De ce a apărut COVID-19 și cum să ne pregătim pentru următoarea epidemie | Alanna Shaikh | TEDxSMU

Experta în sănătatea globală Alanna Shaikh ne vorbește despre situația actuală a epidemiei de coronavirus din 2019 și ce ne poate învăța aceasta despre epidemiile care vor mai urma. Alanna Shaikh este consultant în sănătatea globală specializat în reziliența individuală, organizațională și sistemică. Are o diplomă de licență de la Georgetown University și o diplomă de master în sănătate publică de la Boston University. A trăit în șapte țări și este autoarea cărții „Ce ne ucide: Un ghid practic pentru a înțelege problemele majore de sănătate globală”. Articolele recent publicate includ un articol despre securitatea globală de sănătate în ziarul Britain’s Daily Telegraph și un eseu în Annual Review of Comparative and International Education. Are un blog despre coaching și reziliență personală care poate fi urmărit la: www.thisworldneedsbrave.com.

Acest discurs a fost susținut la un eveniment TEDx, folosind formatul conferințelor TED, dar fiind organizat de comunitatea locală.
Află mai multe: https://www.ted.com/tedx

Vreau să încep prin a vă spune
ce mă recomandă

pentru acest subiect,

pentru că sincer,
nu ar trebui să ascultați

de orice persoană în vârstă care are
o părere despre COVID-19.

(Râsete)

Lucrez în domeniul sănătății globale,
de aproximativ 20 de ani

și specializarea mea
e în sisteme de sănătate

și ce se întâmplă când acestea
se confruntă cu șocuri severe.

Am mai lucrat ca jurnalist
în domeniul sănătății globale.

Am scris despre sănătatea globală
și despre biosecuritate

pentru ziare și pentru canale online

și am publicat o carte acum câțiva ani

despre amenințările majore de sănătate
cu care se confruntă planeta.

Am susținut și am condus
campanii epidemiologice,

variind de la evaluarea centrelor
de tratament pentru Ebola,

până la examinarea transmiterii
tuberculozei în unitățile sanitare

și pregătirea pentru gripa aviară.

Am un masterat în Sănătate Internațională.

Nu sunt medic. Nu sunt asistentă.

Nu sunt specializată în îngrijirea
pacienților sau a altor persoane.

Specializarea mea e examinarea
populațiilor și a sistemelor de sănătate

și ce se întâmplă atunci când bolile
evoluează la scară largă.

Dacă am face un clasament
al expertizei în sănătatea globală

pe o scară de la 1 la 10,

1 este o persoană oarecare
de pe Facebook,

iar 10 e Organizația Mondială a Sănătății,

aș zice că probabil sunt de un 7 sau 8.

Deci, țineți cont de asta
în timp ce vă vorbesc.

Am să încep cu elementele de bază

pentru că cred că acestea s-au pierdut

în tumultul mediatic din jurul COVID-19.

Așadar, COVID-19 este un coronavirus,

iar coronavirusurile sunt
o subcategorie specifică de virusuri

cu câteva caracteristici aparte.

Ca material genetic,
folosesc ARN în loc de ADN

și sunt acoperiți de țepi
pe toată suprafața.

Acești țepi sunt folosiți
pentru a invada celulele.

Acei țepi formează o coroană,
de aici și numele coronavirus.

COVID-19 e cunoscut ca fiind
noul coronavirus,

deoarece până în decembrie
știam doar șase tipuri de coronavirus.

COVID-19 e cel de-al șaptelea tip.

E nou pentru noi,

tocmai i-am secvenționat genomul
și a fost denumit,

de asta e nou.

Dacă vă amintiți de SARS,
Sindromul Respirator Acut Sever,

sau de MERS, Sindromul Respirator
din Orientul Mijlociu,

aceia erau coronavirusuri

și poartă numele de sindrom respirator

pentru că asta face un coronavirus:

vă atacă plămânii.

Nu vă provoacă greață.

Nu vă iese sânge din ochi.

Nu vă provoacă hemoragii,
se îndreaptă spre plămâni.

COVID-19 nu este diferit.

Cauzează o gamă de simptome respiratorii

care încep cu o tuse uscată și febră

și duc până la pneumonie virală mortală.

Această gamă de simptome
e unul dintre motivele

pentru care a fost atât de greu
să monitorizăm această epidemie.

Mulți sunt infectați cu COVID-19,

dar într-o formă atât de ușoară,
simptomele lor sunt minore,

încât nici măcar nu se duc la medic.

