ZEITGEIST: MOVING FORWARD | OFFICIAL RELEASE | 2011
-
0:04 - 0:08Într-o societate decadentă,
-
0:08 - 0:14Arta sinceră trebuie să reflecte acea decadență.
-
0:14 - 0:20Și pentru a-și păstra rolul social
-
0:20 - 0:25Arta terbuie să prezinte lumea ca fiind schimbabilă.
-
0:25 - 0:29Și să ajute la acea schimbare.
-
0:29 - 0:32-Ernst Fischer
-
0:32 - 0:34Revolte înverşunate împotriva planului guvernului
-
0:34 - 0:37din cauza intrării în incapacitate de plata...
-
0:37 - 0:39șomajul este în creștere
-
0:39 - 0:41și trebuie să continue să crească
-
0:41 - 0:45deoarece avem un exces de stocuri...
-
0:45 - 0:46totul se reduce la bani împrumutați...
-
0:46 - 0:50iar acea datorie aparține băncilor din alte țări...
-
0:51 - 0:55B-A-N-I-I, sub forma împrumuturi personale...
-
0:55 - 0:57... țigară cu filtru ce oferă gustul...
-
0:57 - 1:01lichior de 45 grade... Ești Fierbinte?!...
-
1:01 - 1:04SUA plănuisc să atace Iranul?...
-
1:04 - 1:07...America sponsorizează atacurile teroriste din Iran...
-
1:08 - 1:10Bunica mea a fost o persoană deosebită.
-
1:10 - 1:14Ea m-a învățat cum să joc Monopoly.
-
1:14 - 1:18Ea a înțeles că numele jocului înseamnă "să deții monopolul".
-
1:18 - 1:19Ea acumula tot ce se putea acumula și
-
1:19 - 1:23în cele din urmă devenea stăpână peste întreaga planșă.
-
1:23 - 1:25Iar apoi îmi spunea întotdeauna același lucru.
-
1:25 - 1:27Se uita la mine și imi zicea:
-
1:27 - 1:31"Într-o zi vei învăța cum să joci jocul."
-
1:31 - 1:34Într-o vară am jucat Monopoly aproape zi de zi,
-
1:34 - 1:37iar în acea vară, am învățat cum să joc.
-
1:37 - 1:40Am ajuns să înțeleg că singura modalitate de a câștiga
-
1:40 - 1:43este de a face un angajament total către achiziții.
-
1:43 - 1:45Am ajuns să înțeleg că banii și posesiunile...
-
1:45 - 1:48sunt felul prin care se ține scorul.
-
1:48 - 1:49Și până la sfârșitul acelei veri
-
1:49 - 1:52Am devenit mai necruțător decât bunica mea.
-
1:52 - 1:55Eram gata să încalc regulile dacă era nevoie,
pentru a câștiga acel joc... -
1:56 - 1:59iar în toamna aceea am jucat încă un joc cu ea.
-
1:59 - 2:02I-am luat tot ce avea. Am privit-o cum și-a dat
-
2:02 - 2:04ultimul dolar și cum a pierdut tot ce avea în acel joc.
-
2:06 - 2:11Iar apoi a mai avut încă un lucru să mă învețe.
-
2:11 - 2:14Apoi ea a spus:
-
2:14 - 2:17"Acum totul se întoarce la loc în cutie.
-
2:20 - 2:23Toate casele și hotelurile.
-
2:23 - 2:26Toate căile ferate și companiile de utilități...
-
2:26 - 2:29Toate acele proprietăți și toți acei bani minunați...
-
2:30 - 2:33Acum toate se întorc la loc în cutie.
-
2:35 - 2:37Nimic nu a fost cu adevărat al tău.
-
2:38 - 2:41Te-ai înfierbântat pentru o vreme din pricina lor.
-
2:42 - 2:45Dar toate erau de înainte ca tu să te fi așezat la planșa de joc
-
2:46 - 2:50și vor fi aici după ce tu pleci - jucătorii vin - jucătorii pleacă.
-
2:52 - 2:54Case și mașini...
-
2:55 - 2:57Titluri și haine...
-
2:57 - 2:59Chiar și corpul tău."
-
3:00 - 3:04Pentru că în realitate tot ce țin strâns, consum și acumulez
-
3:04 - 3:07se va întoarce la loc în cutie și voi pierde tot.
-
3:08 - 3:10Așa că trebuie să te întrebi
-
3:10 - 3:12atunci când obții promovarea mult visată
-
3:12 - 3:14când ai cumpărat ceva la cea mai tare ofertă
-
3:14 - 3:15când cumperi casa cea mai extraordinară
-
3:15 - 3:17când ai pus deoparte destui bani pentru siguranța ta financiară
-
3:17 - 3:20și te-ai cățărat pe scara succesului
-
3:20 - 3:23atât de sus cât este posibil...
-
3:23 - 3:26iar emoția aceea începe să dispară
-
3:26 - 3:28- și va dispărea cu siguranță -
-
3:29 - 3:32Atunci ce?
-
3:32 - 3:34Cât de departe trebuie să mergi pe acel drum
-
3:35 - 3:38înainte să vezi unde te duce?
-
3:40 - 3:42Cu siguranță înțelegi
-
3:42 - 3:44că niciodată nu va fi suficient.
-
3:46 - 3:48Așa că trebuie să te întrebi:
-
3:49 - 3:52Ce contează cu adevărat?
-
4:49 - 4:50Sunt sexy!
-
4:52 - 4:54Sunt bogate!
-
4:56 - 4:58Si sunt răsfățate!
-
5:03 - 5:05Spectacolul #1 al Americii se întoarce!
-
5:31 - 5:38Gentle Machine Productions Prezintă
-
5:43 - 5:51Un film de Peter Joseph
-
5:56 - 5:58Când eram tânăr,
-
5:58 - 6:00crescând în New York
-
6:00 - 6:03Am refuzat să depun jurământul de credință față de steag.
-
6:05 - 6:08Bineînțeles că am fost trimis în biroul directorului.
-
6:08 - 6:11Iar el m-a întrebat 'De ce nu vrei să depui jurământul?
-
6:11 - 6:13Toată lumea face asta!'
-
6:13 - 6:16Eu am spus, 'Toată lumea a crezut cândva că Pământul este plat
-
6:16 - 6:18dar asta nu inseamnă că aveau dreptate.'
-
6:18 - 6:22I-am explicat că America datora tot ceea ce avea
-
6:22 - 6:23altor culturi
-
6:23 - 6:25și altor națiuni
-
6:25 - 6:27și că aș prefera să depun un jurământ de credință
-
6:27 - 6:28către întreg pământul
-
6:28 - 6:30și către toți cei ce-l locuiesc.
-
6:31 - 6:33Nu a trecut multă vreme
-
6:33 - 6:35până am abandonat complet școala
-
6:36 - 6:38și mi-am ridicat un laborator în dormitor.
-
6:39 - 6:41Acolo am început să învăț despre știință
-
6:41 - 6:42și natură.
-
6:43 - 6:44Mi-am dat seama atunci
-
6:44 - 6:46că universul este guvernat de legi
-
6:46 - 6:48și că ființa umană
-
6:48 - 6:50împreună cu toată societatea
-
6:50 - 6:53nu era scutită de aceste legi.
-
6:54 - 6:57Apoi a venit marea prăbușire a pieții din 1929.
-
6:57 - 6:59Care a dus la
-
6:59 - 7:00'Marea Depresiune'.
-
7:01 - 7:04Mi-a fost greu să înțeleg de ce milioane de oameni
-
7:04 - 7:07erau șomeri, fără casă, muritori de foame
-
7:07 - 7:10în timp ce toate fabricile stăteau goale.
-
7:10 - 7:13Resursele erau aceleași.
-
7:13 - 7:15Atunci am realizat
-
7:15 - 7:18că regulile jocului economic
-
7:18 - 7:20erau invalide.
-
7:21 - 7:24La scurt timp apoi a început Al II-lea Război Mondial
-
7:24 - 7:27în care națiunile s-au distrus
-
7:27 - 7:30una câte una, sistematic.
-
7:30 - 7:33Mai târziu am calculat că toată acea distrugere
-
7:33 - 7:35și toate acele resurse irosite
-
7:35 - 7:36cheltuite pe război
-
7:36 - 7:38ar fi putut să asigure toate nevoile de bază umane
-
7:38 - 7:42pentru toți oamenii de pe planetă.
-
7:43 - 7:46De atunci am privit umanitatea
-
7:46 - 7:50cum își pregătește scena pentru propria ei exterminare.
-
7:50 - 7:53Am privit cum prețioasele resurse limitate
-
7:53 - 7:56sunt irosite și distruse în mod continuu
-
7:56 - 8:00în numele profitului și al pieței libere.
-
8:00 - 8:03Am privit cum valorile sociale sunt reduse
-
8:03 - 8:07la o artificialitate de bază a materialismuli
-
8:07 - 8:10și a consumului lipsit de rațiune.
-
8:10 - 8:13Și am privit cum puterile monetare
-
8:13 - 8:16controlează structura politică
-
8:16 - 8:18a societăților ce se presupune că ar fi libere.
-
8:20 - 8:22Acum am 94 de ani.
-
8:22 - 8:24Și mi-e teamă că dispoziția mea
-
8:24 - 8:26este la fel cum a fost
-
8:26 - 8:29acum 75 de ani.
-
8:31 - 8:34Rahatul ăsta trebuie să dispară.
-
8:38 - 8:46[ZEITGEIST]
-
8:46 - 8:53[ZEITGEIST: MOVING FORWARD]
-
9:00 - 9:03[Nu te îndoi niciodată că un mic grup de indivizi
-
9:03 - 9:06prevăzători și determinați pot schimba lumea.
-
9:06 - 9:08De fapt, întotdeauna se întâmplă așa."
-
9:08 - 9:09-Margaret Mead]
-
9:10 - 9:13[Partea Întâi: Natura Umană]
-
9:13 - 9:16Deci, eşti un cercetător
-
9:16 - 9:19şi undeva de-a lungul timpului, se întipărește în capul tău
-
9:19 - 9:23inevitabilul "natură versus educație"
-
9:23 - 9:25undeva lângă Coca Cola versus Pepsi
-
9:25 - 9:27sau Grecii versus Troianii.
-
9:27 - 9:31Deci, natură versus educație, aceasta, până acum
-
9:31 - 9:34a oferit o viziune complet simplificată despre
-
9:34 - 9:36ce anume influențează
-
9:36 - 9:40o celulă când trece printr-o criză de energie
-
9:40 - 9:42până la ce ne influențează
-
9:42 - 9:45cele mai individuale nivele
-
9:45 - 9:48ale personalității noastre.
-
9:48 - 9:51Şi ceea ce ai obţinut este această complet falsă dicotomie
-
9:51 - 9:54construită în jurul unei naturi deterministe
-
9:54 - 9:57ce stă la baza tuturor lanțurilor de cauzalitate.
-
9:57 - 10:00Viaţa este ADN şi acesta este codul codurilor
-
10:00 - 10:04şi Sfântul Graal, şi totul este condus de acesta...
-
10:04 - 10:06La polul opus se află o perspectivă
-
10:06 - 10:07mult mai socio - ştiinţifică ce susține că
-
10:08 - 10:09noi suntem "organisme sociale"
-
10:09 - 10:13iar dictonomia biologică este pentru mucegaiuri de noroi.
-
10:13 - 10:16Oamenii sunt liberi de înlănțuirile genetice
-
10:16 - 10:19Și bineînțeles că ambele puncte de vedere sunt greșite.
-
10:19 - 10:21Ceea ce vedeţi în schimb este că
-
10:21 - 10:23este practic imposibil de înţeles
-
10:23 - 10:25cum funcționează biologia
-
10:25 - 10:27în afara mediului înconjurător.
-
10:28 - 10:30"Este Ereditar"
-
10:30 - 10:34Una dintre opiniile cele mai nebuneşti
-
10:34 - 10:36încă larg răspândite şi
-
10:36 - 10:38potenţial periculoase este aceasta:
-
10:38 - 10:42"A, acela este un comportament ereditar".
-
10:42 - 10:43Acum, ce semnificaţie are aceasta?
-
10:43 - 10:46Are tot felul de semnificații subtile dacă
-
10:46 - 10:49ştii biologie modernă, dar pentru cei mai mulţi oameni
-
10:49 - 10:52înseamnă:
-
10:52 - 10:54o viziune deterministă asupra vieţii;
-
10:54 - 10:57înrădăcinată în biologie şi genetică;
-
10:57 - 11:00gene egal lucruri care nu pot fi schimbate;
-
11:00 - 11:03gene egal lucruri care sunt
-
11:03 - 11:06inevitabile şi aţi face mai bine dacă nu
-
11:06 - 11:08aţi risipi resurse încercând să le reparaţi;
-
11:08 - 11:11aţi putea la fel de bine să nu mai
antrenaţi energii sociale în încercarea -
11:11 - 11:15de a le îmbunătăţi întrucât sunt inevitabile şi de neschimbat...
