Mi-am început viața ca designer vestimentar, lucrând cu designeri de textile și fabricanți de materiale. Dar astăzi nu îmi mai pot vedea colaboratorii și nu mai pot vorbi cu ei, deoarece se află în pământul de sub noi, pe rafturile din supermarketuri și în berea pe care o voi bea când termin această prezentare. Vorbesc despre microbi și despre a construi folosind viață. Acum 15 ani, am schimbat complet cu ce lucram și cum lucram după o colaborare revelatoare cu un biolog. Proiectul nostru mi-a oferit o perspectivă diferită asupra vieții, prezentându-mi o lume nouă a posibilităților prin care putem proiecta și construi lucruri. Am descoperit o metodă de confecționare radicală: biofabricarea. Fabricarea folosind biologia. Ce înseamnă acest lucru? Ei bine, în loc de a procesa plante, animale sau petrol pentru a confecționa materiale, am putea crea materiale direct cu organisme vii. În timpul unei revoluții numită de unii „a patra revoluție industrială”, ne gândim la noile fabrici ca fiind celule vii. Bacteriile, algele, ciupercile, drojdia: cele mai noi instrumente de proiectare sunt cele din biotehnologie. Călătoria mea în biofabricare a început cu un proiect numit „Biocouture". Ideea inedită a fost ca în loc de a crește o plantă, de exemplu bumbacul, într-un câmp pentru câteva luni, am putea folosi microbi pentru a crește un material similar într-un laborator în câteva zile. Folosind o anumită specie de bacterii crescute într-un lichid bogat în nutrienți am fermentat fire de celuloză care s-au aliniat formând o bucată de material. Am uscat materialul creat, l-am tăiat și am confecționat haine, încălțăminte și genți. Cu alte cuvinte, am creat materiale într-un laborator și le-am folosit pentru a crea diferite produse în câteva zile. Și acest lucru e în contrast cu metodele actuale de creare a materialelor, în care o plantă este crescută, partea de bumbac este culeasă, bumbacul este transformat în fire, țesut pentru a crea materialul și trimis peste oceane înainte de a fi tăiat și transformat în îmbrăcăminte. Toate acestea pot dura luni. Aceste prototipuri prezintă un domeniu care ar putea oferi resurse eficiente. De la a reduce apa, energia și procesele chimice necesare pentru producerea unui material, până la a nu produce deșeuri, creăm materiale în forma finală, dacă vă e pe plac, „o fabricare biologică folosind aditivi". Folosind biofabricarea, am înlocuit mulți pași făcuți de oameni cu un singur pas biologic. Și în timp ce descopeream acest sistem viu, gândirea mea asupra proiectării s-a schimbat. Aici a fost doar biologia, fără nicio intervenție din partea mea, cu excepția construirii condițiilor inițiale necesare dezvoltării și producției eficiente a unui material util și sustenabil. Acum nu mă pot abține din a privi toate materialele prin prisma biofabricării. De fapt, există o comunitate globală de inovatori care reinventează materialele folosind biologia. Mai multe companii cresc acum materiale din ciuperci, dar nu ciuperci reale, folosesc miceliul, ce e sistemul de rădăcini al fungilor, pentru combina produse secundare de agricultură. Este un proces care a fost descris ca „lipiciul naturii”. Pentru a face acest lucru trebuie să folosești o matriță 3D, să o umpli cu deșeuri din cereale precum tulpini de porumb sau cânepă, să adaugi apă, să aștepți câteva zile ca miceliul să crească, să înlături matrița și vei rămâne cu o formă 3D din material. Surprinzător, putem crește multe tipuri de structuri folosind organisme vii, de la diferite tipuri de spume care pot înlocui plasticul din încălțăminte, până la materiale similare pielii fără a sacrifica animale. Mobilă, pardoseală, toate sunt în curs de prototipare. Ciupercile pot crește materiale ignifuge în mod natural, fără a fi nevoie de nicio substanță chimică. Ele sunt în mod natural hidrofobe, însemnând că nu absorb apa. Au o temperatură de topire mai înaltă decât plasticul. Polistirenul se degradează în mii de ani. Materialele din ciuperci pot fi compostate chiar în gradina ta în cel mult 30 de zile. Organismele vii transformă deșeurile în materiale performante cu costuri mici care ar putea înlocui plasticul și alte materiale care emit CO2. Și când vom începe să creștem materiale folosind organisme vii, metodele folosite