Return to Video

TITLUL: ATP:Adenozin Trifosfat

  • 0:00 - 0:04
    Fără îndoială, cea mai importantă moleculă din toată biologia
  • 0:04 - 0:19
    este molecula de ATP. ATP, ce înseamnă Adenozintrifosfat.
  • 0:19 - 0:22
    Ce sună foarte complex dar tot ce trebuie să vă amintiţi
  • 0:22 - 0:28
    sau de fiecare dată când vedeţi un ATP într-o reacţie bio-chimică
  • 0:28 - 0:33
    ar trebui să realizaţi că aveţi de-a face cu energie biologică.
  • 0:33 - 0:47
    Sau puteţi să vă gândiţi la ATP la ca moneda de schimb a energiei biologice.
  • 0:47 - 0:49
    Dar de ce este o modedă a energiei?
  • 0:49 - 0:54
    Păi, ATP-ul înmagazinează energie in legăturile lui. Şi o să explic ce înseamnă într-o secundă
  • 0:54 - 0:58
    Şi înainte să învăţăm cum arată un grup de adenozină sau unul de trei-fosfat,
  • 0:58 - 1:06
    puteţi sa aveţi încredere şi să vă imaginaţi ATP-ul ca fiind format din ceva de genul:
  • 1:06 - 1:25
    Un grup adenozină ataşat la 3 fosfaţi. Şi ăsta e ATP-ul. Adenozin-tri-fosfat.
  • 1:25 - 1:28
    Tri, adică 3 grupe de fosfaţi.
  • 1:28 - 1:32
    Iar dacă luăm Adenozintrifosfatul şi hidrolizăm legătura aceasta,
  • 1:32 - 1:38
    Adică punem legătura asta în prezenţa apei. Hai să aruncăm nişte apă aici.
  • 1:38 - 1:45
    Deci avem nişte H2O. Atunci, una dintre aceste grupe de fosfat se va detaşa
  • 1:45 - 1:50
    adică o parte a apei se va ataşa fosfatului de aici şi cealaltă parte se alătura acestui fosfat
  • 1:50 - 1:54
    Şi o să vă arăt mai detaliat dar vreau să vă ofer imaginea de ansamblu prima dată.
  • 1:54 - 2:06
    Ceea cu rămânem este un Adenozin care are 2 fosfaţi ataşaţi. Şi se numeşte Adenozindifosfat.
  • 2:06 - 2:20
    Sau ADP. Înainte am avut trifosfat adica 3 fosfaţi şi acum avem difosfat adică avem 2 fosfaţi.
  • 2:20 - 2:27
    Deci ATP-ul a fost hidrolizat adică am rupt un fosfat şi acum am ramas cu ADP
  • 2:27 - 2:35
    şi o grupă de fosfat şi, şi aceasta este esenţial când vorbim de ATP,
  • 2:35 - 2:45
    şi avem nişte energie. Deci de aceea vorbim despre ATP drept
  • 2:45 - 2:53
    moneda de schimb al energiei biologice. Dacă ai ATP şi printr-o reacţie chimică
  • 2:53 - 2:59
    extragi fosfatul de aici, o sa genereze energie. Şi poate fi folosită
  • 2:59 - 3:04
    pt simplă căldură ori putem sa cuplăm reacţia cu alte reacţii care necesită energie
  • 3:04 - 3:08
    şi acele reacţii vor putea sa continue.
  • 3:08 - 3:15
    Deci am desenat aceste cercuri de adenozina şi fosfaţi dar tot ce trebuie sa ştiţi
  • 3:15 - 3:22
    este doar imaginea operaţională a ATP-ului. Cum operează în majoritatea
  • 3:22 - 3:24
    sistemelor biologice. Şi putem sa o luăm şi invers, dacă avem energie
  • 3:24 - 3:28
    şi vrem sa generăm ATP, reacţia o să meargă în sensul ăsta:
  • 3:28 - 3:33
    Energie + un grup fosfat + un ADP şi putem să ajungem înapoi la ATP adică la energie înmagazinată.
  • 3:33 - 3:38
    Deci în partea asta a ecuaţiei avem energie înmagazinată şi în partea asta a ecuaţiei
  • 3:38 - 3:45
    avem energie folosită. Şi asta e poate 95% din ceea ce trebuie sa ştiţi
  • 3:45 - 3:48
    ca să înţelegeţi funcţia ATP-ului în sistemele biologice.
  • 3:48 - 3:55
    E doar energie în ATP. Când se rupe un fosfat, se eliberează energie
  • 3:55 - 3:58
    şi dacă vrem sa ajungem de la ADP şi un fosfat înapoi la ATP,
  • 3:58 - 4:00
    trebuie sa folosim energie din nou.