-
11:15 - 11:18şi asta este pur şi simplu un nonsens.
-
11:21 - 11:23[BOALA]
-
11:24 - 11:27Este larg răspândită ideea că deficiențe precum
-
11:27 - 11:29ADHD (deficitul de atenție) sau
-
11:29 - 11:32precum schizofrenia sunt programate genetic.
-
11:32 - 11:33Adevărul este cu totul altul.
-
11:33 - 11:35Nimic nu este programat genetic.
-
11:35 - 11:37Există boli extrem de rare
-
11:37 - 11:39un mic eşantion
-
11:39 - 11:43extrem de slab reprezentat în populaţie
-
11:43 - 11:46care este într-adevăr determinat genetic.
-
11:46 - 11:48Situaţiile cele mai complexe
-
11:48 - 11:52ar putea avea o predispoziţie ce are o componentă genetică
-
11:52 - 11:56but a predisposition is not the same as a predetermination.
-
11:56 - 12:00Toate cercetările privind sursa bolilor în genom
-
12:00 - 12:04au fost sortite eșecului, chiar
înainte ca cineva să se fi gândit la asta, -
12:04 - 12:08pentru că, cele mai multe boli
nu sunt predeterminate genetic. -
12:08 - 12:11Bolile de inimă, cancerul, accidentele vasculare cerebrale,
-
12:11 - 12:17afecţiunile reumatice, bolile autoimune în general
-
12:17 - 12:19bolile psihice, dependențele...
-
12:19 - 12:21nici una dintre acestea nu este determinată genetic.
-
12:21 - 12:26Cancerul de sân de exemplu, din 100 de femei care au cancer la sân
-
12:26 - 12:28numai 7 poartă această boală în gene.
-
12:28 - 12:3093 au contractat-o din alte cauze,
-
12:30 - 12:33iar din 100 de femei cu gene care pot determina boala
-
12:33 - 12:36nu toate vor avea cancer.
-
12:37 - 12:39[Comportamentul]
-
12:39 - 12:43Genele nu sunt cauze care să ne influenţeze comportamentul
-
12:43 - 12:47într-un mod anume, indiferent de mediul în care trăim.
-
12:47 - 12:51Genele ne furnizează diferite posibilităţi prin care să răspundem mediului.
-
12:51 - 12:55şi se pare că unele dintre influenţele timpurii
-
12:55 - 12:59din copilărie şi modul de creştere al copilului
-
12:59 - 13:02afectează modul în care se dezvoltă genele
-
13:02 - 13:04realmente deschizând sau închizând diferite gene
-
13:04 - 13:08pentru a te pune pe o pistă de dezvoltare diferită,
-
13:08 - 13:12care să se potrivească mediului din care faci parte.
-
13:12 - 13:14Aşadar, de exemplu:
-
13:14 - 13:18Un studiu efectuat în Montreal, pe victimele suicidului
-
13:18 - 13:21a pus în evidenţă la autopsia făcută pe creierele acestor oameni,
-
13:22 - 13:24faptul că victimele suicidelor
-
13:24 - 13:26(în majoritatea lor, tineri)
-
13:26 - 13:30au fost abuzati în copilărie, iar abuzurile practic
-
13:30 - 13:33au produs o schimbare genetică a creierului,
-
13:33 - 13:37care nu este prezentă la cei care nu au fost abuzaţi.
-
13:37 - 13:39Acesta este un efect epigenetic
-
13:39 - 13:42unde ”epi” înseamnă "deasupra", aşadar
-
13:42 - 13:45influenţa epigenetică se produce
-
13:45 - 13:51datorită mediului, fie pentru a activa sau fie pentru a inhiba anumite gene.
-
13:51 - 13:54În Noua Zeelandă a fost efectuat un studiu
-
13:54 - 13:56într-un oraş numit Dunedin
-
13:56 - 14:01în care câteva mii de indivizi
-
14:01 - 14:05au fost studiaţi încă de la naştere, până la vârsta de 20 de ani.
-
14:06 - 14:11Ceea ce au descoperit este că ar putea identifica
-
14:11 - 14:15o mutaţie genetică, o genă anormală
-
14:15 - 14:18ce ar fi avut o oarecare legătură cu
-
14:18 - 14:21predispoziţia de a comite acte de violenţă,
-
14:21 - 14:25dar NUMAI DACĂ persoana a fost de asemenea
-
14:25 - 14:29supusă unor grave abuzuri în copilărie.
-
14:29 - 14:32Cu alte cuvinte, un copil cu această genă anormală
-
14:32 - 14:34n-ar mai fi mai violent decât oricare altul
-
14:34 - 14:37şi, de fapt, ei au avut o rată a violenţelor
-
14:37 - 14:39mai mică decât a oamenilor cu gene normale
-
14:39 - 14:42atât timp cât nu au fost abuzaţi în copilărie.
-
14:43 - 14:45Iată un bun exemplu al modului
-
14:45 - 14:47în care genele nu sunt "cauza tuturor relelor".
-
14:47 - 14:50Un procedeu tehnic imaginar prin care puteţi
-
14:50 - 14:52extrage o anumită genă dintr-un şoarece
-
14:52 - 14:55iar acel şoarece şi descendenţii săi nu vor mai avea acea genă.
-
14:55 - 14:56Aţi "suprimat" acea genă.
-
14:56 - 14:58Prin urmare, există o genă care codifică
-
14:58 - 15:00pentru o proteină ceva ce are cumva de a face
-
15:00 - 15:04cu învăţarea şi memoria şi prin această demonstraţie imaginară-
-
15:04 - 15:06aţi "suprimat" acea genă şi
-
15:06 - 15:08aveţi acum un şoarece care nu mai învaţă la fel de bine.
-
15:08 - 15:10Ah! Un fundament genetic pentru inteligenţă!"
-
15:10 - 15:14Ceea ce a fost mult mai puţin remarcat în acest studiu de referinţă
-
15:14 - 15:16ce a fost popularizat prin mass-media în stânga şi în dreapta
-
15:16 - 15:20a fost faptul că acei şoareci alteraţi genetic, luaţi
-
15:20 - 15:22şi crescuţi într-un mediu stimulativ mult mai bogat
-
15:22 - 15:25decât şoarecii voştri normali dintr-o cuşcă de laborator,
-
15:25 - 15:28şi-au depăşit complet handicapul.
-
15:28 - 15:32Prin urmare, atunci când se spune dintr-un punct de vedere modern
-
15:32 - 15:35că "acest comportament este determinat genetic"
-
15:35 - 15:39în măsura în care acest mod de exprimare poate fi valabil,
-
15:39 - 15:41ceea ce spuneţi este că: există
-
15:41 - 15:44o contribuţie genetică la modul în care acest
-
15:44 - 15:46organism răspunde la mediu;
-
15:46 - 15:49genele pot influenţa
-
15:49 - 15:51gradul de pregătire cu care un organism va
-
15:51 - 15:53trata o anumită provocare a mediului.
-
15:53 - 15:57Ştiţi, nu aceasta este versiunea pe care majoritatea oamenilor o au în minte
-
15:57 - 16:00iar dacă
-
16:00 - 16:02mergem înainte cu vechea
279
00:16:02,15 --> 00:16:04,19
versiune a "moştenirii ereditare" -
16:04 - 16:07şi nu ajungem chiar atât de departe de istoria eugeniei
-
16:07 - 16:09şi altele asemănătoare.
-
16:09 - 16:11Este o concepţie greşită, larg răspândită
-
16:11 - 16:14şi este una potenţial destul de periculoasă.
-
16:14 - 16:17Un motiv privind
-
16:17 - 16:21explicaţia biologică pentru violenţă...
-
16:21 - 16:23şi un motiv că această ipoteză este
-
16:23 - 16:26potenţial periculoasă, nu e numai falsă
-
16:26 - 16:28dar poate face şi rău...
-
16:28 - 16:31este că
-
16:31 - 16:33ai putea spune foarte uşor:
-
16:33 - 16:35"ei bine, nu mai putem face nimic"
-
16:35 - 16:37pentru a schimba predispoziţia
-
16:37 - 16:40oamenilor de a deveni violenţi;
-
16:40 - 16:44tot ce putem face este să-i pedepsim, să-i închidem
-
16:44 - 16:46sau să-i executăm,
-
16:46 - 16:49în schimb nu ne preocupăm cu schimbarea
-
16:49 - 16:53mediului social sau de premizele sociale
-
16:53 - 16:56care pot face ca oamenii să devină violenţi pentru că
-
16:56 - 16:58acest lucru "este irelevant".
-
16:58 - 17:03Argumentul genetic ne acordă luxul ignorării
-
17:03 - 17:06factorilor istorici şi sociali, din trecut şi viitor
-
17:06 - 17:08şi, în cuvintele lui Louis Menand
-
17:08 - 17:10care a scris în New Yorker
-
17:10 - 17:12Cu mare abilitate, a spus:
-
17:12 - 17:16"totul se află în gene... o explicaţie pentru cum stau lucrurile,
-
17:16 - 17:18care nu pune în pericol felul în care sunt.
-
17:18 - 17:20De ce s-ar simţi cineva nefericit
-
17:21 - 17:23sau ar avea un comportament antisocial
-
17:23 - 17:25când acea persoană trăieşte
-
17:25 - 17:29într-una dintre cele mai libere şi mai prospere naţiuni de pe pământ.
-
17:29 - 17:31Nu poate fi sistemul.
-
17:31 - 17:33„Trebuie să fie o greşeală prin gene pe undeva".
-
17:34 - 17:36Ceea ce e un mod bun de abordare.
-
17:36 - 17:39Aşadar, argumentul genetic este nepăsarea
-
17:39 - 17:41care ne dă dreptul să ignorăm
-
17:41 - 17:45factorii sociali, economici şi politici
-
17:45 - 17:48care de fapt stau la baza
-
17:48 - 17:51multor probleme comportamentale.
-
17:53 - 17:55[Studiu de caz: Dependenţa]
-
17:56 - 17:58Dependenţa este de obicei
-
17:58 - 18:00considerată a fi o problema legată de droguri
-
18:00 - 18:02dar, dacă o privim în linii mari,
-
18:02 - 18:04aş defini dependenţa ca pe orice comportament
-
18:04 - 18:07care este asociat cu lăcomia,
-
18:07 - 18:09cu o uşurare temporară
-
18:09 - 18:12şi cu consecinţe negative pe termen lung,
-
18:12 - 18:15împreună cu un control insuficient asupra acesteia, astfel încât acea persoană
-
18:15 - 18:18îşi doreşte să renunţe sau promite să o facă
-
18:18 - 18:21dar nu poate
-
18:21 - 18:23şi când veţi înţelege asta, veţi vedea că
-
18:23 - 18:24există mult mai multe dependenţe
-
18:24 - 18:26decât pur şi simplu cele legate de droguri.
-
18:26 - 18:29Există dependenţa de muncă; dependenţa de cumpărături;
-
18:29 - 18:31de internet, de jocuri video...
-
18:31 - 18:33Există dependenţa de putere. Oamenii care au puterea, dar
-
18:33 - 18:36vor mai mult şi mai mult; nimic nu le este de ajuns vreodată.
-
18:36 - 18:40Achiziţiile. Corporaţiile care TREBUIE să acumuleze din ce în ce mai mult.
-
18:40 - 18:42Dependenţa de petrol
-
18:42 - 18:45sau cel puţin de bogăţia şi de produsele care ne sunt
-
18:45 - 18:47accesibile datorită petrolului.
-
18:47 - 18:50Uitaţi-vă la consecinţele negative asupra mediului.
-
18:50 - 18:53Noi distrugem însuşi pământul
-
18:53 - 18:55pe care locuim, de dragul acestei dependenţe.
-
18:55 - 18:57Acum, aceste dependenţe sunt mult mai
-
18:57 - 18:59devastatoare în consecinţele sociale pe care le au,
-
18:59 - 19:04decât obiceiul de a consuma cocaină sau heroină al pacienţilor mei din cartierul de Est.
-
19:04 - 19:08Totuşi, sunt răsplătiţi şi consideraţi persoane respectabile.
-
19:08 - 19:11Directorul companiei de tutun care obţine un profit mai mare
-
19:11 - 19:14va primi o recompensă pe măsură.
-
19:15 - 19:19El nu va suporta nici o consecinţă negativă legală sau de altă natură.
-
19:19 - 19:22De fapt el este un respectat membru în
-
19:22 - 19:24staff-ul de conducere al mai multor corporaţii.
