NSA leaker

Edward Snowden, a 29-year-old former undercover CIA employee, unmasked himself Sunday as the principal source of recent Washington Post and Guardian disclosures about top-secret National Security Agency programs.

Snowden, who has contracted for the NSA and works for the consulting firm Booz Allen Hamilton, denounced what he described as systematic surveillance of innocent citizens and said in an interview that "it's important to send a message to government that people will not be intimidated."

Director of National Intelligence James R. Clapper Jr. said Saturday that the NSA had initiated a Justice Department investigation into who leaked the information — an investigation supported by intelligence officials in Congress.

Snowden, whose full name is Edward Joseph Snowden, said he understands the risks of disclosing the information but felt it was important to do.

"I'm not going to hide," Snowden told The Post from Hong Kong, where he has been staying. The Guardian was the first to publicly identify Snowden, at his request. "Allowing the U.S. government to intimidate its people with threats of retaliation for revealing wrongdoing is contrary to the public interest."

Asked whether he believed his disclosures would change anything, he said: "I think they already have. Everyone everywhere now understands how bad things have gotten — and they're talking about it. They have the power to decide for themselves whether they are willing to sacrifice their privacy to the surveillance state."

Snowden said nobody was aware of his actions, including those closest to him. He said there wasn't a single event that spurred his decision to leak the information.

"It was more of a slow realization that presidents could openly lie to secure the office and then break public promises without consequence," he said.

Snowden said President Obama hasn't lived up to his pledges of transparency. He blamed a lack of accountability in the Bush administration for continued abuses. "It set an example that when powerful figures are suspected of wrongdoing, releasing them from the accountability of law is 'for our own good,' " Snowden said. "That's corrosive to the basic fairness of society."

The White House did not respond to multiple e-mails seeking comment and spokesman Josh Earnest, who was traveling with the president, said the White House would have no comment Sunday.

A brief statement from a spokesperson for Clapper's office referred media to the Justice Department for comment and said the intelligence community was "reviewing the damage" that had been done by the leaks. "Any person who has a security clearance knows that he or she has an obligation to protect classified information and abide by the law," the statement said.

Snowden also expressed hope that the NSA surveillance programs would now be open to legal challenge for the first time. Earlier this year, in Amnesty International v. Clapper, the Supreme Court dismissed a lawsuit against the mass collection of phone records because the plaintiffs could not prove exactly what the program did or that they were personally subject to surveillance.

Article
http://www.washingtonpost.com/politics/intelligence-leaders-push-back-on-leakers-media/2013/06/09/fff80160-d122-11e2-a73e-826d299ff459_story.html

Mă numesc Ed Snowden şi am 29 de ani.

Lucrez pentru Booz Allen Hamilton
ca analist de infrastructură al NSA, în Hawaii.

Ce funcţii ai deţinut înainte
în comunitatea de informaţii?

Am fost inginer de sistem
şi administrator de sistem,

consilier principal pentru
Central Intelligence Agency (CIA),

consultant de soluții și ofițer de informații
în sisteme de telecomunicații.

Pe oameni i-ar interesa cel mai mult

să înţeleagă cine eşti şi cum gândeşti,

dacă la un moment dat
ţi-a trecut prin cap să spargi tăcerea,

ce anume te-a determinat chiar să o faci.

Povesteşte oamenilor despre asta.

Când ai acces la informaţii privilegiate, cum sunt administratorii de sistem a acestor tipuri de agenţii,

eşti expus la mult mai multe informaţii
decât un angajat obişnuit,

şi ajungi să vezi lucruri care pot fi deranjante.

În decursul unei cariere normale,
vezi 2-3 astfel de evenimente.

Când vezi tot, le vezi mult mai des,

şi îţi dai seama că unele sunt, de fapt, abuzuri.

Când discuţi cu oamenii despre ele,
într-un astfel de loc, unde ăsta e normalul,

oamenii tind să nu le ia în serios
şi să se îndepărteze de subiect.

Dar în timp, conştientizarea nedreptăţilor se acumulează şi simţi nevoia să vorbeşti despre asta.

Cu cât vorbeşti mai mult, cu atât eşti mai ignorat, cu atât mai des ţi se spune că nu e o problemă,

până când îţi dai seama că aceste lucruri
trebuie hotărâte de către public,

nu de un simplu angajat al guvernului.

Spune-ne cum se face supravegherea de către stat. Urmăreşte acţiunile americanilor?

NSA, comunitatea de informaţii în general, doreşte oricând, pe orice cale, obţinerea de informaţii

care ea crede, pe motiv de auto-certificare,
că servesc interesului naţional.

