Return to Video

De ce sunt seismele atât de greu de anticipat?

  • 0:08 - 0:10
    În anul 132 d.Hr.,
  • 0:10 - 0:12
    polimatul chinez Zhang Heng
  • 0:12 - 0:16
    a prezentat curții imperiale Han
    ultima sa invenție.
  • 0:16 - 0:18
    El pretindea că acest vas mare
  • 0:18 - 0:21
    le putea zice dacă a avut loc
    un cutremur în regat,
  • 0:21 - 0:25
    inclusiv direcția în care ar trebui
    să trimită ajutor.
  • 0:25 - 0:27
    Curtea a fost cumva sceptică,
  • 0:27 - 0:31
    mai ales când dispozitivul s-a activat
    într-o după-amiază aparent liniștită.
  • 0:31 - 0:34
    Dar când mesagerii au venit
    pentru ajutor zile mai târziu,
  • 0:34 - 0:37
    îndoielile lor s-au transformat
    în recunoștință.
  • 0:37 - 0:41
    Astăzi, nu ne mai bazăm pe vase
    pentru a identifica evenimentele seismice,
  • 0:41 - 0:46
    dar cutremurele încă
    sunt dificil de monitorizat.
  • 0:46 - 0:49
    Deci, de ce sunt cutremurele
    așa greu de anticipat,
  • 0:49 - 0:52
    și cum am putea să devenim
    mai buni în a le prezice?
  • 0:52 - 0:53
    Pentru a răspunde,
  • 0:53 - 0:58
    trebuie să înțelegem câteva teorii
    despre cum apar cutremurele.
  • 0:58 - 1:02
    Scoarța Pământului e făcută
    din multe straturi crestate de piatră,
  • 1:02 - 1:04
    numite plăci tectonice,
  • 1:04 - 1:08
    fiind amplasate pe un strat fierbinte,
    parțial topit din mantaua Pământului.
  • 1:08 - 1:11
    Asta cauzează o mișcare lentă a plăcilor,
  • 1:11 - 1:15
    între 1 și 20 de centimetri pe an.
  • 1:15 - 1:17
    Dar aceste mișcări mici sunt capabile
  • 1:17 - 1:21
    să cauzeze crăpături adânci în plăcile
    cu care interacționează.
  • 1:21 - 1:22
    Iar în zonele instabile,
  • 1:22 - 1:27
    presiunea acumulată
    poate declanșa un cutremur.
  • 1:27 - 1:30
    Aceste mișcări mici sunt oricum
    greu de monitorizat,
  • 1:30 - 1:36
    dar factorii care le transformă
    în seisme sunt mult mai variate.
  • 1:36 - 1:38
    Fiecare falie pune în contact
    diferite tipuri de roci,
  • 1:38 - 1:42
    unele sunt mai dure
    sau mai moi sub presiune.
  • 1:42 - 1:47
    Diferite roci reacționează diferit
    la frecare și temperaturi ridicate.
  • 1:47 - 1:50
    Unele se pot topi parțial
    și pot elibera lichide
  • 1:50 - 1:52
    alcătuite din minerale supraîncălzite
  • 1:52 - 1:54
    ce reduc frecarea în falie.
  • 1:54 - 1:56
    Dar unele sunt uscate,
  • 1:56 - 1:59
    și sunt predispuse la acumulări
    periculoase de presiune.
  • 1:59 - 2:04
    În plus, toate aceste falii sunt afectate
    de forța gravitațională ce variază,
  • 2:04 - 2:09
    precum și de curenții de piatră fierbinte
    ce se mișcă prin mantaua Pământului.
  • 2:09 - 2:12
    Ce variabile dintre toate acestea
    ar trebui să analizăm,
  • 2:12 - 2:16
    și unde se încadrează fiecare
    în setul de instrumente de predicție?
  • 2:16 - 2:20
    Deoarece o parte din aceste forțe
    apar în cantități constante,
  • 2:20 - 2:23
    comportamentul plăcilor e cumva ciclic.
  • 2:23 - 2:28
    În prezent, multe indicii de încredere
    provin din estimările pe termen lung,
  • 2:28 - 2:32
    referitoare la când și unde
    au mai avut loc cutremure.
  • 2:32 - 2:34
    La o scară de milenii,
  • 2:34 - 2:38
    asta ne permite să anticipăm
    când faliile foarte active,
  • 2:38 - 2:39
    precum falia San Andreas,
  • 2:39 - 2:42
    pot provoca un cutremur masiv.
  • 2:42 - 2:44
    Dar din cauza variabilelor implicate,
  • 2:44 - 2:48
    această metodă poate indica
    doar un interval larg de timp.
  • 2:48 - 2:50