-
19:24 - 19:27Dar bolile asociate fumatului
-
19:27 - 19:31omoară 5 milioane şi jumătate
de oameni în lume în fiecare an. -
19:31 - 19:35În Statele Unite fumatul ucide 400 000 de oameni pe an.
-
19:36 - 19:38şi aceşti oameni sunt dependenţi de ce? De profit.
-
19:38 - 19:40La un asemenea grad de dependenţă au ajuns
-
19:40 - 19:42încât sunt în faza de negare
-
19:42 - 19:44referitor la impactul activităţii lor,
-
19:44 - 19:48negare care este tipică persoanelor dependente.
-
19:48 - 19:50Iar aceasta este una respectabilă. Este respectabil
-
19:50 - 19:53să fii dependent de profit, indiferent de cost.
-
19:53 - 19:56Deci ceea ce este acceptabil şi ce este respectabil
-
19:56 - 19:59este un fenomen arbitrar extrem în societatea noastră
-
19:59 - 20:01şi se pare că cu cât răul este mai mare
-
20:01 - 20:03cu atît mai respectabilă este dependenţa.
-
20:06 - 20:08[Mitul]
-
20:08 - 20:11Există un mit general, că drogurile în sine produc dependenţa.
-
20:11 - 20:14De fapt, războiul privind drogurile se întemeiază pe
-
20:14 - 20:16ideea că dacă interzici sursa
-
20:16 - 20:18drogurilor poţi astfel trata dependenţa.
-
20:18 - 20:22Acum, dacă înţelegem dependenţa într-un sens mai larg
-
20:22 - 20:24vedem că nimic în sine nu dă dependenţă.
-
20:24 - 20:27Nici o substanţă, nici un drog nu este de la sine creator de dependenţă
-
20:27 - 20:29şi nici un comportament nu este de la sine creator de dependenţă.
-
20:29 - 20:32Multe persoane pot merge la cumpărături fără să devină dependente de asta.
-
20:32 - 20:34Nu oricine devine dependent de mâncare
-
20:34 - 20:37Nu toţi cei care beau un pahar de vin devin alcoolici.
-
20:37 - 20:40Deci problema principală este ce anume face oamenii predispuşi,
-
20:40 - 20:44deoarece este o combinaţie între un individ predispus
-
20:44 - 20:47şi substanţa potenţial creatoare de dependenţă sau comportamentul
-
20:47 - 20:52care face să înflorească din plin dependenţa.
-
20:52 - 20:55Pe scurt, nu drogul crează dependenţa,
-
20:55 - 20:57ci predispoziţia individului
-
20:57 - 21:01de a deveni dependent de o substanţă sau de un comportament.
-
21:01 - 21:02[Mediul]
-
21:03 - 21:04Dacă vrem să înţelegem ce
-
21:04 - 21:06anume îi face pe unii predispuşi
-
21:06 - 21:09trebuie să ne uităm la experienţa de viaţă.
-
21:09 - 21:14Vechea idee, care chiar dacă e veche este încă susţinută
-
21:14 - 21:17în linii mari, cum că dependenţa este cauzată genetic
-
21:17 - 21:20este pur si simplu nesusţinută ştiinţific.
-
21:21 - 21:24Cauza de fapt este că anumite experienţe de viaţă
-
21:24 - 21:26fac oamenii să devină predispuşi.
-
21:26 - 21:30Experienţele vieţii nu formează doar personalitatea
-
21:30 - 21:33şi nevoile psihologice ale persoanei,
-
21:33 - 21:36ci şi gândirea în anumite moduri.
-
21:36 - 21:39Iar acest proces începe în uter.
-
21:41 - 21:43[Prenatalitatea]
-
21:43 - 21:45S-a arătat, de exemplu
-
21:45 - 21:48că dacă mamele sunt supuse unor factori de stres în timpul sarcinii
-
21:49 - 21:50copiii lor au mai multe şanse să dezvolte
-
21:50 - 21:53trăsături care să-i predispună la vicii
-
21:53 - 21:55şi asta pentru că dezvoltarea este modelată
-
21:55 - 21:57de către mediul social şi psihologic în care se formează.
-
21:57 - 22:02Aşadar, biologia umană este foarte mult influenţată
-
22:02 - 22:07şi programată de către experienţele de viaţă care încep încă din uter.
-
22:07 - 22:09Mediul tău înconjurător nu începe de la naştere.
-
22:09 - 22:11Mediul începe de îndată ce ai un nucleu,
-
22:11 - 22:15de îndată ce eşti un fetus, eşti supus oricărei
-
22:15 - 22:18influenţe informaţionale care vine prin intermediul sistemului
-
22:18 - 22:19circulator al mamei, al hormonilor, al nivelului de nutrienţi...
-
22:19 - 22:22Un exemplu de referinţă a acestui fapt -
-
22:22 - 22:24este ceea ce s-a numit Iarna Foametei Olandeze.
-
22:24 - 22:28În 1944, naziştii ocupaseră Olanda
-
22:28 - 22:30şi pentru varii motive au decis
-
22:30 - 22:32să ia toată hrana disponibilă şi să o trimită în Germania;
-
22:32 - 22:35timp de trei luni toată lumea era înfometată
-
22:35 - 22:37iar zeci de mii de oameni au murit de foame.
-
22:37 - 22:39Ceea ce este cunoscut ca efectul Iernii Foametei Olandeze se manifestă aşa:
-
22:39 - 22:44dacă erai un fetus în al doilea sau al treilea trimestru de sarcină, în timpul foametei,
-
22:44 - 22:48corpul tău a ”învăţat” ceva unic în acel timp.
-
22:48 - 22:51După cum s-a dovedit, în al doilea şi al treilea trimestru corpul tău
-
22:51 - 22:54încearcă să înveţe ceva despre mediul înconjurător cum ar fi:
-
22:54 - 22:57Cât de amenintător este mediul de afară?
-
22:57 - 23:00Cât de abundent este? Cât de mulţi nutrienţi voi primi
-
23:00 - 23:02prin internediul sistemului circulator al mamei?
-
23:02 - 23:07Fiind un fetus care a suferit de foame în această perioadă, corpul tău
-
23:07 - 23:09va fi programat ca întotdeauna să fie
-
23:09 - 23:14foarte, foarte zgârcit cu zahărul şi grăsimile şi
-
23:14 - 23:16ceea ce va face va fi să înmagazineze fiecare picătură din acestea.
-
23:16 - 23:20Fiind un fetus care a suferit de Iarna Foametei Olandeze, după o jumătate
-
23:20 - 23:22de secol mai târziu când totul se găsea din abundență,
-
23:22 - 23:25aveai o mare probabilitate de a suferi de o presiune arterială mare,
-
23:25 - 23:27obezitate sau sindrom metabolic.
-
23:27 - 23:31Acesta este unul din modurile în care mediul intervine într-un mod foarte neaşteptat.
-
23:31 - 23:34Poţi stresa animalele în laborator când sunt gestante
-
23:34 - 23:36şi progeniturile lor vor fi mult mai
-
23:36 - 23:38predispuse să consume cocaină şi alcool când vor deveni adulţi.
-
23:38 - 23:42Puteţi stresa mamele, de exemplu într-un studiu britanic
-
23:42 - 23:45femeile care au fost agresate în timpul sarcinii
-
23:45 - 23:47vor avea nivele mai ridicate de
-
23:47 - 23:50cortizol, hormonul stresului, în placenta lor la naştere,
-
23:50 - 23:52iar copiii lor vor fi mult mai susceptibili la situaţii ce
-
23:52 - 23:56îi predispun la dependenţe, la vârste cuprinse între 7 şi 8 ani.
-
23:56 - 23:59Astfel, stresul pregăteşte încă din uter arma
-
23:59 - 24:01pentru tot felul de probleme de sănătate mintală.
-
24:01 - 24:04Un studiu israelian efectuat pe copii
-
24:04 - 24:07născuţi de mame care erau gravide
-
24:07 - 24:12înainte de declanşarea războiului din 1967...
-
24:12 - 24:14Acele femei erau desigur extrem de stresate
-
24:14 - 24:17şi urmaşii lor au o incidenţă mai ridicată a schizofreniei
-
24:17 - 24:19decât media.
-
24:19 - 24:22Aşadar, există o mulţime de dovezi acum că efectele
-
24:22 - 24:26prenatale au un impact enorm asupra dezvoltării fiinţei umane.
-
24:28 - 24:30[Copilăria]
-
24:30 - 24:32Principiul de bază în ce priveşte dezvoltarea fiinţei umane şi
-
24:32 - 24:33în special dezvoltarea creierului uman
-
24:33 - 24:35este acela că aceasta intervine de obicei sub impactul mediului
-
24:35 - 24:37şi de cele mai multe ori după naştere.
-
24:37 - 24:40Acum, dacă ne comparăm cu un cal
-
24:40 - 24:42care poate alerga din prima zi de viaţă
-
24:42 - 24:46vedem că suntem complet nedezvoltaţi.
-
24:46 - 24:50Nu ne putem mobiliza deplin echilibrul coordonării
-
24:50 - 24:52neurologice, forţa musculară, acuitatea vizuală,
-
24:52 - 24:54până la vârsta de un an şi jumătate, doi ani.
-
24:54 - 24:57Aceasta se întâmplă deoarece dezvoltarea creierului la cal
-
24:57 - 24:59se produce în siguranţă în uter
-
24:59 - 25:02în timp ce la fiinţa umană trebuie să se producă după naştere
-
25:02 - 25:04şi are de a face cu o logică evolutivă simplă
-
25:04 - 25:09după care capul creşte mai mare, ceea ce ne transformă în fiinţe umane
-
25:09 - 25:11dezvoltarea lobului frontal fiind
-
25:11 - 25:14de fapt ceea ce defineşte specia umană.
-
25:14 - 25:17În acelaşi timp, mergem în două picioare, astfel încât pelvisul nostru se îngustează
-
25:17 - 25:18pentru a permite acest lucru. Aşadar acum
-
25:18 - 25:21avem un pelvis mai îngust, un cap mai mare
-
25:21 - 25:23bingo: trebuie să ne fii născut prematur.
-
25:23 - 25:25Şi asta înseamnă că dezvoltarea creierului, care la animale
-
25:25 - 25:26se produce în uter,
-
25:26 - 25:29la noi are loc după naştere
-
25:29 - 25:31şi în mare măsură sub impactul mediului.
-
25:31 - 25:35Conceptul Darwinismului neural înseamnă simplu,
-
25:35 - 25:38că circuitele care vor primi un
semnal corespunzător de la mediu -
25:38 - 25:41se vor dezvolta optim, iar cele care nu,
-
25:41 - 25:44ori nu se vor dezvolta optim, ori probabil, deloc.
-
25:44 - 25:47Dacă iei un copil cu o vedere foarte bună la naştere
-
25:47 - 25:49şi îl laşi într-o cameră întunecată vreme de 5 ani
-
25:49 - 25:52va deveni orb pentru tot restul vieţii,
-
25:52 - 25:55deoarce circuitele vederii au nevoie de unde de lumină pentru a se dezvolta
-
25:55 - 25:58iar fără acestea, chiar şi circuitele
-
25:58 - 26:00rudimentare, prezente la naştere
-
26:00 - 26:04se vor atrofia şi vor muri, iar altele noi nu se vor mai dezvolta.
-
26:06 - 26:08[Memoria]
-
26:08 - 26:11Există un mod semnificativ în care
-
26:11 - 26:15experinenţele primilor ani de viaţă influenţează comportamentul adultului
-
26:16 - 26:18chiar şi experienţele foarte timpurii
-
26:18 - 26:22de care nu-ţi mai aminteşti.
-
26:22 - 26:24S-a descoperit că există două tipuri de memorie:
-
26:24 - 26:27cea explicită, pe care ţi-o poţi aminti,
-
26:27 - 26:30când poţi să îţi aminteşti faptele,
-
26:30 - 26:32detaliile, episoadele, circumstanţele.
-
26:33 - 26:35Dar structura din creier numită hipotalamus
-
26:35 - 26:37care codează amintirile
-
26:37 - 26:40nici măcar nu începe să se dezvolte pe deplin până la un an şi jumătate
-
26:40 - 26:42şi nu e pe deplin dezvoltată până mult mai târziu.
-
26:42 - 26:45De aceea cu greu, poţi avea amintiri
-
26:45 - 26:47de dinainte de a împlini 18 luni.
-
26:47 - 26:48Dar mai există şi un alt tip de memorie,
-
26:48 - 26:50numită memorie implicită
-
26:50 - 26:53care e de fapt o memorie emoţională
-
26:53 - 26:57în care impactul emoţional şi interpretarea făcută de copil
-
26:57 - 27:00a experienţelor emoţionale, este impregnată în creier
-
27:00 - 27:02în forma unor circuite neuronale gata să reacţioneze,
-
27:02 - 27:03fără nişte amintiri specifice.
