fi ciopliți din marmură. -
7:35 - 7:37Mai târziu în viață,
-
7:37 - 7:40când l-am luat
pe fratele meu mort, Bernard, -
7:40 - 7:42în brațele mele,
-
7:42 - 7:45și l-am sărutat și îmbrățișat,
-
7:45 - 7:47nu puteam să cred la început
-
7:47 - 7:52că acest manechin rece a fost odată om.
-
7:53 - 7:56Și iată o altă epifanie existențială.
-
7:57 - 8:01În timp ce stați aici ascultându-mă,
-
8:01 - 8:03inima voastră pompează sânge.
-
8:03 - 8:05Dar când opriți acea pompă,
-
8:05 - 8:07presiunea dispare,
-
8:07 - 8:09sângele curge în membrele inferioare,
-
8:09 - 8:11obrajii se lasă,
-
8:11 - 8:13fața se face gri,
-
8:13 - 8:16degetele voastre fără sânge
se fac galbene ca fildeșul. -
8:16 - 8:20Și personalitatea voastră animată,
-
8:20 - 8:22precum contactul de la mașină,
-
8:22 - 8:24pur și simplu dispare.
-
8:24 - 8:27Deci ce se întâmplă atunci?
-
8:27 - 8:28Ce nu ar trebui să facem
-
8:28 - 8:31și ce strămoșii noștri nu au făcut,
-
8:31 - 8:33e să spunem ceva stupid,
-
8:34 - 8:38cum ar fi:
„e doar o carapace, uită de ea”. -
8:38 - 8:40Ființa pe care ați iubit-o în viață
-
8:42 - 8:44nu a existat niciodată
în afara acelui corp, -
8:44 - 8:47și dacă ați iubit acea persoană în viață,
-
8:47 - 8:52cum să nu venerați și respectați
corpul lor în moarte? -
8:52 - 8:57Romanii, celții, grecii
își venerau morții. -
8:57 - 9:01Ca un nou-născut,
morții nu erau lăsați singuri -
9:01 - 9:04și aveau tot timpul pe cineva
să îi vegheze -
9:04 - 9:07până erau înmormântați.
-
9:08 - 9:10Tristețea era bună de asemenea.
-
9:12 - 9:16Nu era nicio rușine
în a fi îndurerat la porțile Troiei. -
9:16 - 9:20Chiar și Ahile ucigătorul de oameni
plângea -
9:20 - 9:23până când platoșa îi era udă de lacrimi,
-
9:23 - 9:29și femeile plângeau și jeleau
deschis la înmormântări. -
9:29 - 9:32Trupurile morților erau de valoare.
-
9:34 - 9:39Împreună, strămoșii noștri
au adoptat multe ritualuri -
9:39 - 9:42pentru a lega rana mortalității,
-
9:42 - 9:44a mângâia pe cei suferinzi,
-
9:44 - 9:46a-și înmormânta morții
-
9:46 - 9:48și a-și continua cursul vieții.
-
9:48 - 9:51S-au dedicat în mod liber.
-
9:51 - 9:54Și s-au și distrat,
-
9:54 - 9:59sărbătorind, bând,
și făcând sex la înmormântări. -
10:00 - 10:05Moartea - și iată o idee mare –
-
10:05 - 10:09a fost și este un eveniment
întâlnit destul de des. -
10:09 - 10:12Exact cum este în Irlanda acum,
-
10:12 - 10:17unde oamenii merg în număr mare
la priveghiuri și înmormântări, -
10:17 - 10:20și o persoană obișnuită
ar putea vedea zeci, -
10:20 - 10:24poate sute de cadavre în viața lor.
-
10:25 - 10:29Înmormântările pot fi triste.
-
10:29 - 10:34Dar nu e nimic abstract sau sentimental
la un priveghi irlandez. -
10:35 - 10:36Femeia bătrână din cutie,
-
10:36 - 10:40acel copil cu părul roșcat
înfășurat într-un giulgiu -
10:40 - 10:42este un alt om mort.
-
10:42 - 10:44Unul dintre noi.
-
10:45 - 10:46Totuși, ambalate
-
10:46 - 10:50în aceste ritualuri cu cadavre
-
10:50 - 10:53sunt multe protocoale profunde.
-
10:53 - 10:56Vedeți, la priveghi...
-
10:56 - 10:59știți, așa arată moartea.
-
10:59 - 11:01Asta e ceea ce e moartea.
-
11:01 - 11:05Poți pune mâna în sicriu și atinge.
