Ce știm (și ce nu știm) despre coronavirus

Ce se întâmplă în cazul unei infectări cu coronavirus? Cine prezintă cel mai mare risc? Cum ne putem proteja? Expertul în sănătate publică David Heymann, care a condus activitatea în cazul epidemiei SARS din 2003, ne împărtășește cele mai recente descoperiri despre COVID-19 și despre ce ne rezervă viitorul.

[Până în dimineața zilei
de 27 februarie 2020

la nivel mondial erau confirmate
cel puțin 82.000 de cazuri de coronavirus

și 2.810 decese.

La invitația TED, dr. David Heymann
prezintă evoluția epidemiei.]

[Ce se întâmplă dacă ești infectat
cu coronavirus?]

Pare o boală ușoară,
precum o răceală obișnuită

la majoritatea persoanelor.

Există anumiți oameni care dezvoltă
o formă mai severă a bolii;

printre ei și personalul medical.

Infecția lor e mai severă

deoarece expunerea e mai mare
decât la oamenii obișnuiți,

dar și pentru că nu au imunitate.

În populația generală,

cel mai probabil doza de virus
cu care te infectezi

e mult mai mică decât cea
la care e expus personalul medical

care dezvoltă forme mai severe.

Așadar, cu puțin noroc,
infecția ta nu va fi foarte gravă.

Asta înseamnă că persoanele mai în vârstă
și cele cu mai multe boli

sunt cele care trebuie
să primească asistență medicală.

[Care sunt persoanele care ar trebui
să se îngrijoreze cel mai mult?]

Cei mai îngrijorați ar trebui să fie

oamenii din țările în curs de dezvoltare,

care nu au acces
la servicii medicale de calitate

și nici poate la spitale,

dacă țara lor va fi lovită de epidemie.

Aceștia vor în mare pericol,

în special vârstnicii.

În toate populațiile
vârstnicii sunt la risc,

dar mai ales acolo
unde nu au acces la oxigen.

În țările industrializate,

cei foarte bătrâni și cu comorbidități,

cei care suferă de diabet
sau au alte boli,

sunt vulnerabili.

Populația generală nu pare a fi la risc.

[Ce afecțiuni medicale preexistente
prezintă un risc mai mare?]

În primul rând,

e important dacă există deja
o afecțiune pulmonară.

De regulă vârstnicii au un risc ridicat,

în special cei peste 70 de ani,

deoarece sistemul lor imunitar
nu e la fel de eficient

ca înainte,

și astfel sunt
mai susceptibili la infecții.

În plus, în anumite cazuri din China,

unii s-au infectat simultan
cu virusul gripal

și în același timp

au existat și câteva infecții
cu bacterii extrem de rezistente

pe lângă pneumonia apărută.

[Unde putem găsi informații actualizate?]

Centrul pentru Controlul Bolilor
din Atlanta ține evidența

și are actualizări permanente pe website.

Și Organizația Mondială a Sănătății
din Geneva,

care coordonează majoritatea
activităților pe plan internațional,

are un site cu actualizări la zi.

E responsabilitatea noastră
ca indivizi să ne informăm,

astfel încât să înțelegem

și să ne asigurăm că putem
contribui în felul nostru

la prevenirea unei răspândiri majore.

[Ați condus intervenția
în cazul epidemiei SARS din 2003.

Cum se compară cu cea de acum?]

E aceeași problemă
cu aceste contaminări noi.

E o infecție care se transmite oamenilor

și la care nu au fost expuși niciodată.

Nu au anticorpi care să îi protejeze

și nu e clar dacă sistemul lor imunitar

poate face față sau nu acestui virus.

E un virus care se găsește de obicei
la lilieci sau alte animale,

dar acum afectează oamenii.

Iar oamenii nu sunt familiarizați
cu acest virus.

Însă treptat

începem să învățăm mai multe,
ca și în cazul SARS.

Cu siguranță sunt mai multe decese

decât în cazul SARS.

Dar dacă ne raportăm
la numărul persoanelor infectate,

sunt mult mai mulți oameni infectați
decât au fost cu SARS.

Rata deceselor,

adică raportul dintre decese
și numărul cazurilor de SARS,

a fost de aproximativ 10%.

Cu coronavirusul actual, COVID-19,

e de 2% sau chiar mai puțin.

Așadar, e un virus mai puțin periculos.

Totuși e un virus mortal,

de asta nu vrem să afecteze
populația globului.