-
27:03 - 27:05Aşa că, pentru a vă da un exemplu clar,
-
27:05 - 27:07cei care au fost adoptaţi, trăiesc
-
27:07 - 27:10mereu sentimentul de respingere.
-
27:10 - 27:11Nu-şi pot aminti adopţia.
-
27:11 - 27:13Nu-şi pot aminti separarea de mama naturală
-
27:13 - 27:15pentru că nu e nimic acolo care să-i ajute să-şi amintească.
-
27:15 - 27:19Însă memoria emoţională a separării şi respingerii
-
27:19 - 27:21este adânc întipărită în creierele lor.
-
27:21 - 27:22Aşadar, aceștia sunt mult mai predispuşi
-
27:22 - 27:24decât alţi oameni,
-
27:24 - 27:27să experimenteze un sentiment de respingere
-
27:27 - 27:29şi tulburări emoţionale,
-
27:29 - 27:30atunci când se simt respinşi.
-
27:30 - 27:32Acest sentiment nu este unic pentru cei adoptaţi,
-
27:32 - 27:34dar este foarte pronunţat în cazul lor
-
27:34 - 27:36din cauza memoriei implicite.
-
27:36 - 27:39Persoanele dependente, având în vedere
-
27:39 - 27:43toată literatura de specialitate şi din experienţa mea,
-
27:43 - 27:47cei mai mari dependenţi au fost cu toţii
-
27:47 - 27:49abuzaţi în mod semnificativ în copilărie
-
27:49 - 27:52sau au suferit pierderi emoţionale.
-
27:52 - 27:54Memoria lor emoţională sau implicită
-
27:54 - 27:56este cea a unei lumi nesigure
-
27:56 - 28:00şi neajutorate; protectorii lor în care nu puteau avea încredere
-
28:01 - 28:03şi relaţiile interumane
-
28:03 - 28:06care nu erau destul de sigure ca să lase loc vulnerabilităţii
-
28:06 - 28:08și să dea naștere unor răspunsuri, tind
-
28:08 - 28:10să-i ţină departe de
-
28:10 - 28:12relaţii intime adevărate;
-
28:12 - 28:14încep să nu mai aibă încredere în cei care îi îngrijesc,
-
28:14 - 28:17doctori şi alţi oameni care încearcă să-i ajute
-
28:17 - 28:20şi în general văd lumea ca pe un loc nesigur...
-
28:20 - 28:25iar acest lucru este strict o funcţie a memoriei implicite
-
28:25 - 28:29care uneori are ca şi cauză incidente pe care nici măcar nu şi le mai amintesc.
-
28:32 - 28:34[Atingerea]
-
28:34 - 28:37Copiii născuţi prematur sau care au stat în incubatoare
-
28:37 - 28:39şi în tot felul de dispozitive şi
-
28:39 - 28:42maşinării, vreme de săptămâni sau luni,
-
28:42 - 28:44este cunoscut faptul, că dacă
-
28:44 - 28:46aceşti copii sunt atinşi şi mângâiaţi pe spate
-
28:46 - 28:50pentru doar 10 minute pe zi, acest lucru ajută la dezvoltarea creierului.
-
28:50 - 28:52Aşadar, atingerea umană este esenţială pentru dezvoltare
-
28:52 - 28:56şi, de fapt, copiii care nu au fost niciodată ţinuţi în braţe, mor.
-
28:56 - 28:59Atât de fundamentală este atingerea
-
28:59 - 29:01pentru fiinţa umană.
-
29:01 - 29:04În societatea noastră există o regretabilă tendinţă
-
29:04 - 29:07de a spune părinţilor să nu-şi ia în braţe copiii, nici să-i ţină
-
29:07 - 29:13pe cei care plâng, de frică să nu-i răsfeţe
-
29:13 - 29:15sau pentru a-i încuraja să doarmă noaptea
-
29:15 - 29:16nu-i ţii în braţe...
-
29:16 - 29:19ceea ce este opusul a ceea ce are nevoie copilul
-
29:19 - 29:22iar aceştia adorm la loc pentru că se lasă păgubaşi
-
29:22 - 29:24iar creieraşul lor încetează să mai lupte,
-
29:24 - 29:27ca un mod de a se apăra împotriva vulnerabilităţii
-
29:27 - 29:30de a fi abandonaţi de către părinţi
-
29:30 - 29:32însă memoria lor implicită va fi
-
29:32 - 29:34cea a unei lumi care nu dă 2 bani pe ei.
-
29:36 - 29:37[Copilăria]
-
29:38 - 29:43Multe dintre aceste diferenţe sunt structurate foarte devreme în viaţă.
-
29:43 - 29:48Într-un fel, experienţa adversităţii părinţilor,
-
29:48 - 29:51a cât de dură sau uşoară este viaţa
-
29:51 - 29:53este transmisă copiilor
-
29:53 - 29:55fie prin depresia maternală
-
29:55 - 29:57sau a faptului că părinţii sunt nervoşi
-
29:57 - 29:59cu copiii lor, din cauză c-au avut o zi proastă
-
29:59 - 30:03sau pentru că la sfârşitul zilei sunt prea obosiţi...
-
30:03 - 30:06iar efectele sunt foarte puternice asupra
-
30:06 - 30:10dezvoltării ulterioare a copiilor, lucru despre care ştim acum mai multe
-
30:10 - 30:15însă această sensibilitate timpurie nu este doar o greşeală evolutivă.
-
30:15 - 30:17Există la multe specii diferite.
-
30:17 - 30:21Chiar şi în cazul răsadurilor există un proces de adaptare timpuriu
-
30:21 - 30:23la tipul de mediu în care cresc,
-
30:23 - 30:28dar pentru oameni, adaptarea stă în calitatea relaţiilor sociale.
-
30:28 - 30:31şi astfel, de timpuriu în viaţă
-
30:31 - 30:35cât de protejat eşti, câte conflicte, câtă atenţie primeşti
-
30:35 - 30:40sunt semne ale tipului de univers în care vei putea creşte.
-
30:40 - 30:42Dacă vei creşte într-o lume în care
-
30:42 - 30:43trebuie să te lupţi pentru a obţine orice;
-
30:43 - 30:47să-ţi aperi spatele, să te aperi, să nu ai încredere în nimeni...
-
30:47 - 30:50sau creşti într-o societate în care depinzi de
-
30:50 - 30:55reciprocitate, mutualitate, cooperare, în care empatia este importantă
-
30:55 - 30:59în care securitatea depinde de bunele relații cu alții...
-
30:59 - 31:01iar pentru asta este necesară o dezvoltare
-
31:01 - 31:03cognitivă şi emoţională, foarte diferită
-
31:03 - 31:07şi despre asta este vorba în cazul sensibilităţii timpurii
-
31:07 - 31:11iar a creşte un copil este aproape inconştient,
-
31:11 - 31:14un sistem de a transmite această experienţă copiilor...
-
31:14 - 31:17a tipului de lume în care există.
-
31:17 - 31:20DW Winnicott, marele psihiatru britanic în psihiatrie juvenilă, spunea că
-
31:20 - 31:23în mod fundamental, două lucruri pot merge prost în copilărie.
-
31:23 - 31:26Unul este când se întâmplă ceva ce nu trebuia să se întâmple
-
31:26 - 31:30iar celălalt este când nu se întâmplă ceva ce trebuia să se întâmple.
-
31:30 - 31:34În prima categorie, sunt experienţele dramatice, abuzive
-
31:34 - 31:36şi de abandon, la care au fost supuşi pacienţii
-
31:36 - 31:39din ghetoul Eastside şi alţii.
-
31:40 - 31:42Acestea sunt din cauza lucrurilor care nu trebuiau să se întâmple dar s-au întâmplat.
-
31:42 - 31:46Dar apoi mai e vorba şi de atitudinea
-
31:46 - 31:49degajată şi atenţia
-
31:49 - 31:51părintelui, de care are nevoie orice copil
-
31:51 - 31:53dar pe care foarte adesea nu o primeşte.
-
31:53 - 31:55Ei nu sunt abuzaţi. Ei nu sunt neglijaţi
-
31:55 - 31:58şi nu sunt traumatizaţi
-
31:58 - 32:00dar ceea ce ar trebui să se întâmple,
-
32:00 - 32:03prezenţa emoţională a părinţilor care îl cresc
-
32:03 - 32:05nu le este disponibilă din cauza
-
32:05 - 32:08stresului provocat de societate şi de mediul parental.
-
32:08 - 32:14Psihologul Allan Schore numeşte asta „Abandonul Proximal”
-
32:14 - 32:17în care părintele este prezent fizic
-
32:17 - 32:19dar emoţional lipseşte cu desăvârşire.
-
32:20 - 32:23Mi-am petrecut...
-
32:23 - 32:27aproape 40 de ani din viaţă
-
32:27 - 32:32lucrând cu cei mai violenţi oameni pe care-i poate produce societatea noastră:
-
32:32 - 32:34criminali, violatori şi aşa mai departe.
-
32:34 - 32:38În încercarea de a înţelege cauzele acestor violenţe,
-
32:38 - 32:42am descoperit că cei mai violenţi dintre criminalii din închisorile noastre
-
32:42 - 32:45au fost ei înşişi victime ale
-
32:45 - 32:48unui grad de abuz în copilărie care a fost departe
-
32:48 - 32:51de ceea ce mi-aş putea imagina referitor la termenul de abuz asupra copiilor.
-
32:51 - 32:55Habar n-am avut de profunzimea
-
32:55 - 32:59depravării la care sunt supuşi adesea copiii
-
32:59 - 33:01în societatea noastră.
-
33:01 - 33:04Cei mai violenţi oameni pe care i-am văzut eu erau ei înşişi supravieţuitori
-
33:04 - 33:08ale încercărilor de a-i ucide ai propriilor lor părinţi
-
33:08 - 33:11sau al altor oameni din mediul lor social
-
33:11 - 33:15sau erau supravieţuitorii unor rude care au fost ucise
-
33:15 - 33:18de către alţi oameni.
-
33:19 - 33:24Buddha argumenta că orice lucru depinde de toate celelalte.
-
33:24 - 33:27El spune: "unul conţine mulţimea şi mulţimea conţine unul".
-
33:27 - 33:30De aceea nu puteţi înţelege ceva care este izolat de mediul său.
-
33:30 - 33:38Evident, frunza conţine soarele, cerul şi pământul.
-
33:39 - 33:41Acest lucru s-a dovedit a fi adevărat, desigur
-
33:41 - 33:44tot timpul şi în special când vine vorba de evoluţia umană.
-
33:44 - 33:47Termenul ştiinţific modern pentru aceasta
-
33:47 - 33:50este natura "bio-psiho-socială" a dezvoltării umane
-
33:50 - 33:52care spune că biologia fiinţelor umane
-
33:52 - 33:54depinde într-o foarte mare măsură de interacţiunea lor cu
-
33:54 - 33:57mediul social şi psihologic.
-
33:57 - 34:02Concret, psihiatrul şi cercetătorul
-
34:02 - 34:07Daniel Siegel de la Universitatea din California, Los Angeles, UCLA,
-
34:07 - 34:10a inventat expresia "Neurobiologie Interpersonală"
-
34:10 - 34:12care vrea să spună că modul
-
34:12 - 34:15în care sistemul nostru funcţionează
-
34:15 - 34:17depinde foarte mult de relaţiile noastre interumane.
-
34:17 - 34:20În primul rând de părinţii care ne-au purtat de grijă,
-
34:20 - 34:23în al doilea rând de alte personalităţi de care ne-am ataşat de-a lungul vieţii noastre
-
34:23 - 34:26şi în al treilea rând, de întreaga noastră cultură.
-
34:26 - 34:28Astfel că nu puteţi separa
-
34:28 - 34:31funcţionarea neurologică a fiinţei umane
-
34:31 - 34:35de mediul în care el sau ea a crescut
-
34:35 - 34:38şi în care continuă să existe
-
34:38 - 34:40iar acest lucru este adevărat de-a lungul întregului ciclu de viaţă.
-
34:40 - 34:42Este adevărat îndeosebi când sunteţi dependenţi şi lipsiţi de putere,
-
34:42 - 34:45atunci când creierul vostru se dezvoltă,
-
34:45 - 34:49dar este adevărat şi la maturitate şi chiar la sfârşitul vieţii.
-
34:52 - 34:53[Cultura]
-
34:53 - 34:57Fiinţele umane au trăit în aproape orice tip de societate.
