Pot steroizii să îți salveze viața?

Urmărește lecția întreagă: https://ed.ted.com/lessons/can-steroids-save-your-life-anees-bahji

Steroizii: sunt faimoși pentru utilizarea în sporturi. Dar ei se găsesc și în inhalatoare, creme care tratează urticaria sau eczemele și în medicamente care reduc inflamația. Steroizii din aceste medicamente nu sunt la fel ca cei pe care îi folosim pentru creșterea masei musculare. De fapt, ei se bazează pe un alt steroid, unul produs în mod natural de organismul nostru și fără de care nu am putea trăi. Anees Bahji explorează știința corticosteroizilor.

Lecție de Anees Bahji, regia Nick Hilditch.

Steroizii: sunt faimoși
pentru utilizarea în sporturi.

Dar ei se găsesc și în inhalatoare,
creme care tratează urticaria sau eczemele

și în injecții care reduc inflamația.

Steroizii din aceste medicamente

nu sunt la fel ca cei folosiți
pentru creșterea masei musculare.

De fapt, ei se bazează pe un alt steroid,

unul produs în mod natural de organismul
nostru și fără de care nu am putea trăi.

Privind puțin în urmă, motivul
pentru care există atât de mulți steroizi

e deoarece termenul descrie substanțe
cu o structură moleculară asemănătoare,

nu cu efecte comune asupra corpului.

Steroizii pot fi naturali sau sintetici,

dar toți au în comun
o structură moleculară

formată dintr-o bază cu patru inele,
fiecare având 17 atomi de carbon

aranjați în trei hexagoane și un pentagon.

O moleculă trebuie să aibă
această structură pentru a fi un steroid,

cu toate că multe au și catene laterale,

adică alți atomi care pot afecta
radical funcția moleculei.

Steroizii își iau numele de la molecula
de grăsime numită colesterol.

De fapt, corpul nostru produce steroizi
din colesterol.

Faptul că steroizii
își au originea în colesterol

înseamnă că sunt capabili să traverseze
membrana lipidică a celulelor.

În celulă, ei pot influența în mod direct
expresia genelor

și sinteza proteinelor.

Acest proces e diferit față de cel
al altor molecule de semnalizare

care nu pot traversa membrana celulară

și trebuie să-și producă efectele
din exteriorul celulei,

folosind căi de semnalizare
mult mai complicate.

Așadar, steroizii pot crea efecte
mult mai rapid decât alte molecule.

Să ne întoarcem la steroizii
din medicamentele antiinflamatoare:

toți se bazează pe un steroid natural
numit cortizol.

Cortizolul reprezinta principalul
semnal de stres din corpul nostru

și are foarte multe funcții.

Atunci când suntem stresați,

orice de la o ceartă cu un prieten,
la vederea unui urs,

până la o infecție
sau o scădere a glicemiei,

creierul reacționează trimițând un semnal
de la hipotalamus la glanda pituitară.

Glanda pituitară trimite la rândul ei
un semnal glandelor suprarenale.

Glandele suprarenale produc cortizol
și îl secretă în mod constant.

Dar când primesc un semnal
de la glanda pituitară,

secretă o cantitate mare de cortizol,

care stimulează corpul să producă
mai multă glucoză pentru energie,

să diminueze funcții care nu sunt
necesare supraviețuirii, precum digestia

și poate să activeze un răspuns
de luptă, apărare sau înghețare.

Acest lucru e util pe termen scurt,
dar poate avea efecte negative

precum insomnia și o stare de spirit
scăzută dacă durează prea mult.

Cortizolul interacționează în moduri
complexe și cu sistemul imunitar,

în funcție de situație

poate mări sau micșora anumite funcții
ale sistemului imunitar.

În lupta cu o infecție,

sistemul imunitar cauzează
deseori inflamații.

Cortizolul micșorează abilitatea
sistemului imunitar de a produce

o inflamație, lucru care poate fi util
pe termen scurt.

Dar prea mult cortizol
poate avea efecte negative,

precum reducerea abilității
sistemului imunitar de a regenera

măduvă osoasă și ganglioni limfatici.

Pentru a preveni ca nivelul de cortizol
să nu se mențină ridicat prea mult timp,

cortizolul scade semnalul
care stimulează glandele suprarenale

să secrete mai mult cortizol.

Corticosteroizii îndreaptă efectele
cortizolului asupra sistemului imunitar

pentru a lupta cu reacțiile adverse,
erupțiile și astmul.

Toate acestea sunt forme de inflamație.

Mulți steroizi sintetici folosesc
același mecanism de bază:

stimulează producerea de cortizol
a corpului,

care diminuează răspunsul exagerat
al sistemului imunitar

care cauzează inflamații.

Acești corticosteroizi intră în celule
și opresc „alarma de incendiu”,

scăzând expresia genelor
semnalelor inflamatorii.

Steroizii din inhalatoare și creme
au efect doar asupra organului în cauză,

pielea sau plămânii.

Versiunile intravenoase sau orale,
folosite pentru tratarea bolilor autoimune

precum lupusul sau boala inflamatorie
intestinală, afectează întregul corp.

În cazul acestor boli, sistemul imunitar
își atacă propriile celule,

un proces asemănător unui constant
atac de astm sau a unei erupții.

O doza mică și constantă de steroizi

poate ține sub control acest răspuns
al sistemului imunitar,

dar din cauza efectelor psihologice
și fiziologice negative

ale expunerii pe termen lung,

dozele mari sunt păstrate
pentru urgențe sau reacții agresive.

În timp ce un atac de astm, o erupție
produsă de iedera otrăvitoare

și sindromul de intestin iritabil
pot părea diferite, au ceva în comun:

un răspuns al sistemului imunitar
care face mai mult rău decât bine.

Și deși corticosteroizii
nu îți oferă mușchi giganți,

pot fi cel mai bun sistem de apărare
al corpului împotriva lui însuși.