Nu sunt înregistrați în sistem.

Copiii, cu precădere, fac formele
cele mai ușoare de COVID-19,

și ar trebui să fim
recunoscători pentru asta.

Coronavirusurile sunt zoonoze,

adică se transmit de la animale la oameni.

Unele coronavirusuri, precum COVID-19
se transmit și de la om la om.

Cei care se transmit de la om la om,
circulă mai repede și mai departe,

exact ca COVID-19.

Zoonozele sunt foarte greu de eradicat

pentru că sursa e reprezentată de animale.

Un exemplu este gripa aviară,

pe care o putem întâlni
la animalele din ferme

la curcani, rațe,

și continuă să revină în fiecare an,
deoarece e adusă de păsările sălbatice.

Nu auzim prea multe despre ea,

deoarece gripa aviară nu se transmite
de la om la om,

dar avem epidemii în fiecare an
în fermele de păsări din întreaga lume.

COVID-19 a fost cel mai probabil
transmis de la animal la om

într-o piață de animale sălbatice
din Wuhan, China.

Acum să discutăm
despre lucruri mai complicate.

Aceasta nu va fi ultima epidemie
majoră pe care o vom avea.

Vor mai exista focare și epidemii.

Asta nu e o probabilitate,
e o certitudine.

Și e consecința modului în care,
noi, ca ființe umane,

interacționăm cu planeta noastră.

Alegerile pe care le facem ca oameni
ne pun în poziția

în care vom avea mai multe epidemii.

În parte din cauza schimbărilor climatice
și a modului în care încălzirea climei

face planeta mai prielnică
pentru virusuri și bacterii.

Dar și din cauza modului în care
distrugem ultimele zone sălbatice.

Când ardem și arăm Pădurea Amazoniană,

pentru a obține teren ieftin pentru ferme,

când ultima savană din Africa
e transformată în ferme,

când animalele sălbatice din China
sunt vânate până la extincție,

omul intră în contact cu o fauna sălbatică

cu care nu a avut niciun contact înainte,

iar acei oameni dobândesc
noi tipuri de boli:

bacterii, virusuri, lucruri
pentru care nu suntem pregătiți.

Liliecii, în mod special, pot găzdui boli

care pot infecta oamenii.

Însă nu sunt singurele animale
care fac asta.

Atâta timp cât locurile îndepărtate
devin mai puțin îndepărtate,

epidemiile vor continua să apară.

Nu putem opri epidemiile prin carantină
sau restricții de călătorie.

Acesta e primul nostru impuls:

„Să oprim circulația oamenilor,
să oprim acest virus.”

Dar e foarte greu să pui la punct
o carantină perfectă.

E foarte greu să stabilești
restricții de călătorie.

Până și țările care au investit
serios în sănătatea publică,

precum SUA și Coreea de Sud,

nu pot aplica aceste restricții
suficient de rapid

încât să evite o epidemie.

Există motive logice pentru asta
și motive medicale.

În cazul COVID-19,

se pare că există o perioadă

în care poți fi infectat
și nu prezinți niciun simptom

care poate atinge chiar 24 de zile.

Deci, oamenii circulă cu acest virus

fără a avea niciun simptom.

Nu intră în carantină.

Nu știu că au nevoie de carantină.

Iar carantina și restricțiile de călătorie
implică costuri foarte mari.

Oamenii sunt animale sociale,

iar opun rezistență
când le impui să stea într-un loc

și când încerci să îi izolezi.

Am observat în perioada epidemiei de Ebola

că imediat ce s-a instituit carantina,

oamenii încearcă să o evite.

Unii pacienți, dacă știu că există
un protocol strict de carantină,

s-ar putea să evite prezentarea la doctor,

fiindcă le e teamă de sistemul medical

sau nu și-l pot permite,

și nu vor să fie despărțiți
de familie și de prieteni.

Politicienii, oficialii guvernamentali,

dacă știu că pot fi băgați în carantină,

dacă vorbesc despre focare și cazuri,

ar putea ascunde informațiile reale

de teamă să nu fie declanșată o carantină.

Desigur, aceste forme
de eschivare și minciună

sunt exact lucrurile care fac o epidemie
atât de dificil de monitorizat.

Putem îmbunătăți carantina
și restricțiile de călătorie

și trebuie să facem asta.

Dar nu sunt singura noastră opțiune

și nu e nici cea mai bună
de a face față acestor situații.