-
34:57 - 35:02De la cele mai egalitare... societăţi de vânători şi culegători
-
35:02 - 35:04ce par să fi fost extrem de egalitare
-
35:04 - 35:06de exemplu, bazate pe împărţirea hranei, schimbul de daruri...
-
35:07 - 35:10Grupuri mici de oameni trăind preponderent
-
35:10 - 35:13din căutarea hranei dar şi puţin din vânat
-
35:13 - 35:15preponderent printre oameni pe care
-
35:15 - 35:17cel puţin i-aţi cunoscut o viaţă întreagă
-
35:17 - 35:20dacă nu eraţi înconjuraţi de rude de gradul trei sau mai apropiate,
-
35:20 - 35:22într-o lume în care exista o foarte mare
-
35:22 - 35:24fluiditate între diferitele grupuri;
-
35:24 - 35:26într-o lume în care nu existau
-
35:26 - 35:28multe lucruri, în termeni de cultură materială...
-
35:28 - 35:31acesta este modul în care oamenii au petrecut cea mai mare parte a istoriei lor hominide.
-
35:31 - 35:35Nu e surprinzător că asta contribuie la o lume total diferită.
-
35:35 - 35:39Unul dintre lucrurile obţinute ca rezultat este că e mult mai puţină violenţă.
-
35:39 - 35:41Violenţa grupurilor organizate nu este ceva
-
35:41 - 35:43ce a apărut în acea perioadă
-
35:43 - 35:47în istoria umanităţii, iar aceasta este destul de clar,
-
35:47 - 35:50Aşadar unde am greşit?
-
35:50 - 35:54Violenţa nu este universală.
-
35:54 - 35:58Nu este ceva distribuit simetric la rasa umană.
-
35:58 - 36:03Există o imensă variaţie în cuantumul violenţei din diferite societăţi.
-
36:03 - 36:07Sunt câteva societăţi care nu au, aproape nici un fel de violenţă.
-
36:07 - 36:11Altele se distrug singure.
-
36:11 - 36:14Unele dintre grupările religioase
-
36:14 - 36:18anabaptiste, care sunt complet pacifiste
-
36:18 - 36:21cum ar fi Amish, Menoniţii, Hutterienii...
-
36:21 - 36:24în rândul unora dintre aceste grupări, Hutterienii
-
36:24 - 36:28nu există cazuri înregistrate de omucidere.
-
36:29 - 36:33În timpul marilor noastre războaie, cum ar fi al 2-lea Război Mondial
-
36:33 - 36:35în care oamenii au fost recrutaţi
-
36:35 - 36:37ei au refuzat să intre în armată.
-
36:37 - 36:40Mai degrabă ar fi făcut închisoare decât să se înroleze.
-
36:40 - 36:42În chibuţurile israeliene
-
36:42 - 36:46nivelul violenţei este atât de scăzut încât tribunalurile de acolo
-
36:46 - 36:49vor trimite adesea oameni violenţi,
-
36:49 - 36:51care au comis crime
-
36:51 - 36:54să trăiască în chibuţuri pentru a
-
36:54 - 36:56învăţa cum este fără violenţă...
-
36:56 - 36:59deoarece aşa trăiesc cei de acolo.
-
36:59 - 37:02Aşa că suntem amplu modelaţi de către societate.
-
37:02 - 37:08Societăţile, în sensul larg,
incluzând influenţele noastre teologice, -
37:08 - 37:11metafizice, lingvistice, etc.
-
37:11 - 37:15societăţile ajută la formarea a ceea ce credem despre viață
-
37:15 - 37:18dacă în principiu viața este despre păcat, sau despre frumuseţe,
-
37:18 - 37:21dacă în viaţa de apoi vom plăti
-
37:21 - 37:23pentru cum am trăit aici sau dacă este irelevant.
-
37:24 - 37:27Într-o manieră largă, multe societăţi mari ar putea fi
-
37:27 - 37:29denumite ca individualiste sau
-
37:29 - 37:32colective şi găseşti oameni foarte diferiţi
-
37:32 - 37:34şi diferite feluri de a gândi şi, bănuiesc,
-
37:34 - 37:36un creier diferit dezvoltat odată cu acestea.
-
37:36 - 37:40Noi în America suntem în una dintre cele mai individualiste societăţi
-
37:40 - 37:44şi capitalismul fiind un sistem care îţi permite să mergi
-
37:44 - 37:48mai sus şi mai sus pe o piramidă de potenţial şi
-
37:48 - 37:51problema este că această urcare vine cu plase de siguranţă din ce în ce mai puţine.
-
37:51 - 37:54Prin definiţie cu cât o societate este mai stratificată
-
37:54 - 37:58cu atât mai puţine persoane ai ca tovarăş, sunt din ce în ce mai puţine persoane cu care
-
37:58 - 38:01ai relaţii simetrice, reciproce
-
38:01 - 38:06şi în loc de asta tot ce ai sunt puncte diferite şi ierarhii infinite...
-
38:06 - 38:09şi o lume în care ai puţini parteneri reciproci
-
38:09 - 38:11este o lume cu mult mai puţin altruism.
-
38:14 - 38:17[Natura Umană]
-
38:18 - 38:22Aşa că, aceasta ne aduce pe noi într-un moment imposibil, care înseamnă
-
38:22 - 38:26să încercăm să dăm un sens în ştiinţa de perspectivă...
-
38:26 - 38:28la ce este natura naturii umane.
-
38:28 - 38:31Ştii, la un anumit nivel
-
38:31 - 38:33că natura naturii noastre este să nu fim
-
38:33 - 38:36extrem de constrânşi de natura noastră.
-
38:36 - 38:38Noi avem mult mai multe variabile sociale
-
38:38 - 38:40decât orice altă specie.
-
38:40 - 38:45Mai multe sisteme de gândire, de stiluri, de structuri familiale
-
38:45 - 38:48de moduri de a creşte copii.
-
38:48 - 38:51Capacitatea pentru varietate pe care o avem este extraordinară.
-
38:52 - 38:55Într-o societate care este bazată pe competiţie
-
38:56 - 39:01şi chiar, foarte des, pe exploatarea nemiloasă
-
39:01 - 39:03a unei fiinţe umane de către alta
-
39:03 - 39:06speculaţia de pe urma problemelor altor oameni
-
39:06 - 39:09şi foarte des crearea unor
-
39:09 - 39:12probleme cu scopul de a profita,
-
39:12 - 39:15ideologia guvernatoare va justifica foarte des acest comportament
-
39:15 - 39:19apelând la așa zisa "natură umană".
-
39:19 - 39:21Deci mitul în societatea noastră este
-
39:21 - 39:23faptul că oamenii sunt competitivi prin natură
-
39:23 - 39:27şi că sunt individualişti şi că sunt egoişti.
-
39:27 - 39:30Realitatea este de fapt invers.
-
39:30 - 39:32Noi avem anumite nevoie umane.
-
39:32 - 39:34Singurul mod în care poţi vorbi despre natura umană în mod concret
-
39:35 - 39:37este prin recunoaşterea faptului că există anumite nevoi umane.
-
39:37 - 39:40Avem o nevoie naturală de companie şi contacte apropiate
-
39:40 - 39:43de a fi iubiţi, de a ne asocia, de a fi acceptaţi,
-
39:43 - 39:47de a fi văzuţi, de a fi receptaţi pentru ceea ce suntem.
-
39:48 - 39:50Dacă aceste nevoi sunt întrunite, ne dezvoltăm
-
39:50 - 39:52în oameni cu compasiune
-
39:52 - 39:58şi cooperanţi, cu empatie pentru ceilalţi.
-
39:58 - 40:01Aşadar...
-
40:01 - 40:03opusul, pe care îl putem observa adesea
-
40:03 - 40:06în societatea noastră, este în fapt, o denaturare a naturii umane
-
40:06 - 40:09din cauză că atâtor de puţini oameni li se satisfac aceste nevoi.
-
40:09 - 40:12Deci da, poţi vorbi despre natura umană
-
40:12 - 40:14dar numai în sensul nevoilor sale de bază
-
40:14 - 40:16care sunt instinctiv evocate
-
40:16 - 40:19sau ar trebui să spun, anumitor nevoi umane
-
40:19 - 40:22care duc la anumite trăsături, dacă sunt întrunite
-
40:22 - 40:24şi la altele, dacă nu.
-
40:27 - 40:29Prin urmare...
-
40:29 - 40:32când recunoaştem faptul că organismul uman
-
40:32 - 40:34care are o mare putere de flexibilitate a adaptării
-
40:34 - 40:38permiţându-ne să supravieţuim în multe condiţii diferite
-
40:38 - 40:42este de asemenea şi rigid programat, pentru anumite cerinţe de mediu
-
40:42 - 40:44sau nevoi umane
-
40:45 - 40:48atunci ia naştere un imperativ social.
-
40:48 - 40:51Aşa cum corpul nostru are nevoie de nutrienţi fizici,
-
40:51 - 40:55tot aşa şi creierul nostru necesită forme pozitive de stimuli de mediu
-
40:55 - 40:57în toate stadiile de dezvoltare
-
40:58 - 41:00având de asemenea şi nevoia de protecţie
-
41:00 - 41:03faţă de stimulii negativi.
-
41:03 - 41:05Iar dacă lucrurile care ar trebui, nu se întâmplă,
-
41:06 - 41:08sau dacă cele care nu ar trebui se întâmplă...
-
41:08 - 41:11se pare că uşa poate fi deschisă nu numai pentru
-
41:11 - 41:15o mulţime de boli mintale şi fizice
-
41:15 - 41:18ci şi pentru o mulţime de
comportamente umane dăunătoare. -
41:18 - 41:21Aşadar, dacă aruncăm o privire în exterior
-
41:21 - 41:24şi ţinem cont de starea lucrurilor actuale
-
41:24 - 41:26trebuie să ne întrebăm:
-
41:26 - 41:29Condiţia pe care ne-am creeat-o în lumea modernă
-
41:29 - 41:32este benefică pentru sănătatea noastră?
-
41:32 - 41:34Se comportă piatra de temelie a sistemului nostru
-
41:34 - 41:36socio-economic, ca o forţă pozitivă
-
41:36 - 41:40pentru dezvoltarea socială şi progresul umanităţii?
-
41:40 - 41:44Sau gravitaţia fundamentală a societăţii noastre
-
41:44 - 41:49se mişcă împotriva esenţei nevoilor evoluţiei
-
41:49 - 41:51necesare pentru a creea şi susţine
-
41:51 - 41:54bunăstarea personală şi socială?
-
42:12 - 42:17[Partea a 2-a: Patologia Socială]
-
42:18 - 42:21Aşadar se pune întrebarea de unde au început toate acestea?
-
42:21 - 42:25Ceea ce avem astăzi... o lume într-o stare
-
42:25 - 42:27de colaps cumulativ.
-
42:28 - 42:31[Piaţa]
-
42:31 - 42:33Să începem cu John Locke.
-
42:33 - 42:36Care introduce proprietatea.
-
42:36 - 42:41şi are trei condiţii pentru dreptul privat şi proprietate.
-
42:41 - 42:43Iar cele trei condiţii sunt:
-
42:43 - 42:45Trebuie să rămână destul şi pentru alţii
-
42:45 - 42:47şi nu trebuie să laşi nimic să se degradeze
-
42:47 - 42:51şi mai ales trebuie să adaugi forţa ta de muncă în tot.
-
42:51 - 42:54Pare just - dacă munceşti cot la cot cu alţii
-
42:54 - 42:56ai dreptul asupra produsului
-
42:56 - 42:59şi atât timp cât există destule rezerve şi pentru alţii
-
42:59 - 43:02iar acestea nu se strică
-
43:02 - 43:04şi nu faci risipă de nimic, atunci e bine.
-
43:04 - 43:07Şi îşi petrece o lungă perioadă de timp în tratatul său celebru de guvernare
-
43:07 - 43:10care va fi de atunci textul canonic
-
43:10 - 43:14pentru înţelegerea economică, politică şi juridică
-
43:14 - 43:17şi este încă textul clasic după care se studiază.
-
43:17 - 43:20Ei bine, după ce dă condiţiile
-
43:20 - 43:22şi aproape că te gândeşti la un moment dat dacă
-
43:22 - 43:24eşti pentru proprietatea privată sau nu
-
43:24 - 43:28şi a scris foarte plauzibil şi puternic în apărarea
-
43:28 - 43:30proprietăţii private...
-
43:30 - 43:31Ei bine, renunţă la acestea!
-
43:31 - 43:34Pur şi simplu. Într-o singură frază.
-
43:34 - 43:36Spune că "ei bine, atunci când
-
43:36 - 43:39au fost introduşi banii, aceştia au apărut printr-un consimţământ uman, tacit"
-
43:39 - 43:40atunci apare...