    Pentru a anticipa evenimentele iminente,
  • 2:50 - 2:55
    cercetătorii au studiat vibrațiile
    Pământului înainte de un cutremur.
  • 2:55 - 2:58
    Geologii folosesc de mult timp
    seismometrele
  • 2:58 - 3:02
    pentru a urmări și localiza
    aceste mici mișcări în crusta Pământului.
  • 3:02 - 3:05
    Și astăzi, majoritatea telefoanelor
    inteligente sunt și ele capabile
  • 3:05 - 3:08
    să înregistreze
    vibrațiile seismice primare.
  • 3:08 - 3:10
    Cu o rețea de telefoane în jurul globului,
  • 3:10 - 3:13
    oamenii de știință
    ar putea avea un sistem complet
  • 3:13 - 3:17
    și detaliat de alertă ce poate preveni
    oamenii în caz de cutremur.
  • 3:17 - 3:21
    Din nefericire, telefoanele nu pot oferi
    o avertizare destul de devreme
  • 3:21 - 3:23
    pentru a ne lua măsurile necesare.
  • 3:23 - 3:26
    Dar aceste înregistrări ar putea fi utile
  • 3:26 - 3:29
    pentru instrumentele de predicție
    precum programul Quakesim al NASA,
  • 3:29 - 3:32
    ce poate folosi un amestec
    de informații geologice
  • 3:32 - 3:35
    pentru a identifica regiunile cu risc.
  • 3:35 - 3:37
    Însă, studiile recente indică
  • 3:37 - 3:38
    că cele mai specifice semne
  • 3:38 - 3:42
    ale unui cutremur ar putea
    fi invizibile pentru toți acești senzori.
  • 3:42 - 3:43
    În 2011,
  • 3:43 - 3:46
    chiar înainte ca un cutremur
    să lovească coasta de est a Japoniei,
  • 3:46 - 3:50
    cercetătorii din apropiere au înregistrat
    concentrații surprinzător de ridicate
  • 3:50 - 3:54
    ale izotopilor radioactivi radon și toron.
  • 3:54 - 3:58
    Pe măsură ce energia se acumulează
    în crustă chiar înainte de un cutremur,
  • 3:58 - 4:02
    microfisurile permit acestor gaze
    să fie eliberate la suprafață.
  • 4:02 - 4:05
    Acești cercetători cred
    că dacă am construi
  • 4:05 - 4:07
    o rețea de detectoare
    pentru radon și toron
  • 4:07 - 4:09
    în zonele predispuse cutremurelor,
  • 4:09 - 4:12
    ar putea deveni
    un sistem de avertizare promițător,
  • 4:12 - 4:15
    și ar putea anticipa cutremurele
    cu o săptămână înainte.
  • 4:15 - 4:15
    Desigur,
  • 4:15 - 4:18
    niciuna dintre aceste metode
    nu e la fel de bună
  • 4:18 - 4:21
    ca analiza directă
    a adâncimilor Pământului.
  • 4:21 - 4:22
    Dacă am analiza mai în profunzime,
  • 4:22 - 4:27
    am putea urmări și anticipa schimbările
    la scară largă în timp real,
  • 4:27 - 4:30
    putând probabil să salvăm
    zeci de mii de vieți în fiecare an.
  • 4:30 - 4:31
    Dar pentru moment,
  • 4:31 - 4:33
    aceste instrumente ne pot ajuta
  • 4:33 - 4:35
    să ne pregătim și să răspundem rapid
    în zonele afectate,
  • 4:35 - 4:39
    fără să fie nevoie de un vas
    care să ne indice zona afectată.
Title:
De ce sunt seismele atât de greu de anticipat?
Speaker:
Jean-Baptiste P. Koehl
Description:

Vezi întreaga lecție: https://ed.ted.com/lessons/why-are-earthquakes-so-hard-to-predict-jean-baptiste-p-koehl

În anul 132 d.Hr., polimatul chinez Zhang Heng a prezentat ultima sa invenție: un val mare care, spunea el, putea indica unde a avut loc un cutremur pe o rază de sute de kilometri. Astăzi, nu ne mai bazăm pe vase pentru a identifica evenimentele seismice, dar cutremurele încă sunt dificil de urmărit. De ce sunt cutremurele atât de greu de anticipat și cum am putea să devenim mai buni în a le prezice? Jean-Baptiste P. Koehl ne explică.

Lecție de Jean-Baptiste P. Koehl, regia Cabong Studios.

more » « less
Video Language:
English
Team:
closed TED
Project:
TED-Ed
Duration:
04:41

Romanian subtitles

Revisions