anterior vor părea fără logică. De exemplu, cărămida unei case. Industria de ciment produce 8% din emisia globală de CO2. E mai mult decât producția avioanelor și vapoarelor dintr-un an. Procesarea cimentului necesită ca materialele să fie arse într-un cuptor la peste 1.100 grade Celsius. Comparați asta cu bioMASON. Acolo se folosesc microbi din sol care transformă agregate moi, ca nisipul sau piatra mărunțită, într-o cărămidă fabricată bio sau în biociment. Acest proces este realizat la temperatura camerei, doar în câteva zile. Gândiți-vă: creșterea cărămizilor folosind apa ca solvent. Un sistem de irigație care să aducă apa cu nutrienți în vase pline cu cărămizi care au fost inoculate cu bacterii. Bacteriile produc cristale care se formează în jurul fiecărei particule de nisip, unind astfel toate aceste particule pentru a forma un bloc solid. Putem acum crește materiale de construcții într-un mod elegant, precum natura o face, similar procesului de formare al unui recif. Aceste cărămizi biofabricate sunt de aproape trei ori mai rezistente decât o cărămidă din beton. Și în contrast cu metoda tradițională de producție a cimentului, păstrează mai mult carbon decât produc. Așadar, dacă am putea înlocui cele 1,2 trilioane de cărămizi arse care sunt produse în fiecare an cu cărămizi biofabricate, am putea reduce emisiile de CO2 cu 800 de milioane de tone pe an. (Aplauze) Mai mult decât a crește materiale folosind organisme vii, am început să proiectăm produse care ajută procesul de creștere. Și această idee vine de la faptul că am realizat că lucrul pe care nu l-am luat în seamă, viața, ar putea fi cel mai bun colaborator al nostru. Acum explorăm toate metodele prin care am putea crește microbi în ecosistemele noastre. Un exemplu foarte bun sunt arhitecții care își imaginează exteriorul unei clădiri funcționând ca scoarță unui copac. Dar nu ca un strat verde cosmetic. Ei proiectează diferitele tipuri de scoarță ca fiind gazdele unor medii care evoluează. Aceste suprafețe sunt proiectate cu scopul de a invita viața în interior. Și dacă am folosi aceleași resurse pe care le folosim pentru a suprima viața spre a cultiva viața, am transforma imaginea negativă a junglei urbane într-una care susține ecosistemele vii. Încurajând interacțiunea dintre aceste suprafețe și microbi, am putea îmbunătăți controlul pasiv al climei, managementul apei pluviale și am putea reduce emisiile de CO2 micșorând cantitatea de energie folosită pentru a încălzi sau răci clădirile. Acum începem să realizam potențialul tehnologiilor bazate pe natură. Sunt încântată că începem să proiectăm și să fabricăm o nouă lume a materialelor. Este o lume care reduce exploatarea resurselor neregenerabile și se folosește de viața care se poate reînnoi. În loc să înlăturăm viața, lucrăm cu ea și pentru ea. Ambalarea produselor, moda, încălțămintea, mobila, construcțiile, produsele biofabricate pot fi crescute în apropierea cererii, folosind resurse locale, mai puțin pământ și energie, și chiar valorificând fluxurile de deșeuri industriale. Cu ceva timp în urmă, metodele biotehnologiei reprezentau apanajul companiilor multinaționale de biotehnologie și chimie. În ultimul secol, ne-am fi așteptat ca inovația materialelor să vină de la DuPont, Dow, BASF. Dar în acest secol, revoluția materialelor este condusă de startup-uri cu echipe mici și capital limitat. Și apropo, nu toți fondatorii acestora sunt oameni de știință. Ei sunt și artiști, arhitecți și designeri. Peste un miliard de dolari a fost investit până acum în startup-uri care fabrică bio produse de consum. Cred că singura soluție este să ne biofabricăm viitorul. De la jacheta pe care o porți până la scaunul pe care stai până la casa în care locuiești, această lume a materialelor nu ar trebui să fie nocivă pentru sănătatea ta sau pentru sănătatea planetei. Dacă materialele nu pot fi reciclate sau compostate în mod natural acasă, nu ar trebui să le folosim. Sunt dedicată să transform acest viitor în realitate prin menționarea muncii incredibile realizate în prezent și prin încurajarea mai multor interacțiuni între designeri, oameni de știință, investitori și branduri. Pentru că avem nevoie de o revoluție a materialelor, și avem nevoie de ea acum. Vă mulțumesc! (Aplauze)