  • 4:00 - 4:03
    Deci, dacă avem ATP, atunci e o sursă de energie.
  • 4:03 - 4:07
    Dacă avem ADP şi vrem ATP, trebuie să folosim energie.
  • 4:07 - 4:11
    Până acum am desenat un cerc si am zis ca e adenozin.
  • 4:11 - 4:15
    Dar câteodată e satisfăcător sa vedem cum o moleculă arată în realitate
  • 4:15 - 4:18
    Deci am copiat diagrama asta de pe wikipedia.
  • 4:18 - 4:20
    Şi motivul pentru care nu v-am arătat asta până acum,
  • 4:20 - 4:25
    este că arată foarte complicat, în timp ce ideea că ATP-ul e moneda energiei
  • 4:25 - 4:35
    este foarte simplă. Când are 3 fosfaţi, un fosfat se rupe şi o sa rezulte energie
  • 4:35 - 4:38
    Sau dacă vrem să ataşăm acel fosfat, trebuie să folosim energie.
  • 4:38 - 4:40
    Acesta este principiul de bază al ATP-ului.
  • 4:40 - 4:45
    Dar aceasta este defapt structura sa. Şi chiar şi aici putem sa o fragmentăm
  • 4:45 - 4:48
    şi să ne dăm seama că nu e prea complicat.
  • 4:48 - 4:52
    Am zis adenozină. Haide să desenăm grupul de adenozină.
  • 4:52 - 5:02
    Asta de aici e adenozină. Partea aceasta a moleculei e adenozină.
  • 5:02 - 5:06
    Şi pentru cei dintre voi care chiar au fost atenţi la celelalte video-uri,
  • 5:06 - 5:17
    poate recunoasteţi ca parte aceasta a adenozinei e adenină.
  • 5:17 - 5:21
    Care este aceeaşi adenină care face parte din nucleotidele
  • 5:21 - 5:25
    care sunt bazele ADN-ului. Deci unele molecule din sistemele biologice
  • 5:25 - 5:28
    au mai mult decat o funcţie. E aceeaşi adenină atunci când vorbim despre
  • 5:28 - 5:33
    adenină si guanină şi este o bază purinică. Şi mai există şi pirimidinicele.
  • 5:33 - 5:35
    Dar nu o sa discut despre acestea.
  • 5:35 - 5:37
    Dar este aceeaşi moleculă. Şi este un lucru interesant.
  • 5:37 - 5:40
    Acelaşi lucru care face parte din ADN, este in acelaşi timp o parte
  • 5:40 - 5:46
    din aceste molecule/monede de energie. Deci adenina face parte din
  • 5:46 - 5:50
    adenozina care face parte din ATP. Şi cealalta parte de aici este
  • 5:50 - 6:00
    o riboză. Riboză. Pe care aţi putea să o recunoaşteţi din ARN.
  • 6:00 - 6:06
    Acid-ribonucleic. Pentru că există riboză în ARN. Dar nu o sa discutăm despre asta.
  • 6:06 - 6:11
    Dar riboza este doar un zahar cu 5 atomi de carbon. Când molecula nu este
  • 6:11 - 6:14
    desenată, defapt este un atom de carbon. Aşa că aici este un atom de carbon,
  • 6:14 - 6:20
    al doilea, al treilea, al patrulea, al cincilea. Şi este doar bine
  • 6:20 - 6:25
    să se ştie că împart părţi din molecula cu ADN şi acestea sunt
  • 6:25 - 6:29
    pietre de temelie întalnite iar şi iar. Dar vreau să atrag atenţia:
  • 6:29 - 6:34
    Prin memorizarea acestor lucruri nu va ajuta deloc înţelegerea ATP-ului
  • 6:34 - 6:38
    ca fiind doar molecula care antrenează reacţiile biologice.
  • 6:38 - 6:43
    Şi aici am desenat cele 3 grupe de fosfaţi. Şi aceasta este defapt
  • 6:43 - 6:46
    structura moleculară a lor. Şi aici e prima grupă de fosfat,
  • 6:46 - 6:54
    a doua grupa, şi aceasta este a treia grupa de fosfaţi.
  • 6:54 - 6:58
    Iar cand am învăţat eu prima dată asta, prima mea întrebare a fost:
  • 6:58 - 7:04
    Ok, pot să am încredere că dacă se ia unul dintre aceşti fosfaţi
  • 7:04 - 7:07
    sau dacă această legătură este hidrolizată, atunci, cumva se eliberează
  • 7:07 - 7:11
    energie şi am trecut mai departe. Dar de ce eliberează energie?