Iniţial interesul a fost strict pe
informaţii externe, adunate din străinătate.

Acum asta se întâmplă
din ce în ce mai mult, pe plan intern.

În acest scop, NSA în mod expres,
urmăreşte comunicaţiile tuturor.

Le ingerează prestabilit.

Le colectează în sistem, le filtrează, le analizează, le măsoară şi le stochează perioade determinate,

doar pentru că aşa e mai uşor, mai eficient şi e cel mai eficace mod de a-şi atinge scopurile.

În urmărirea cuiva asociat cu un guvern străin

sau a cuiva suspect de terorism,
ei colectează şi comunicaţiile tale.

Oricând, orice analist
poate viza pe oricine de oriunde.

De unde se culeg informaţiile
depinde de raza senzorului reţelei

şi de autorităţile care îl investesc pe acel analist.
Nu toţi analiştii pot urmări tot.

Dar eu, stând la birou, sigur că aveam
autoritatea să interceptez pe oricine,

pe tine, pe contabilul tău, pe judecătorul federal,

până şi pe preşedinte,
dacă aveam emailul său personal.

Extraordinar aici e că cei care
dezvăluie informaţii, o fac anonim

şi iau măsuri ca să rămână anonimi
cât mai mult posibil, deseori pentru totdeauna.

Tu ai o atitudine opusă, adică te declari
fiind cel care dezvăluie aceste lucruri.

De ce ai ales să procedezi aşa?

Cred că publicul are dreptul să ştie ce îi motivează pe cei care dezvăluie fapte nedemocratice.

Când subminezi puterea guvernului, asta e fundamental periculos pentru o democraţie.

Dacă faci asta în secret, consistent, aşa cum face guvernul ca să profite de o acţiune secretă,

dă oficialilor puterea de a spune: "Spune publicului asta şi asta, ca să fie de partea noastră."

Dar ei fac asta rar sau deloc, atunci când
e vorba de un abuz. Asta ţine de indivizi.

Dar ei sunt de obicei bârfiţi.
Începe să se spună că

sunt împotriva ţării, a guvernului.
Dar eu nu sunt.

Nu sunt diferit de ceilalţi.
Nu am aptitudini speciale.

Sunt doar un tip care stă acolo, zilnic,
la birou, văd ce se întâmplă şi spun:

Asta nu noi decidem. Publicul trebuie să decidă dacă aceste programe şi politici sunt bune sau rele.

Mă voi folosi de dosare ca să dovedesc autenticitatea dezvăluirilor şi voi spune: "Nu am schimbat asta. Nu am modificat povestea

Aceata e adevărul. Asta se petrece. Voi ar trebui să decideţi dacă noi avem nevoie să facem asta."

Te-ai gândit cum va răspunde
guvernul SUA comportamentului tău,

ce vor spune despre tine, cum te vor descrie,
sau ce vor încerca să-ţi facă?

Păi, aş putea fi despăgubit de CIA,

sau să am oameni de-ai lor
sau de-ai partenerilor lor pe urme.

Ştiţi, ei colaborează strâns cu alte naţiuni.

Sau, ştiţi, ar putea plăti Triadele.
Sau pe unul din agenţii lor.

Avem o secţie CIA chiar mai sus pe stradă,
iar Consulatul e aici, în Hong Kong,

şi sunt sigur că vor fi foarte ocupaţi
săptămâna viitoare.

Cu teama asta voi trăi toată viaţa,
atât cât va fi de lungă.

Nu poţi dezvălui secretele celei mai puternice agenţii de informaţii din lume şi să nu rişti nimic,

pentru că sunt adversari atât de puternici, încât nimeni nu li se poate opune cu adevărat.

Dacă vor să te prindă, te prind,
mai devreme sau mai târziu.

Dar, în acelaşi timp trebuie să te hotărăşti
ce e important pentru tine,

şi dacă să trăieşti, ne-liber dar confortabil
e ceva ce accepţi -

şi cred că mulţi acceptă, e în natura omului -

te poţi trezi zilnic, poţi să mergi
la muncă, îţi iei banul grămadă,

pentru o muncă relativ uşoară,
împotriva interesului public,

şi să te culci seara după ce te
uiţi la programele favorite. Dar...

dacă îţi dai seama că asta
e lumea la a cărei creaţie contribui,

şi că va fi din ce în ce mai rău cu generaţiile viitoare,

care extind capacităţile unei arhitecturi de opresiune,

îţi dai seama că poţi să accepţi riscul
şi că nu contează rezultatul

atâta timp cât publicul are dreptul
să decidă cum se aplică.