-
43:40 - 43:44şi nu spune că toate condiţiile au fost anulate sau şterse -
-
43:44 - 43:46dar asta este ceea ce s-a întâmplat.
-
43:46 - 43:48Aşadar acum nu mai avem
-
43:48 - 43:51produse sau proprietate câştigată prin muncă proprie -
-
43:51 - 43:54o, nu - acum banii cumpără munca.
-
43:54 - 43:55Nu mai este important
-
43:55 - 43:58dacă a mai rămas destul şi pentru alţii
-
43:58 - 44:00nici dacă produsele se degradează,
-
44:00 - 44:02pentru că, spune el, banii sunt precum
-
44:02 - 44:04argintul şi aurul, iar aurul nu se poate deteriora
-
44:04 - 44:07şi prin urmare, banii nu pot fi răspunzători pentru risipă...
-
44:07 - 44:10ceea ce este ridicol, noi nu discutăm despre bani
-
44:10 - 44:12şi argint, discutăm despre efectele lor.
-
44:12 - 44:14Sunt "concluzii false", una după alta.
-
44:14 - 44:18Este absolut cea mai surprinzătoare
-
44:18 - 44:21prestidigitaţie logică pe care el o reuşeşte aici
-
44:21 - 44:25dar care se potriveşte intereselor deţinătorilor de capital.
-
44:26 - 44:29Apoi, Adam Smith merge mai departe şi ceea ce adaugă el
-
44:29 - 44:31la aceasta este religia...
-
44:31 - 44:33Locke începe cu Dumnezeu, care a făcut totul în acest fel,
-
44:33 - 44:35acesta fiind ordinea lui Dumnezeu
-
44:35 - 44:37şi acum ne pomenim cu Smith
-
44:37 - 44:39spunând "nu e numai a lui Dumnezeu..."
-
44:39 - 44:41ei bine, în realitate el nu spune asta dar
-
44:41 - 44:43asta este ceea ce se întâmplă din punct de vedere filozofic, în principiu
-
44:43 - 44:47el spune că "aceasta nu este numai o chestiune de proprietate privată..."
-
44:47 - 44:49Aceasta nu mai este acum complet "presupusă" - Este Fixată.
-
44:49 - 44:52Şi că există "investitori pecuniari care cumpără forţa de muncă" - Fixată.
-
44:52 - 44:55Nu există nici o limită, în ce priveşte cu cât pot ei cumpăra forţa de muncă a altor oameni,
-
44:55 - 44:57cât de mult pot ei acumula, cât de mare este inegalitatea -
-
44:57 - 44:59toate acestea sunt acum stabilite.
-
44:59 - 45:03Şi astfel trece el mai departe şi marea lui idee
-
45:03 - 45:07din nou este introdusă doar între paranteze - în treacăt...
-
45:08 - 45:11Ştiţi, atunci când oamenii scot bunuri la vânzare, avem oferta,
-
45:11 - 45:16iar când alţi oameni le cumpără, avem cererea, şi aşa mai departe;
-
45:16 - 45:20cum trebuie să fie, oferta să egaleze cererea,
-
45:20 - 45:21sau cererea să egaleze oferta?
-
45:21 - 45:23cum pot ele să ajungă la echilibru?
-
45:23 - 45:26şi astfel, una dintre concepţiile fundamentale din economie
-
45:26 - 45:28este modul în care ele ajung la echilibru...
-
45:28 - 45:32şi el spune: "Mâna Invizibilă a Pieţei"
-
45:32 - 45:34este cea care le aduce la echilibru.
-
45:34 - 45:37Deci, avem acum că "Dumnezeu" este de fapt foarte aproape.
-
45:37 - 45:41Numai că El nu a cedat drepturile de proprietate
-
45:41 - 45:46şi nici mijloacele necesare şi nici "drepturile naturale",
-
45:46 - 45:47referitor la ce spunea Locke...
-
45:47 - 45:51acum avem sistemul in sine, drept "Dumnezeu".
-
45:52 - 45:55De fapt, Smith o spune, atunci când vorbeşte
-
45:55 - 45:58şi trebuie să citeşti întregul
-
45:58 - 46:00„Wealth of Nation” pentru a găsi acest citat.
-
46:00 - 46:03El spune: lipsa mijloacelor de subzistenţă
-
46:03 - 46:07fixează limitele de reproducere a celor săraci
-
46:07 - 46:11iar natura se ocupă de asta în nici un alt mod
-
46:11 - 46:14decât prin eliminarea copiilor lor.
-
46:14 - 46:19Aşadar el a anticipat teoria evoluţionistă în sensul ei cel mai rău...
-
46:19 - 46:21asta a fost cu mult înainte de Darwin.
-
46:21 - 46:24şi prin urmare el îi numeşte „Rasa Muncitorilor”.
-
46:24 - 46:27Aşa că puteţi vedea: era un rasism inerent integrat acolo
-
46:27 - 46:32era o indiferenţă inerentă în privinta uciderii
-
46:32 - 46:35a nenumărați copii
-
46:35 - 46:38şi el gândea: „aceasta este o mână invizibilă producând
-
46:38 - 46:40bunuri pentru satisfacerea cererii si cerere pentru bunuri.
-
46:40 - 46:43Aşadar, vedeţi cât de înţelept este „Dumnezeu”?
-
46:43 - 46:46Aşa că puteţi vedea cât de virulent este realmente,
-
46:46 - 46:51cât de destructiv, către ce genocid ecologic
-
46:51 - 46:55ne îndreptăm acum, într-un fel,
-
46:55 - 46:59înapoi către o „genă a gândirii” a aceluiaşi Smith.
-
47:00 - 47:03Atunci când reflectăm la baza conceptului
-
47:03 - 47:05aşa-numit a al pieţei libere - a sistemului capitalist
-
47:05 - 47:08aşa cum a fost el iniţiat în viziunea economico-filosofică timpurie
-
47:08 - 47:10de economişti cum ar fi Adam Smith
-
47:10 - 47:13putem vedea că la origine, conceptul „pieţei”
-
47:13 - 47:17avea un suport real, tangibil, bazat pe bunuri comerciale existente.
-
47:17 - 47:20Adam Smith niciodată nu a crezut că cele mai
-
47:20 - 47:22profitabile sectoare economice de pe planetă
-
47:22 - 47:25ar putea eventual apare în zona tranzacţiilor financiare
-
47:25 - 47:27sau aşa-numitelor investiţii
-
47:27 - 47:29unde banii în sine sunt pur şi simplu
-
47:29 - 47:31obţinuţi prin tranzacţionarea altor bani
-
47:31 - 47:33într-un joc arbitrar care
-
47:33 - 47:35nu produce nimic tangibil pentru societate.
-
47:36 - 47:38Cu toate acestea, dincolo de intenţiile lui Smith
-
47:38 - 47:41uşa către asemenea denaturări incredibil de anormale
-
47:41 - 47:46a fost lăsată larg deschisă de către una dintre primele sale teorii:
-
47:46 - 47:50Banii sunt trataţi ca Bunuri, în sau prin ei înşişi.
-
47:50 - 47:52Astăzi, în toate economiile din lume
-
47:52 - 47:55în conformitate cu sistemul social asumat,
-
47:55 - 47:59banii sunt urmăriţi doar de dragul banilor, şi pentru nimic altceva.
-
47:59 - 48:02Ideea de bază, care a fost în mod misterios calificată
-
48:02 - 48:06de Adam Smith prin a sa declaraţie religioasă a
-
48:06 - 48:08„Mâinii Invizibile”
-
48:08 - 48:10este că această preocuparea îngustă, auto interesată
-
48:10 - 48:12a acestui produs de ficţiune
-
48:12 - 48:15va manifesta cumva în mod magic
-
48:15 - 48:18bunăstare umană și socială și progres.
-
48:19 - 48:22Realitatea este că stimulentul monetar,
-
48:22 - 48:26sau ceea ce unii au numit "Ordinea Monetară a Valorii"
-
48:26 - 48:29s-a decuplat acum total de la interesul fundamental
-
48:29 - 48:32al vieţii - care ar putea fi denumit
-
48:32 - 48:34drept "Ordinea Valorii Vieţii".
-
48:35 - 48:38Ceea ce s-a întâmplat este că s-a produs o confuzie completă
-
48:38 - 48:40în doctrina economică
-
48:40 - 48:42între aceste două secvenţe.
-
48:42 - 48:45Ei cred că Ordinea Monetară a Valorii
-
48:45 - 48:47are ca rezultat Ordinea Valorii Vieţii
-
48:47 - 48:50şi de aceea afirmă că, cu cât se vând mai multe produse,
-
48:50 - 48:52dacă PIB-ul creşte şi aşa mai departe...
-
48:52 - 48:55vom avea o bunăstare mai crescută
-
48:55 - 48:58şi am putea lua PIB-ul drept indicatorul nostru de bază
-
48:58 - 49:00pentru sănătatea socială...
-
49:00 - 49:01Iată aşadar confuzia.
-
49:01 - 49:03Vorbim despre Ordinea Monetară a Valorii
-
49:03 - 49:05ce constă în toate încasările şi veniturile care sunt
-
49:05 - 49:08derivate din vânzarea bunurilor
-
49:08 - 49:12şi confundă asta cu reproducerea vieţii
-
49:12 - 49:16Deci, aveţi implementată încă de la început
-
49:16 - 49:18o completă contopire a banilor
-
49:19 - 49:21cu ordinea valorii vieții.
-
49:21 - 49:24Deci, avem de a face cu un tip de iluzie structurată
-
49:24 - 49:26care devine din ce în ce mai mortală
-
49:27 - 49:29cu cât succesiunea banilor se detaşează de la
-
49:29 - 49:31a mai produce orice.
-
49:31 - 49:33Prin urmare este o incoerenţă a sistemului
-
49:33 - 49:37şi această incoerenţă poate fi fatală pentru sistem.
-
49:38 - 49:41[Bun venit în Automatizare]
-
49:41 - 49:45În societatea de astăzi, rareori auzi pe cineva vorbind
-
49:45 - 49:47de progres, de ţara lor, de societate
-
49:47 - 49:51în termeni de bunăstare fizică, de stare de fericire
-
49:51 - 49:54încredere sau stabilitate socială.
-
49:54 - 49:56Mai degrabă, evaluările ni se prezintă
-
49:56 - 49:58prin abstracţii economice.
-
49:58 - 50:01Avem produsul intern brut, indicele preţurilor de consum,
-
50:01 - 50:04valoarea de piaţă a mărfurilor, ratele de inflaţie ...
-
50:04 - 50:06şi aşa mai departe.
-
50:06 - 50:08Dar toate acestea ne spun ceva de valoarea reală,
-
50:08 - 50:11despre calitatea vieţii oamenilor?
-
50:11 - 50:13NU. Toate acestea au de a face doar cu
-
50:13 - 50:17secvenţa de bani în sine şi nimic mai mult.
-
50:17 - 50:20Spre exemplu, produsul intern brut al unei ţări
-
50:20 - 50:23este o măsură a valorii bunurilor şi serviciilor vândute.
-
50:24 - 50:26Mărimea acestuia se pretinde a corela
-
50:26 - 50:29standardul vieţii oamenilor dintr-o ţară.
-
50:29 - 50:32În SUA, bugetul pentru sănătate
-
50:32 - 50:35era de 17% din PIB în 2009
-
50:35 - 50:38în valoare de peste 2500 de miliarde cheltuite.
-
50:38 - 50:42Prin urmare creând un efect pozitiv asupra acestei evaluări economice.
-
50:42 - 50:43şi, bazându-ne pe această logică
-
50:43 - 50:46ar fi şi mai bine pentru economia SUA
-
50:46 - 50:48dacă serviciile de sănătate publică ar creşte...
-
50:48 - 50:51probabil la 3 sau 5 trilioane de dolari
-
50:51 - 50:53din moment ce ar creea o creştere şi mai mare,
-
50:53 - 50:56mai multe locuri de muncă şi spre lauda economiştilor
-
50:56 - 50:59o creştere a standardelor de viaţă din ţara lor.
-
50:59 - 51:01Dar stai.
-
51:01 - 51:04Ce reprezintă de fapt serviciile de sănătate?
-
51:04 - 51:07Ei bine,
-
51:07 - 51:11Exact - cu cât sunt mai mulţi oameni bolnavi în America
-
51:11 - 51:13cu atât e mai bine pentru economie.
-
51:13 - 51:17Şi nu este o exagerare sau o perspectivă cinică.