  • 7:11 - 7:15
    Ce are această legatură special de se eliberează energie?
  • 7:15 - 7:18
    Amintiţi-vă, toate legăturile sunt electroni puşi ca comun între atomi diferiţi.
  • 7:18 - 7:23
    Deci cel mai bine e să vă gândiţi că aici, aceşti electroni care sunt
  • 7:23 - 7:30
    înpărtaşiţi în această legătură sau acest electron care vine de la fosfat.
  • 7:30 - 7:34
    Nu o să desenez tabelul periodic acum dar ştiţi că fosfatul are
  • 7:34 - 7:36
    cinci electroni de împărtaşit. Este mai puţin electronegativ decât oxigenul.
  • 7:36 - 7:42
    Deci oxigenul va ţine electronul. Dar acest electron este foarte incomod.
  • 7:42 - 7:45
    Există câteva motive pentru care este inconfortabil. Este într-o stare
  • 7:45 - 7:49
    de energie mare. Un motiv este că există toţi aceşti atomi de oxigen
  • 7:49 - 7:55
    încărcaţi negativ care se resping. Deci aceşti electroni din legătură
  • 7:55 - 8:01
    nu se pot apropia de nucleu şi nu pot trece într-o stare de energie mică.
  • 8:01 - 8:04
    Deşi că tot ce spun este mai mult o analogie decât realitatea.
  • 8:04 - 8:08
    Cu toţii ştim că electronii sunt complecşi. Împreuna cu toată lumea mecanicii cuantice.
  • 8:08 - 8:10
    Dar este o bună modalitate de a ne imagina. Că aceste molecule vor să
  • 8:10 - 8:14
    fie departe una de alta dar există aceste legături deci acest electron
  • 8:14 - 8:17
    este într-o stare de energie mai mare. Este mai departe de nucleul acestori
  • 8:17 - 8:23
    doi atomi decât ar vrea să fie. Şi când rupem acest fosfat, aceşti
  • 8:23 - 8:27
    electroni pot ajunge într-o stare de energie mai mică şi asta generează energie.
  • 8:27 - 8:32
    Deci această energie de aici, este întotdeauna, în orice reacţie chimică
  • 8:32 - 8:36
    unde se zice că se generează energie, este întotdeauna de la electroni
  • 8:36 - 8:49
    care trec la o stare de energie mai mică. Totul este despre asta.
  • 8:49 - 8:51
    Şi mai târziu, în videoclipurile viitoare unde vom discuta despre
  • 8:51 - 8:55
    respiraţia celulară şi glicoliză şi toate celelalte. Oricând apare energie,
  • 8:55 - 9:00
    este de la electroni care trec de la stari inconfortabile la stări mai confortabile
  • 9:00 - 9:04
    şi procedând astfel, ei generează energie. Când sunt într-un avion
  • 9:04 - 9:08
    sau când sar dintr-un avion am o energie potenţială mare chiar când sar,
  • 9:08 - 9:11
    şi puteţi să vă gândiţi la asta ca la o stare inconfortabilă.
  • 9:11 - 9:15
    Şi când stau pe canapea, uitându-mă la fotbal, am mai puţină energie potenţială
  • 9:15 - 9:19
    Deci este o stare foarte confortabilă. Şi aş fi putut genera multă energie
  • 9:19 - 9:23
    căzând pe canapeaua mea. Ştiu şi eu...analogiile mele întotdeauna
  • 9:23 - 9:28
    dau greşi la un moment dat. Dar ultimul lucru despre care vreau să vă vorbesc
  • 9:28 - 9:31
    este cum se întâmplă reacţia asta, mai exact. Pâna acum puteţi să opriţi
  • 9:31 - 9:38
    video-ul şi deja să înţelegeţi ATP-ul aşa cum este folosit în 95% din biologie.
  • 9:38 - 9:41
    Dar vreau să vă fac să înţelegeţi cum se produce defapt reacţia asta.
  • 9:41 - 9:46
    Deci pentru a face asta, o să copiez părţi de aici. Deci v-am spus deja că
  • 9:46 - 9:59
    acesta se va despărţi de ATP. Staţi să-l copiez aici, jos.
  • 9:59 - 10:08
    Deci acesta este fosfatul care se va rupe. Şi am rămas cu restul, cu ADP-ul.
  • 10:08 - 10:14
    Nici nu trebuie să copiez totul. Puteţi doar să acceptaţi că aceasta este adenozina.
