Conduci pe autostradă, când dintr-o dată,
apar în fața ta
nenumărate faruri de frânare.
Nu este niciun accident,
niciun semafor roșu,
nicio schimbare în viteza de mers
sau vreo îngustare a drumului.
Așadar, de ce este atât de mult trafic?
Când traficul se blochează
fară un motiv anume,
acesta e denumit ambuteiaj fantomă.
Ambuteiajul fantomă este
un fenomen neașteptat
al cărui comportament e foarte complex,
și e mai mare decât suma părților.
În ciuda acestui fapt,
putem modela aceste ambuteiaje,
și chiar să înțelegem principiile
ce contribuie la apariția lor,
și suntem mai aproape decât vă imaginați
să prevenim apariția
acestui tip de trafic.
Pentru a apărea ambuteiajul fantomă
e nevoie de multe mașini pe șosea.
Asta nu înseamnă ca sunt prea multe mașini
pentru a circula normal,
asta doar dacă fiecare șofer
păstrează o viteză și o distanță constantă
față de ceilalți șoferi.
În acest trafic dens,
dar care încă e în mișcare,
este nevoie doar de o perturbare minoră
care să pornească un lanț de evenimente
care va cauza un ambuteiaj fantomă.
Să spunem că un șofer frânează puțin.
Fiecare șofer din spatele lui
va frâna apoi puțin mai mult,
creând un val de lumini de frânare
care se propagă înapoi
printre mașinile de pe șosea.
Aceste valuri „oprește-și-pornește”
se pot propaga pe kilometri întregi.
Cu o densitate mică de mașini pe șosea,
traficul nu se oprește,
pentru că perturbările minore
precum schimbarea benzii
sau încetinirea unei mașini într-o curbă,
sunt anulate de ajustările
făcute de alți șoferi.
Dar odată ce numărul mașinilor
depășește o anumită limită,
de obicei când mașinile au o distanță
mai mică de 35 metri între ele,
comportamentul traficului
se schimbă dramatic.
Încep să apară instabilități dinamice
care amplifică perturbările minore.
Instabilitatea dinamică nu este întâlnită
doar în cazul ambuteiajelor fantomă,
ci afectează și picăturile de ploaie,
dunele de nisip, forma norilor și altele.
Instabilitatea acționează
printr-un feedback pozitiv.
Peste densitatea limită,
orice extra vehicul reduce numărul
mașinilor care trec într-o secundă
printr-un anumit punct de pe șosea.
Acest lucru duce la mărirea timpului
în care un grup de mașini
parcurge o anumită distanță, densitatea
vehiculelor crescând și mai mult
și contribuind în final la apariția
traficului „oprește-și-pornește”.
Șoferii nu realizează că trebuie
să frâneze mult înaintea ambuteiajului
și ajung să frâneze mai puternic
pentru a nu lovi mașina din față.
Acest lucru îi face și pe ceilalți șoferi
să frâneze mai puternic.
Mai mult, șoferii tind
să accelereze mai mult după o oprire,
ceea ce înseamnă că încearcă să conducă
mai repede decât cei din fața lor.
Din această cauză, trebuie să frâneze
din nou, producând în final o altă buclă
ce creează mai mult trafic
„oprește-și-pornește”.
În ambele cazuri,
șoferii înrăutățesc traficul
prin simplul fapt că nu știu
ce se află în fața lor.
Mașinile care se conduc singure,
cu ajutorul informațiilor despre trafic,
obținute de la alte mașini
sau de la senzori amplasați pe șosea,
ar putea preveni traficul fantomă.
Aceste vehicule ar putea păstra
o viteză constantă și sigură
care să fie egală cu viteza medie
a celorlalte vehicule,
prevenind astfel blocajele în trafic.
În situațiile în care există
deja un blocaj,
vehiculul autonom va fi capabil
să îl anticipeze,
frânând mai devreme și mai treptat
decât ar face-o o persoană,
reducând astfel mărimea blocajului.
Și nu va fi nevoie de foarte multe
mașini care se conduc singure.
Într-un experiment recent,
o singură mașină autonoma din 20 obișnuite
a fost de ajuns pentru a micșora
și preveni blocajele în trafic.
Ambuteiajele nu sunt doar enervante,
sunt și cauza multor decese,
a multor resurse risipite
și a poluării care ne amenință planeta.
Dar noile tehnologii ne pot ajuta,
făcând drumurile mai sigure,
transportul de zi cu zi mai eficient
și aerul mai curat.
Și data viitoare când ești blocat
în trafic,
ar fi util să îți amintești că alți șoferi
nu conduc neapărat cu răutate,
ci că pur și simplu nu cunosc condițiile
din fața lor - și condu corespunzător.