-
11:05 - 11:10Și aceste protocoale
vă dau voie să faceți anumite lucruri. -
11:10 - 11:12Deci, de exemplu,
-
11:12 - 11:15jelirea e permisă.
-
11:15 - 11:20A fi nervos, plin de lacrimi,
supărat, plângând. -
11:20 - 11:24O recunoaștere a schimbării irevocabile
-
11:24 - 11:27în moartea publică a decedatului.
-
11:27 - 11:31O recunoaștere comună
a doliului și a pierderii. -
11:31 - 11:35O solidaritate mortală neclintită.
-
11:36 - 11:40O moarte a noastră, nu a mea.
-
11:41 - 11:45Împărtășind compania morților
la priveghiuri și înmormântări -
11:45 - 11:51a fost prima lecție despre mortalitate
pentru strămoașele noastre. -
11:51 - 11:54Manualul lor
de „cum să trăiești și să mori”, -
11:54 - 11:57cu o listă de instrucțiuni incorporate
cum ar fi -
11:58 - 12:03faptul că suntem muritori e singurul
lucru în viață pe care nu îl alegi. -
12:03 - 12:08Gândind că suntem nemuritori
e o idee nebună. -
12:08 - 12:09Plăcerile întristării,
-
12:09 - 12:14jelirea publică deschisă
poate vindeca un suflet rănit. -
12:15 - 12:19Și împreună putem înfrunta
frica noastră de moarte. -
12:19 - 12:21Sună bine, nu?
-
12:21 - 12:22(Audiența murmură)
-
12:22 - 12:24Dar mă întreb, se gândește cineva
-
12:24 - 12:26că nu va funcționa în America de azi.
-
12:27 - 12:29Nu știu cine sunt vecinii mei,
-
12:30 - 12:31familiile sunt împrăștiate,
-
12:31 - 12:35nu mai sunt comunități
cu care să se facă aceste priveghiuri. -
12:36 - 12:37Dar din nou,
-
12:37 - 12:40ați greși.
-
12:40 - 12:42Cu toții avem puterea, ca indivizi,
-
12:42 - 12:46de a reconstitui înțelepciunea
strămoșilor noștri. -
12:46 - 12:48Confruntați în mortalitatea noastră,
-
12:48 - 12:51adesea ne simțim fără putere,
-
12:51 - 12:52loviți de moarte.
-
12:54 - 12:58Dar tot ce trebuie să faceți
este să vă redescoperiți. -
12:58 - 13:01Fiți mai irlandezi, dacă vreți.
-
13:01 - 13:02(Râsete)
-
13:02 - 13:06Poate nu v-ați recunoscut niciodată
-
13:06 - 13:08ca parte din aceeași comunitate muritoare.
-
13:09 - 13:14Dar este ușor să vă reconectați
dacă vreți să încercați. -
13:14 - 13:17Nu pentru că sunteți altruiști,
-
13:17 - 13:20dar din motive pur egoiste.
-
13:20 - 13:23Lecții gratis de murit.
-
13:24 - 13:27Cine credeați că vă va învăța să muriți
-
13:27 - 13:31dacă nu un alt om muritor?
-
13:32 - 13:35Tot ce trebuie făcut e să depășiți frica,
-
13:35 - 13:38folosind uneltele pe care deja
le aveți în mâini. -
13:39 - 13:41Cum ar fi telefoanele.
-
13:41 - 13:45Deci în ziua în care auziți
că cineva a pierdut pe cineva drag, -
13:45 - 13:47nu așteptați,
-
13:47 - 13:49ci luați telefonul
-
13:49 - 13:54sunați-i și spuneți:
„Îmi pare rău pentru pierderea ta.” -
13:54 - 13:56Sau vizitați oamenii bolnavi și pe moarte
-
13:56 - 13:59și încercați să fiți acolo
pentru momentul morții, -
13:59 - 14:02pentru mărturie și minune.
-
14:02 - 14:06Nimic în lume nu va fi
-
14:06 - 14:10mai profund și mai important pentru viață.
-
14:10 - 14:12Sau mergeți la mai multe înmormântări.
-
14:12 - 14:16Chiar dacă credeți că nu știți
persoana decedată prea bine. -
14:17 - 14:21Vă pot asigura, atât timp cât respirați,
-
14:21 - 14:23îi știți destul de bine.
-
14:24 - 14:26Dedicați-vă în mod liber.
-
14:26 - 14:30Deoarece chiar și prin acești pași mici,
-
14:30 - 14:35vă veți recunoaște ca parte
din noi, muritorii. -
14:36 - 14:38La fel de umani,
-
14:38 - 14:39la fel de vulnerabili
-
14:39 - 14:42ca toate viețile din jurul vostru.