  • 10:14 - 10:20
    Copiere şi lipire.
  • 10:20 - 10:25
    Deci am zis deja că acesta este hidrolizat sau este detaşat şi procesul generează energie.
  • 10:25 - 10:32
    Ce vreau să vă arăt este mecanismul acestui proces. Deci am zis că
  • 10:32 - 10:38
    această reacţie se produce în prezenţa apei. Să desenez nişte apă aici.
  • 10:38 - 10:44
    Un oxigen, un hidrogen şi încă unul. Deci asta de aici e apă.
  • 10:44 - 10:54
    Hidroliza este doar o reacţie unde acesta vrea să împartă electronul altuia
  • 10:54 - 11:03
    deci poate că acest hidrogen pune la comun electronul lui cu acest oxigen de aici
  • 11:03 - 11:07
    şi acest fosfor are un electron în plus pe care vrea să-l împartă
  • 11:07 - 11:11
    Amintiţi-vă, are cinci electroni de valenţă puşi la comun cu oxigenul.
  • 11:11 - 11:18
    Acum are patru electroni puşi la comun şi dacă aces hidrogen merge aici,
  • 11:18 - 11:27
    rămânem cu aces OH aici şi acesta poate să împartă electronul în plus al fosfatului.
  • 11:27 - 11:32
    Deci acesta este defapt procesul. Şi poate să meargă în sens opus.
  • 11:32 - 11:37
    Aş fi putut tăia diagrama aici, şi acesta ar fi păstrat oxigenul
  • 11:37 - 11:41
    şi hidrogenul ar fi mers la el şi acesta ar fi putut să ia hidroxidul.
  • 11:41 - 11:45
    S-ar fi putut întâmpla în orice ordine şi ar fi fost la fel de bine.
  • 11:45 - 11:49
    Şi mai am o idee de împărtaşit. Şi este puţin mai complexă.
  • 11:49 - 11:53
    Chiar mă întrebam dacă o să mai discut despre asta. Motivul meu pentru care
  • 11:53 - 12:03
    electronii sunt într-o stare de energie mică este pentru că acest electron
  • 12:03 - 12:07
    care a fost parte din fosfat este mai fericit acum. Este într-o stare de energie mai mică.
  • 12:07 - 12:11
    Pentru că nu trebuie să îşi petreacă timpul între aceşti atomi.
  • 12:11 - 12:15
    Pentru că această moleculă şi aceasta vor să se despartă fiindcă sunt încărcate negativ.
  • 12:15 - 12:19
    Asta este parte din motiv. Despre cealaltă parte o să vorbim mai detaliat
  • 12:19 - 12:23
    când o să vorbim mai mult despre chimie organică. Motivul este că
  • 12:23 - 12:29
    acesta are mai mai multe structuri de rezonanţă. Şi tot ceea ce înseamnă este că
  • 12:29 - 12:36
    aceşi electroni în plus de aici se pot deplasa între atomi diferiţi.
  • 12:36 - 12:40
    Şi asta o face chiar mai stabilă. Dacă vă imaginaţi că acest oxigen
  • 12:40 - 12:51
    are un electron în plus poate să coboare aici şi să formeze o legatură dublă
  • 12:51 - 12:56
    cu fosfatul şi apoi aces electron de aici poate să sară înapoi la oxigen
  • 12:56 - 13:00
    şi apoi asta se poate întâmpla pe partea asta sau aia dar nu o să intru în detalii.
  • 13:00 - 13:03
    Dar acesta este un alt motiv pentru care îl face mai stabil. Dacă aţi început
  • 13:03 - 13:07
    deja chimia organică puteţi să înţelegeţi mai bine asta. Dar nu vreau sa ma adâncesc
  • 13:07 - 13:11
    în detalii. Cel mai important lucru pe care sa vi-l amintiţi despre ATP
  • 13:11 - 13:16
    este că atunci când rupem un fosfat, se generează energie care poate să
  • 13:16 - 13:20
    angreneze tot felul de funcţii biologice. Ca de exemplu creşterea, mişcarea,
  • 13:20 - 13:26
    mişcarea musculară, contracţia musculară, impulsurile electrice în nervi şi creier
  • 13:26 - 13:31
    Deci aceasta este principala baterie sau monedă de energie în sistemele biologice
  • 13:31 -
    Acesta este cel mai important lucru pe care trebuie să vi-l amintiţi despre ATP.
Title:
TITLUL: ATP:Adenozin Trifosfat
Description:

Introduction to ATP or Adenosine Triphosphate

more » « less
Video Language:
English
Duration:
13:35

Romanian subtitles

Revisions