De ce i-ar interesa pe oameni că sunt supravegheaţi?

Pentru că şi dacă nu faci ceva greşit,
eşti urmărit şi înregistrat.

Iar capacitatea de stocare a sistemului creşte
an de an, consistent, cu ordine de mărime,

şi nu va fi nevoie ca tu să fi făcut ceva greşit;

va fi destul să fi bănuit de cineva,
chiar pentru un telefon greşit,

şi ei se pot folosi de sistem să-ţi verifice
toate deciziile pe care le-ai luat în trecut,

toţi prietenii cu care ai discutat ceva

şi să te atace pe baza lor, să trezească suspiciuni

asupra unei vieţi inocente şi
să facă pe oricine să pară rău-intenţionat.

Stăm într-o cameră în Hong Kong

pentru că tu ai călătorit până aici.

Spune-mi de ce ai venit aici.

Vor fi voci care vor specula că intenţionezi să fugi

în ţara pe care mulţi o vedem ca
inamicul nr. 1 al SUA, în China,

şi că vei căuta ajutor de la un inamic al SUA,

unde intenţionezi să ceri azil.
Ne poţi spune ceva despre asta?

Sigur.

Sunt câteva afirmaţii discutabile în aceste argumente

referitoare la alegerea mea de a fi în Hong Kong.

Primul: China nu e un inamic al SUA.
Nu este.

Există conflicte între guvernul SUA
şi Partidul Comunist Chinez.

Dar nouă, oamenilor nu ne pasă.
Facem comerţ liber. Nu suntem în război.

Nu suntem în conflict armat şi nici nu vrem să fim. Suntem cei mai buni clienţi unii pentru alţii.

În plus, Hong Kong are o bună tradiţie
în privinţa libertăţii de exprimare.

Oamnii spun: "O, China, cenzură mare." Pe continent au restricţii severe contra exprimării libere,

dar în Hong Kong protestele de stradă pentru exprimarea punctelor de vedere sunt tradiţionale.

Internetul nu e filtrat aici

mai mult decât vreun guvern Occidental.

Cred că guvernul Hong Kong e independent
în relaţia cu multe guverne de vârf Occidentale.

Dacă motivele tale ar fi fost să prejudiciezi SUA şi să-i ajuţi pe inamicii ei, sau dacă ai fi urmărit câştiguri personale,

ai fi putut face lucruri cu aceste documente
ca să-ţi atingi scopurile şi nu ai făcut-o?

O, sigur. Oricine în locul meu, cu acces la capacităţile tehnice pe care le-am avut,

ar fi putut să afle secrete, să le pună pe piaţa liberă spre Rusia. Ei mereu au o uşă deschisă, ca şi noi.

Am avut acces la toate listele celor angajaţi la NSA, a întregii comunităţi din Informaţii,

şi a bunurilor ascunse peste tot în lume, locaţia fiecărei staţii pe care o avem, ce misiune au etc.

Dacă vroiam să fac rău SUA... puteam să întrerup sistemul de supraveghere într-o după-amiază.

Nu asta e intenţia mea. Cred că
oricine care face astfel de afirmaţie

ar trebui să se gândească,
dacă ei ar fi fost în locul meu,

când ai o viaţă privilegiată - trăieşti în Hawaii, în Paradis, faci o tonă de bani -

ce te-ar determina să laşi totul în urmă?

Cel mai mult mă tem ca aceste dezvăluiri
să nu ducă la nicio schimbare pentru America.

Oamenii vor vedea în presă toate aceste dezvăluiri.

Vor şti amploarea puterii pe care doreşte
să şi-o aroge guvernul, unilateral,

ca să creeze un şi mai mare control
asupra societăţii americane şi globale,

şi să nu vrea să îşi asume riscurile necesare, să-şi susţină drepturile şi să lupte pentru schimbare,

să-şi oblige reprezentanţii să le ia partea şi să le susţină interesele...

În lunile şi anii ce vor urma, lucrurile se vor înrăutăţi,

şi va veni o vreme când politica se va schimba,

pentru că singura restricţie a acestor activităţi
de supraveghere sunt politicile de stat.

Chiar şi înţelegerile cu alte guverne suverane,

le considerăm ca pe o stipulare politică
şi nu o literă de lege.

Din acest motiv, va fi ales un nou lider,
vor schimba placa şi vor spune că...

... din cauza crizei şi a pericolelor cu care ne confruntăm în lume, o nouă ameninţare neprevăzută,

... că au nevoie de o şi mai mare autoritate, iar oamenii nu vor mai putea face nimic ca să se opună

şi tirania va fi livrată la cheie.