Soluția reală pe termen lung pentru
a face aceste epidemii mai puțin grave

e construirea unui sistem
global de sănătate

care să sprijine asistența medicală
în fiecare țară din lume,

astfel încât toate țările,
chiar și cele sărace,

să poată identifica și trata rapid
bolile infecțioase pe măsură ce apar.

China a fost aspru criticată
pentru reacția la COVID-19.

Dar dacă COVID-19 ar fi apărut în Chad,

care are 3,5 doctori
la o sută de mii de oameni?

Sau în Republica Democrată Congo,

care abia a tratat ultimul
pacient cu Ebola?

Adevărul e că aceste țări
nu au resursele necesare

pentru a face față unor boli infecțioase,

să trateze

și să acționeze suficient de rapid
ca să salveze restul lumii.

Am condus o evaluare a centrelor
de tratare a Ebola din Sierra Leone.

Și adevărul e

că medicii din Sierra Leone au reușit
să identifice criza Ebola foarte rapid.

La început ca un virus
periculos, contagios și hemoragic,

apoi ca Ebola propriu-zisă.

Însă, după ce au identificat-o,
nu au avut resursele să acționeze.

Nu aveau destui medici, paturi în spitale

și nu aveau nici informații suficiente
despre cum să trateze Ebola

sau cum să implementeze
controlul infecției.

Unsprezece medici au murit
de Ebola în Sierra Leone.

Țara avea doar 120 de medici
când a izbucnit epidemia.

Prin comparație,

Centrul Medical Baylor din Dallas
are peste o mie de medici.

Acestea sunt inegalitățile
care omoară oameni.

Întâi îi ucide pe cei săraci
odată cu izbucnirea epidemiei,

apoi oameni din întreaga lume

când epidemia se răspândește.

Dacă ne dorim cu adevărat
să încetinim aceste epidemii

și să le minimalizăm consecințele,

trebuie să ne asigurăm
că fiecare țară din lume

are capacitatea de a identifica
noi boli, de a le trata

și de a raporta în timp real
informațiile necesare.

COVID-19 va fi o mare povară
pentru sistemele de sănătate.

Nu voi vorbi despre mortalitate,

deoarece nimeni nu poate spune
acum cu exactitate un număr.

Însă putem cu toții cădea de acord

că 20% dintre persoanele
infectate cu COVID-19

vor avea nevoie de spitalizare.

Sistemul medical din SUA
abia poate face față situației.

Dar ce se va întâmpla în Mexic?

COVID-19 a scos în evidență
și câteva deficiențe reale

în lanțurile globale de aprovizionare
în domeniul sănătății.

Sistemele de tip „LEAN” și „JIT”
sunt bune când lucrurile merg bine,

însă pe timp de criză înseamnă
că nu avem rezervele necesare.

Dacă un spital sau o țară
rămâne fără măști

sau fără echipamente de protecție,

nu există niciun depozit mare plin
de cutii din care ne putem aproviziona.

Trebuie să comandăm de la furnizori,
să așteptăm să le producă

și să așteptăm să le expedieze,
de obicei din China.

Asta înseamnă o întârziere
când e esențial să acționezi rapid.

Dacă am fi fost perfect pregătiți
pentru COVID-19,

China ar fi identificat epidemia
mai devreme.

Ar fi fost pregătiți să ofere
asistență medicală celor infectați

fără să fie nevoie
să construiască clădiri noi.

Ar fi furnizat informații corecte
cetățenilor săi,

astfel încât să nu apară tot felul
de zvonuri pe rețelele sociale din China.

Ar fi furnizat informații autorităților
din domeniul sănătății globale,

iar acestea ar fi raportat
sistemelor naționale de sănătate

să se pregătească
în cazul în care virusul se va extinde.

Sistemele naționale de sănătate
ar fi putut

face provizii
de echipamente de protecție

și ar fi instruit personalul medical
pentru tratarea și controlul bolii.

Am fi avut protocoale pe baze științifice
și am fi știut ce să facem

când vasele de croazieră
au pacienți infectați.

Am fi transmis informații reale
către toată lumea

și nu am mai fi asistat la incidente
rușinoase și penibile de xenofobie

precum agresarea persoanelor cu trăsături
asiatice pe străzile din Philadephia.

Dar și cu toate acestea,
tot am avea epidemii.

Alegerile noastre cu privire la modul
în care ocupăm planeta

fac acest lucru inevitabil.

Există un singur consens al experților
cu privire la COVID-19 și e acesta:

în SUA și la nivel mondial

lucrurile se vor înrăutăți
înainte de a deveni mai bune.