[Cât de adecvate au fost măsurile
luate la granițe și aeroporturi?]

Se știe că aeroporturile
sau punctele de trecere de la graniță

nu pot împiedica o epidemie.

Persoanele aflate în perioada
de incubație pot trece granița,

pot intra în țară

și pot contamina pe alții
atunci când se îmbolnăvesc.

Așadar, frontierele nu pot opri
un virus să intre într-o țară

prin măsurarea temperaturii.

Granițele sunt importante
pentru că le poți oferi celor care vin

din zonele cu risc de infecție

o informare tipărită sau verbală,

a semnelor și simptomelor acestei infecții

și ce ar trebui să facă în cazul
în care cred au fost infectați.

[Când va fi gata un vaccin?]

Vaccinurile sunt în curs de dezvoltare,

se fac multe cercetări în acest moment.

Cercetările presupun mai întâi
dezvoltarea unui vaccin,

apoi studierea siguranței
și a eficacității pe animale,

care sunt infectate cu virusul
după ce au fost vaccinate,

iar apoi se trece la studii pe oameni.

Studiile pe animale n-au început încă,

dar vor începe curând
pentru anumite vaccinuri.

Se crede că până la sfârșitul anului

sau începutul anului viitor,

s-ar putea să avem câteva vaccinuri

care ar putea obține licențele
de la agențiile de reglementare.

Va fi vorba de cel puțin un an
până ce un vaccin va fi disponibil

și va putea fi folosit de populație.

[Ce întrebări despre epidemie
sunt încă fără răspuns?]

Știm cum se transmite,

dar nu știm cât de ușor
se transmite la oameni,

în comunități sau în zone neizolate.

Știm, de exemplu,

că se transmite ușor în zona închisă
a unui vas de croazieră.

Trebuie să înțelegem mai bine

cum se va răspândi odată ce ajunge
în zone mai deschise,

unde oamenii intră în contact
cu persoane care ar putea fi bolnave.

[Poate fi îmbunătățite măsurile
luate la nivel global?]

O problemă majoră a zilelor noastre
e că ne raportăm la epidemiile

din țările în curs de dezvoltare

ca la ceva ce trebuie împiedicat.

Când apare o epidemie de Ebola

ne gândim: „Cum putem opri
epidemia în această țară?"

Nu ne gândim:
„Cum am putea ajuta această țară

să-și întărească capacitatea

de a detecta și de a lua măsuri
împotriva infecțiilor?”

Nu s-a investit suficient

în dezvoltarea nevoilor de bază
ale sănătății publice în multe țări.

Ce am făcut a fost să investim
în multe mecanisme la nivel mondial,

care să ofere ajutor altor țări

pentru a opri epidemiile.

Dar vrem să vedem o lume
în care fiecare țară

face tot posibilul
pentru a-și opri epidemiile.

[Vom vedea mai multe epidemii în viitor?]

Azi sunt peste șapte miliarde de oameni.

Iar când acești oameni vin pe lume,

au nevoie de mâncare,
au nevoie de multe alte lucruri

și trăiesc unii lângă alții.

Suntem o lume urbană,
unde oamenii trăiesc în zone urbane.

Totodată, creștem mai multe animale,

iar aceste animale reprezintă
și o sursă de hrană pentru oameni.

Ce constatăm

e că interacțiunea om-animal
devine din ce în ce mai apropiată.

Iar această creștere intensă a animalelor

și creșterea populației,

ce trăiesc împreună pe aceeași planetă

reprezintă un mediu favorabil
în care pot apărea epidemii.

Cu timpul vom avea din ce în ce
mai multe epidemii de acest fel.

Prin urmare, un virus apărut astăzi
e doar un semnal de alarmă

pentru ce se va întâmpla în viitor.

Trebuie să ne asigurăm

că există o colaborare tehnologică
la nivel mondial,

pentru a lucra împreună,

să ne asigurăm că putem înțelege
aceste epidemii când apar

și să oferim rapid informațiile necesare
pentru a le controla.

[A trecut ce era mai rău?]

Nu pot spune cu exactitate.

Tot ce pot spune
e că trebuie să ne pregătim

pentru ce poate fi mai rău.

În același timp,

să învățăm cum să ne protejăm
pe noi și pe ceilalți,

în cazul unei epidemii.

[Găsiți mai multe informații:
www.cdc.gov/coronavirus

și www.who.int/coronavirus]