-
14:44 - 14:47Moartea contează pentru că viața contează,
-
14:47 - 14:50și ele sunt indivizibile.
-
14:50 - 14:53Nu vă îngrijorați dacă
vă simțiți ciudat la început. -
14:53 - 14:56Exersați, exersați, exersați,
-
14:56 - 14:58până când e ca și cum ați urca în mașină
-
14:58 - 15:03și mergeți și nici nu vă gândiți.
-
15:03 - 15:07Cu toate acestea, moartea
vă va lua toată viața -
15:07 - 15:09să o faceți corect.
-
15:09 - 15:13Deci după ce am renunțat să plec
în războaie străine, -
15:13 - 15:16și la maturitatea tinereții,
-
15:16 - 15:18m-am făcut poet specific vechilor celți.
-
15:18 - 15:24Și am scris acest cântec de laudă
în cinstea mamelor mele de pe insulă, -
15:24 - 15:28care pentru mii de ani
nu s-au clătinat niciodată -
15:28 - 15:31din a legăna morții în odihnă.
-
15:31 - 15:33Se numește „Dacă aș putea cânta.”
-
15:33 - 15:35Dacă aș putea cânta,
-
15:35 - 15:39nu aș cânta despre orașul căzut Ilias
-
15:39 - 15:41și gloriile dispărute
-
15:41 - 15:45sau de sângele lui Hector
uscat și întipărit în nisip. -
15:45 - 15:46Nu.
-
15:46 - 15:49Aș cânta despre o insulă,
-
15:49 - 15:50departe spre vest,
-
15:50 - 15:56stropită de mare, o cetate din piatră,
-
15:56 - 15:59zidită adânc în oceanul albastru.
-
15:59 - 16:02O altă Troie, o Troie irlandeză.
-
16:02 - 16:05Mai aproape de soarele ce se scufundă.
-
16:05 - 16:07Neînfrântă.
-
16:07 - 16:10Dacă ați putea auzi acest cântec
-
16:10 - 16:13și ați asculta cu bucurie
-
16:13 - 16:15mná caointe,
-
16:15 - 16:18bocitoare plângând,
-
16:18 - 16:20jelind, îndurerate,
-
16:20 - 16:23în cor etern la priveghi,
-
16:23 - 16:28unde ultima cea mai bună speranță
a omenirii bate. -
16:28 - 16:31Acea ființă muritoare întrupată în carne
-
16:31 - 16:35nu trebuie să trăiască, să iubească
sau să moară singură. -
16:37 - 16:39Dacă aș putea cânta,
-
16:39 - 16:42dacă am putea cânta împreună,
-
16:42 - 16:44frații și surorile mele,
-
16:44 - 16:49cu siguranță nu ar trebui să oprim
niciodată cântarea acestui cântec. -
16:51 - 16:52Vă mulțumesc!
-
16:52 - 16:56(Aplauze)
- Title:
- Fuga noastră existențială de moarte și înțelepciunea conexiunii cu doliul
- Speaker:
- Kevin Toolis
- Description:
-
Timp de secole, priveghiul irlandez a servit oamenilor drept moment să plângă o viață pierdută și să celebreze o viață trăită, împreună. În această discurs profund și liric, poetul Kevin Toolis deplânge frica și negarea morții care caracterizează societăți din ce în ce mai individualiste. El explică că o viață trăită din plin înseamnă îmbrățișarea mortalității noastre comune, și ne oferă moduri simple de a ne reconectare cu comunitatea voastră, cu oamenii dragi nouă și chiar noi înșine.
- Video Language:
- English
- Team:
- closed TED
- Project:
- TEDTalks
- Duration:
- 17:09
Mirel-Gabriel Alexa edited Romanian subtitles for What the Irish wake teaches us about living and dying | ||
Bianca-Ioanidia Mirea approved Romanian subtitles for What the Irish wake teaches us about living and dying | ||
Bianca-Ioanidia Mirea edited Romanian subtitles for What the Irish wake teaches us about living and dying | ||
Bianca-Ioanidia Mirea edited Romanian subtitles for What the Irish wake teaches us about living and dying | ||
Mirel-Gabriel Alexa accepted Romanian subtitles for What the Irish wake teaches us about living and dying | ||
Mirel-Gabriel Alexa edited Romanian subtitles for What the Irish wake teaches us about living and dying | ||
Mirel-Gabriel Alexa edited Romanian subtitles for What the Irish wake teaches us about living and dying | ||
Mirel-Gabriel Alexa edited Romanian subtitles for What the Irish wake teaches us about living and dying |