Asistăm la cazuri de infectare

care nu pot fi asociate cu călătoriile,

care apar pur și simplu în comunitate.

Și observăm cazuri
de persoane infectate cu COVID-19

la care nu putem determina contactul.

Acestea sunt semnele unei epidemii
care se înrăutățește

și nu ale uneia care e sub control.

E trist, dar nu surprinzător.

Experții în sănătate globală
când discută despre un nou virus

analizează un astfel de scenariu.

Sperăm cu toții că vom scăpa ușor.

Dar când experții vorbesc
despre controlul epidemiilor,

acesta e tipul de situație și modul
în care anticipează mișcarea virusului.

Vreau să închei cu câteva sfaturi.

Spălați-vă pe mâini!

Spălați-vă des pe mâini!

Știu că deja vă spălați des pe mâini
pentru că nu mirosiți urât.

Însă, spălați-vă și mai mult.

Stabiliți-vă repere și obiceiuri
pentru a vă spăla pe mâini.

Spălați-vă de fiecare dată când intrați
și ieșiți dintr-o clădire.

Spălați-vă atunci când intrați
și ieșiți dintr-o ședință.

Faceți-vă obiceiuri
pentru a vă spăla pe mâini.

Dezinfectați-vă telefonul.

Atingeți mereu telefonul cu mâinile
murdare și nespălate.

Știu că îl luați cu voi în baie.

(Râsete)

Deci, dezinfectați-vă telefonul

și nu-l folosiți prea des în public.

Poate că TikTok și Instagram
ar trebui folosite doar acasă.

Nu vă atingeți fața.

Nu vă frecați la ochi.

Nu vă roadeți unghiile.

Nu vă ștergeți la nas cu dosul palmei.

Nu faceți asta niciodată
pentru că e dezgustător.

(Râsete)

Nu purtați mască de protecție.

Măștile de protecție sunt pentru bolnavi
și personalul medical.

Dacă ești bolnav masca reține
tusea și strănutul

și îi va proteja pe cei din jur.

Dacă sunteți personal medical,

masca e un instrument

dintr-un set de instrumente numit
echipament de protecție

pe care ați fost învățați să-l folosiți
pentru a îngriji pacienții

fără a vă îmbolnăvi.

Dacă sunteți o persoană
sănătoasă și purtați mască,

doar vă va face fața să transpire.

(Râsete)

Lăsați măștile de protecție în magazine

pentru medici și pentru asistente
și pentru cei bolnavi.

Dacă credeți că aveți simptome
de COVID-19,

stați acasă, sunați doctorul
și cereți-i sfatul.

Dacă sunteți diagnosticat cu COVID-19,

rețineți că de obicei dă forme
de boală foarte blânde.

Iar dacă ești fumător,

acum e cel mai bun moment
să te lași de fumat.

De fapt, dacă ești fumător

mereu e momentul cel mai bun
de a renunța la fumat.

Dar dacă ești fumător
și ești îngrijorat de COVID-19,

îți garantez că renunțarea la fumat
e cel mai bun mod

de a te proteja de efectele
cele mai grave ale COVID-19.

COVID-19 e înspăimântător

într-o vreme când majoritatea știrilor
par să ne sperie.

Există și multe moduri greșite,
dar atrăgătoare de abordare:

panica, xenofobia, agorafobia,
autoritarismul,

minciunile simplificate
care ne fac să credem

că ura, furia și singurătatea
sunt soluțiile pentru epidemii.

Dar nu sunt, acestea ne fac
și mai puțin pregătiți.

Mai există un set de opțiuni banale,
dar utile,

pe care le putem folosi
în cazul epidemiilor,

cum ar fi îmbunătățirea sistemelor
de sănătate de aici și din toată lumea;

investițiile în infrastructura de sănătate
și de monitorizare a bolilor

astfel încât să știm
când apare o boală nouă;

dezvoltarea sistemelor de sănătate
în întreaga lume;

consolidarea lanțurilor de aprovizionare

pentru a fi pregătiți
în cazurile de urgență;

o educație mai bună, pentru a putea
discuta despre epidemii

și despre evaluarea riscului

fără să fim orbiți de panică.

Trebuie să fim ghidați de echitate

pentru că în aceste situații,
precum în multe altele,

echitatea e în interesul nostru.

Vă mulțumesc frumos că m-ați ascultat azi

și vreau să fiu prima care vă spune:

spălați-vă pe mâini când ieșiți din sală!

(Aplauze)