-
51:17 - 51:19De fapt, dacă ne distanţăm îndeajuns
-
51:19 - 51:21vom realiza că PIB-ul
-
51:21 - 51:24nu numai că nu reflectă sănătatea publică sau socială reală,
-
51:24 - 51:26la orice nivel tangibil
-
51:26 - 51:28ci este în fond mai mult o măsură
-
51:28 - 51:30a ineficienţei industriale
-
51:30 - 51:32şi a degradării sociale.
-
51:32 - 51:36şi cu cât creşte mai mult, cu atât devin lucrurile mai grave
-
51:36 - 51:38în ceea ce priveşte integritatea personală,
-
51:38 - 51:41socială sau de mediu.
-
51:41 - 51:44Trebuie să creezi probleme pentru a creea profit.
-
51:45 - 51:48şi nu se face nici un profit în paradigma actuală
-
51:48 - 51:51din salvarea vieţii omeneşti, prin menţinerea echilibrului planetar
-
51:51 - 51:53prin justiţie şi pace sau altele asemenea.
-
51:53 - 51:56Pur şi simplu nu iese profit de acolo.
-
51:56 - 51:58Este o vorbă care spune -
-
51:58 - 52:00„emite o lege şi creează o afacere”.
-
52:00 - 52:03De unde se creează o afacere pentru un avocat sau ceva asemănător.
-
52:03 - 52:05Aşadar, crima creează
-
52:05 - 52:07afaceri tot aşa cum distrugerile creează
-
52:07 - 52:09afaceri în Haiti.
-
52:09 - 52:12Acum avem aproape undeva la 2.000.000 de oameni la închisoare
-
52:12 - 52:13în ţara asta (S.U.A)
-
52:14 - 52:16şi multe din închisorile actuale
-
52:16 - 52:17sunt deţinute de corporaţii private:
-
52:17 - 52:19Corrections Corporation of America, Wackenhut,
-
52:19 - 52:21care tranzacţionează acţiuni pe Wall Street
-
52:21 - 52:24acţiuni care depind de câţi oameni sunt în închisori.
-
52:24 - 52:26Asta este o boală.
-
52:26 - 52:28Dar reflectă ceea ce
-
52:28 - 52:32această paradigmă economică poate produce.
-
52:32 - 52:36Aşadar, ce anume menține această paradigmă economică?
-
52:36 - 52:39Ce anume menţine în funcţiune sistemul nostru economic?
-
52:39 - 52:41Consumul.
-
52:41 - 52:44Sau mai precis - Consumul Ciclic
-
52:44 - 52:46Când pătrundem către temelia
-
52:46 - 52:48economiei de piaţă clasice
-
52:48 - 52:50rămânem cu un model în care schimbul monetar
-
52:50 - 52:53Pur şi simplu nu poate fi lăsat să se oprească
-
52:53 - 52:55sau nici măcar să se încetinească
-
52:55 - 52:56dacă vrem ca societatea aşa cum o ştim noi
-
52:56 - 52:58să rămână operaţională.
-
52:58 - 53:01Sunt trei mari actori principali pe scena economică:
-
53:01 - 53:03angajatul, angajatorul
-
53:03 - 53:05şi consumatorul.
-
53:05 - 53:08Angajatul își vinde munca către angajator pentru bani.
-
53:08 - 53:11Angajatorul vinde produsele şi serviciile sale
-
53:11 - 53:13consumatorului pentru venituri
-
53:13 - 53:16iar consumatorul, fireşte, este un alt rol al
-
53:16 - 53:18angajatorului și al angajatului
-
53:18 - 53:20ce cheltuiește la loc în sistem
-
53:20 - 53:23pentru a permite ciclului de consum să continue.
-
53:23 - 53:25Cu alte cuvinte, sistemul pieţei globale este bazat pe
-
53:25 - 53:28presupunerea că întotdeauna va fi suficientă
-
53:28 - 53:30cerere pentru produse în societate,
-
53:30 - 53:32pentru a mişca suficienţi bani, la o rată
-
53:32 - 53:35care poate menţine continuu procesul de consum.
-
53:35 - 53:37Şi cu cât este mai rapidă rata de consum
-
53:37 - 53:39cu atât este mai mare aşa numită creştere economică
-
53:39 - 53:42şi aşa funcţionează maşinăria...
-
53:42 - 53:44Dar staţi un pic -
-
53:44 - 53:47Credeam că o economie are rolul de a, nu ştiu...
-
53:47 - 53:48"Economisi"?
-
53:49 - 53:51Nu ar trebuii ca exact termenul acesta să aibă de a face cu conservarea
-
53:51 - 53:55şi eficienţa şi cu reducerea de risipă?
-
53:55 - 53:58Deci cum reuşeşte sistemul nostru, care are nevoie de consum
-
53:58 - 54:01care cu cât e mai mare, cu atât este mai bine, să conserve eficient,
-
54:01 - 54:03să "economisească"?
-
54:03 - 54:05Ei bine... nu reuşeşte.
-
54:05 - 54:09Intenţia sistemului de piaţă este de fapt exact opusul
-
54:09 - 54:11a ceea ce ar trebui să fie o economie reală -
-
54:11 - 54:14care este eficientă şi orientează conservator
-
54:14 - 54:16materialele pentru producţie şi distribuţie
-
54:16 - 54:18către bunurile necesare traiului.
-
54:18 - 54:21Trăim pe o planetă finită, cu resurse finite
-
54:21 - 54:23unde, de exemplu, petrolului pe care îl utilizăm
-
54:23 - 54:25i-au trebuit milioane de ani să se formeze...
-
54:25 - 54:29unde mineralelor utilizate le-au trebuit miliarde de ani să se formeze.
-
54:30 - 54:33Aşadar, având un sistem care promovează în mod deliberat
-
54:33 - 54:35accelerarea consumului
-
54:35 - 54:38pentru binele aşa numitei "creşteri economice"
-
54:38 - 54:42este pur și simplu o nebunie distructivă.
-
54:42 - 54:45Absenţa risipei, asta înseamnă eficienţa.
-
54:45 - 54:47Absenţa risipei?
-
54:47 - 54:50Acest sistem este mai risipitor decât toate celelalte
-
54:50 - 54:53sisteme existente din istoria planetei.
-
54:53 - 54:56Fiecare nivel de organizare şi sistem de viaţă
-
54:55 - 54:57şi prăbuşire sau colaps.
-
54:56 - 54:58este într-o stare de criză şi pericol
-
55:00 - 55:03Nici un ziar consultat în ultimii 30 de ani
-
55:03 - 55:06nu vă va spune altceva:
-
55:06 - 55:09decât că fiecare sistem vital este în declin
-
55:09 - 55:11la fel ca şi programele sociale...
-
55:11 - 55:13la fel ca şi accesul nostru la apă.
-
55:14 - 55:16Încercaţi să numiţi orice resursă a vieţii
-
55:16 - 55:17care nu este ameninţată sau pusă în pericol...
-
55:17 - 55:18Nu puteţi.
-
55:19 - 55:22Chiar nu există niciuna şi asta este foarte foarte îngrijorător.
-
55:22 - 55:25Însă nici măcar nu am găsit mecanismul cauzal.
-
55:25 - 55:27Nici măcar nu vrem să ne confruntăm cu acesta.
-
55:27 - 55:30Vrem doar să mergem mai departe. Ştiţi că nebunia apare
-
55:30 - 55:32atunci când continui să faci la nesfârşit aceleaşi lucruri
-
55:32 - 55:35chiar dacă e clar că nu va merge.
-
55:35 - 55:37Aşadar avem de-a face
-
55:38 - 55:40nu cu un sistem economic
-
55:40 - 55:44ci mai degrabă aş spune, cu un sistem anti economic.
-
55:45 - 55:47[Anti Economia]
-
55:47 - 55:49Există o vorbă care spune că modelul
-
55:49 - 55:51pieţei competitive caută să
-
55:51 - 55:55"creeze cele mai bune bunuri posibile la cele mai joase preţuri posibile".
-
55:56 - 55:59Această expresie este în mod esenţial conceptul stimulator
-
55:59 - 56:01care justifică competiţia din piaţă,
-
56:01 - 56:03bazată pe presupunerea că rezultatul
-
56:03 - 56:06este producţia de bunuri de calitate superioară.
-
56:06 - 56:09Dacă ar fi să-mi construiesc o masă de la început,
-
56:09 - 56:11aş construi-o în mod natural din cele mai bune
-
56:11 - 56:13şi durabile materiale posibile, nu-i aşa?
-
56:13 - 56:16Cu intenţia ca ea să dureze cât mai mult posibil.
-
56:17 - 56:19De ce aş vrea să fac ceva de proastă calitate
-
56:19 - 56:21ştiind că va trebui eventual să-l refac
-
56:21 - 56:24şi prin urmare să cheltui mai mult material şi energie?
-
56:25 - 56:28Ei bine, oricât de raţional ar suna în lumea fizică
-
56:28 - 56:30când vine vorba despre piaţa de consum
-
56:30 - 56:32nu numai că este evident iraţional
-
56:32 - 56:34dar nu este nici măcar o opţiune.
-
56:34 - 56:36Este imposibil pentru o companie să producă
1121
00:56:36,32 --> 00:56:37,67
cele mai bune mărfuri -
56:38 - 56:40dacă vrea să menţină un avantaj competitiv
-
56:41 - 56:43şi să rămână accesibilă pentru consumator.
-
56:43 - 56:46Pur şi simplu orice este creat şi pus la vânzare
-
56:46 - 56:49în economia globală este imediat inferior
-
56:49 - 56:51din momentul în care este produs
-
56:51 - 56:53pentru că este o imposibilitate matematică
-
56:53 - 56:56să creezi cele mai avansate produse în mod ştiinţific, cele mai eficiente
-
56:56 - 56:58Aceasta se întâmplă datorită faptului că sistemul de piaţă
-
56:56 - 56:59şi mai strategic sustenabile produse.
-
57:01 - 57:04necesită acel "cost minimal"
-
57:04 - 57:06sau nevoia de a reduce cheltuielile
-
57:06 - 57:08care există la orice nivel al producţiei.
-
57:08 - 57:10De la costul muncii, până la
-
57:10 - 57:13costul materialelor şi de ambalare şi aşa mai departe.
-
57:13 - 57:15Această strategie competitivă, bineînţeles,
-
57:15 - 57:18are rolul de a se asigura că publicul le cumpără produsele
-
57:18 - 57:21decât să le cumpere de la un producător concurent
-
57:21 - 57:23... care face exact acelaşi lucru
-
57:23 - 57:26acela de a-şi face produsele competitive şi accesibile.
-
57:27 - 57:30Această consecinţă imuabilă şi risipitoare a sistemului
-
57:30 - 57:34poate fi numită: Uzură morală intrinsecă.
-
57:34 - 57:37Cu toate astea, aceasta este doar o parte a unei probleme mai mari:
-
57:38 - 57:41Un principiu de guvernare fundamental al pieţelor economice
-
57:41 - 57:44unul pe care nu îl veţi găsi în niciun manual, apropo
-
57:44 - 57:45- este următorul:
-
57:45 - 57:48"Nici unui produs nu-i poate fi permis să-şi menţină o durată de viaţă
-
57:48 - 57:50mai mare decât ce poate fi suportat
-
57:50 - 57:54astfel încât să continue consumul ciclic."
-
57:54 - 57:57Altfel spus, este esenţial ca lucrurile să se strice,
-
57:57 - 58:00să eşueze şi să expire într-o anumită perioadă de timp.
-
58:01 - 58:04Asta se defineşte ca: "Uzură morală planificată"
-
58:04 - 58:08Uzura morală planificată este temelia strategiei pieţei
-
58:08 - 58:11a fiecărui bun produs care se materializează.
-
58:11 - 58:13În timp ce foarte puţini, bineînţeles,
-
58:13 - 58:15ar recunoaşte sincer o asemenea strategie
-
58:15 - 58:17ceea ce fac de fapt este să o mascheze în
-
58:17 - 58:20fenomenul Uzurii morale intrinsece abia discutat,
-
58:20 - 58:23iar majoritatea ignoră, sau chiar suprimă
-
58:23 - 58:25noi descoperiri în tehnologie
-
58:25 - 58:28care ar putea creea un bun mai sustenabil, mai durabil.
-
58:29 - 58:31Aşadar, de parcă nu ar fi fost destulă risipă,
-
58:31 - 58:33astfel încât sistemul nu poate permite în mod firesc ca cele mai
-
58:33 - 58:36durabile şi eficiente bunuri să fie produse,
-
58:36 - 58:38Uzura Planificată recunoaşte în mod deliberat
-
58:38 - 58:41faptul că, cu cât un lucru funcţionează mai mult
-
58:41 - 58:45cu atât mai greu este să susţină consumul ciclic
-
58:45 - 58:47şi deci sistemul de piaţă în sine.
-
58:48 - 58:50Cu alte cuvinte, durabilitatea produsului
-
58:50 - 58:54este de fapt inversă faţă de creşterea economică
-
58:54 - 58:57şi prin urmare este nevoie de un stimulent direct şi susţinut
-
58:57 - 58:59care să se asigure că durata de viaţă
-
58:59 - 59:01a oricărui produs este scurtă.
-
59:02 - 59:06Şi, de fapt, sistemul nu poate funcţiona altfel.
-
59:06 - 59:09O privire asupra depozitelor uriaşe de deşeuri răspândite
-
59:09 - 59:12în lume arată realitatea uzurii.
-
59:13 - 59:15Există acum miliarde de celulare construite cu preţ redus,
-
59:15 - 59:17computere sau alte tehnologii
-
59:17 - 59:20fiecare construite cu materiale preţioase, dificil de extras,
-
59:20 - 59:22cum ar fi aurul, cobaltul, cuprul...
-
59:22 - 59:25care acum se degradează în gropi de gunoi uriaşe
-
59:25 - 59:27de obicei din princina a nimic altceva decât o defecţiune sau uzura
-
59:27 - 59:31unor părţi mici care, într-o societate durabilă
-
59:31 - 59:33ar putea fi reparate sau îmbunătăţite
-
59:33 - 59:36iar durata de viaţă a bunului prelungită.
-
59:36 - 59:38Din păcate, pe cât de eficient poate părea acest lucru
-
59:38 - 59:41în lumea noastră fizică, trăind pe
-
59:41 - 59:43o planetă finită cu resurse finite,
-
59:43 - 59:48acest aspect este explicit ineficient, raportat la piață.
-
59:48 - 59:49Într-o singură frază:
-
59:49 - 59:52"Eficienţa, durabilitatea şi
-
59:52 - 59:56conservarea sunt duşmanii sistemului economic".
-
59:56 - 59:59De asemenea, așa cum
bunurile fizic trebuie în mod constant -
59:59 - 60:01produse şi re-produse
-
60:01 - 60:03indiferent de impactul acestora asupra mediului
-
60:04 - 60:07la fel și industria de servicii tebuie să opereze iraţional.
-
60:08 - 60:10Cert este, că nu există nici un beneficiu monetar
-
60:10 - 60:13pentru a rezolva problemele
-
60:13 - 60:15care există actualmente.
-
60:15 - 60:16În final
-
60:16 - 60:19ultimul lucru pe care îl doreşte de fapt o instituţie medicală
-
60:19 - 60:22ar fi vindecarea bolilor precum cancerul,
-
60:22 - 60:27deoarece ar elimina nenumărate locuri de muncă și mii de miliarde în venituri.
-
60:27 - 60:28Şi de vreme ce suntem pe subiect...
-
60:29 - 60:32Crima şi Terorismul în acest sistem sunt bune!
-
60:32 - 60:34Păi, cel puţin din punct de vedere economic...
-
60:34 - 60:36pentru că angajează forţele de poliţie
-
60:36 - 60:39fapt ce generează un preț ridicat pentru securitate
-
60:39 - 60:41ca să nu mai amintim de valoarea închisorilor
-
60:41 - 60:44care sunt proprietăţi private - în vederea obţinerii de profit.
-
60:44 - 60:45Dar despre război?
-
60:46 - 60:49Industria de război din America este un uriaş motor al PIB
-
60:49 - 60:52iar una dintre cele mai profitabile industrii -
-
60:52 - 60:55este producţia de arme de distrugere în masă.
-
60:55 - 60:58Jocul favorit al acestei industrii este acela de a arunca lucrurile în aer
-
60:58 - 61:01şi apoi a merge acolo să le reconstruiască, pentru profit.
-
61:01 - 61:04Am văzut acest lucru în
contracte de miliarde de dolari -
61:04 - 61:06făcute pe seama războiului din Irak.
-
61:07 - 61:09Ce trebuie subliniat este că
-
61:09 - 61:11aspectele negative ale societății,
-
61:11 - 61:14devin recompensate în industrie
-
61:14 - 61:17şi orice interes în rezolvarea problemelor
-
61:17 - 61:20sau preocupare pentru mediu şi conservarea acestuia,
-
61:20 - 61:25sunt intrinsec opuse fezabilității economice.
-
61:26 - 61:27Şi de aceea,
-
61:27 - 61:31de fiecare dată când vedeţi PIB-ul crescând într-o ţară
-
61:31 - 61:33sunteţi martori ai creşterii deficitului
-
61:33 - 61:35fie real fie închipuit
-
61:35 - 61:39şi, prin definiţie, deficitul este rădăcina ineficienţei.
-
61:39 - 61:44Realmente, deficitul crescut înseamnă ineficienţă crescută.
-
61:45 - 61:47[Dezechilibrul Sistemului de Valori]
-
61:48 - 61:49Visul american este bazat pe
-
61:49 - 61:51creşterea continuă a consumului.
-
61:51 - 61:53El se bazează pe faptul că
-
61:53 - 61:55majoritatea canalelor de informare media şi
-
61:55 - 61:57în special publicitatea comercială
-
61:57 - 62:00- toate corporaţiile care au nevoie de această creştere infinită -
-
62:00 - 62:03ne-au convins sau ne-au spălat creierul
-
62:03 - 62:06şi cei mai mulţi oameni din America sau din lume
-
62:06 - 62:09cred că trebuie să avem un număr X de posesiuni materiale
-
62:09 - 62:11şi posibilitatea de a achiziţiona infinit mai multe
-
62:11 - 62:14posesiuni materiale, pentru a putea fi fericiţi.
-
62:14 - 62:16Asta este pur şi simplu neadevărat.
-
62:16 - 62:20Prin urmare, de ce continuă oamenii să cumpere în acest mod
-
62:20 - 62:22deşi este în cele din urmă un eco-genocid
-
62:22 - 62:25prin efectele sale sistemice cumulate?
-
62:25 - 62:28Şi aceasta este exact condiţionarea clasică funcţională.
-
62:28 - 62:32Pui pur şi simplu stimulentele de condiţionare în organism
-
62:32 - 62:36şi rezultă comportamentelor dorite.
-
62:36 - 62:38Sau scopurile respectiv obiectivele dorite.
-
62:38 - 62:41Şi sistemul dispune de toate resursele tehnologiei
-
62:41 - 62:43şi se mândresc cu modul în care ei
-
62:43 - 62:44intră în minţile copiilor
-
62:44 - 62:47ceea ce aud este că i-au făcut deja
-
62:47 - 62:49dependenţi de marcă.
-
62:49 - 62:52Veţi vedea apoi, că acesta este modul în care
-
62:52 - 62:53oamenii au ajuns atât de
-
62:53 - 62:55tâmpiți. Au fost învăţaţi să fie tâmpiți.
-
62:55 - 62:59Este o dereglare a sistemului de valori.
-
62:59 - 63:02Ştiţi, dacă există vreo dovadă a plasticităţii
-
63:02 - 63:03minţii omeneşti,
-
63:03 - 63:06dacă există orice dovadă despre cât de maleabilă
-
63:06 - 63:08este gândirea umană şi cât de uşor
-
63:08 - 63:10pot deveni oamenii condiţionaţi şi manipulaţi,
-
63:10 - 63:13bazându-te pe natura impulsului lor ambiental
-
63:13 - 63:15şi pe ceea ce îl consolidează:
-
63:15 - 63:18lumea reclamei comerciale este dovada.
-
63:18 - 63:21Trebuie să rămâneţi în admiraţie
-
63:21 - 63:23în ce priveşte nivelul de spălare a creierelor
-
63:24 - 63:27la care aceşti roboţi programaţi, cunoscuţi drept "consumatori"
-
63:28 - 63:29rătăcesc prin peisaj
-
63:29 - 63:33doar ca să intre într-un magazin şi să cheltuiască, să spunem,
-
63:33 - 63:364000 de dolari pe o poşetă
-
63:36 - 63:38care probabil costă 10 dolari, să fie făcută
-
63:38 - 63:40într-un atelier de peste ocean.
-
63:40 - 63:43Doar pentru ce se presupune
-
63:43 - 63:46că reprezintă în cultură statutul acelei mărci.
-
63:46 - 63:48Ori poate vechile tradiţii comune
-
63:48 - 63:52care întăresc încrederea şi coeziunea în societate -
-
63:52 - 63:55care au fost acum deturnate de valorile
-
63:55 - 63:57materialiste acaparatoare prin care noi
-
63:57 - 64:01schimbăm acum prostii inutile de câteva ori pe an.
-
64:01 - 64:04Şi ne putem întreba de ce atât de mulţi au astăzi o
-
64:04 - 64:06dorinţă nestăpânită pentru cumpărături şi achiziţionare
-
64:06 - 64:09atunci când este clar că ei au fost condiţionaţi din copilărie
-
64:09 - 64:11să se aştepte la bunuri materiale
-
64:11 - 64:15ca semn al statutului lor în raport cu prietenii şi familia.
-
64:15 - 64:18Realitatea este că fundamentul oricărei societăţi
-
64:18 - 64:20este sistemul de valori care operează în acea societate
-
64:20 - 64:23şi societatea noastră, aşa cum există ea,
-
64:23 - 64:25poate funcţiona numai pe baza acestor valori
-
64:25 - 64:28iar acest consum ostentativ
-
64:28 - 64:31este necesar pentru ca sistemul de piaţă să existe în continuare.
-
64:31 - 64:34Cu 75 de ani în urmă
-
64:34 - 64:37consumul în America era la jumătate
-
64:37 - 64:38pentru fiecare persoană, raportat la ceea ce avem astăzi.
-
64:39 - 64:41Noua cultură de consum de astăzi
-
64:41 - 64:43a fost fabricată şi impusă
-
64:43 - 64:46datorită nevoii reale de creșterea
1300
01:04:45,59 --> 01:04:48,11
din ce în ce mai mare consumului. -
64:48 - 64:51Şi aceasta este explicaţia pentru care, cele mai multe corporaţii astăzi
-
64:52 - 64:55cheltuie mai mulţi bani pe publicitate
-
64:55 - 64:57decât pe procesul efectiv de creare a bunurilor.
-
64:57 - 65:01Îşi concetrează atenţia pe crearea unor false nevoi de satisfăcut.
-
65:02 - 65:05Şi se întâmplă să reuşească.
-
65:05 - 65:07["Economiştii"]
-
65:08 - 65:12Ştiţi, economiştii, în realitate, nu sunt deloc economişti.
-
65:12 - 65:14Ei sunt propagandişti ai valorii banilor
-
65:14 - 65:16şi veţi descoperi că toate
-
65:16 - 65:18modelele lor se îndreaptă către
-
65:18 - 65:21schimburi care produc profit
-
65:22 - 65:24de o parte sau de ambele părţi sau oricum
-
65:24 - 65:26dar ei sunt complet deconectaţi de
-
65:26 - 65:28necesităţile reale ale lumii.
-
65:28 - 65:32În statul Ohio, un bătrân nu a mai reuşit să-şi plătescă factura la curent
-
65:32 - 65:35- poate sunteţi familiari cu acest caz -
-
65:35 - 65:38iar compania furnizoare de electricitate i-a tăiat curentul şi bătrânul a murit.
-
65:38 - 65:40Motivul pentru care i-au oprit curentul a fost
-
65:40 - 65:41că nu ar mai fi fost profitabil
-
65:41 - 65:44pentru ei să-i furnizeze energia deoarece nu şi-a plătit facturile.
-
65:45 - 65:46Credeţi că asta este drept?
-
65:46 - 65:48Responsabilitatea efectivă nu cade asupra
-
65:48 - 65:50companiei electrice pentru că i-a oprit curentul
-
65:51 - 65:54ci mai degrabă cade pe vecinii şi prietenii acelui om
-
65:54 - 65:55sau cei asociați cu el
-
65:55 - 65:57care nu au fost destul de caritabili
-
65:57 - 65:59pentru a-l ajuta, fiecare în parte,
-
65:59 - 66:01să-şi plătească factura la curent.
-
66:01 - 66:03Hmmm...
-
66:03 - 66:04Am auzit bine?
-
66:04 - 66:06Chiar a spus cineva că moartea unui om
-
66:06 - 66:08nu a fost cauzată de faptul că nu avea bani
-
66:08 - 66:09ci responsabilitatea pentru asta se datorează...
-
66:09 - 66:11altor oameni?
-
66:11 - 66:13sau, de fapt, lipsei de caritate?
-
66:14 - 66:15Păi atunci, cred că vom avea nevoie
-
66:15 - 66:18de o groază de spoturi de informare
-
66:18 - 66:22şi de cutii ale milei pentru toţi pripăşiţii cârciumilor
-
66:22 - 66:24şi o grămadă de borcane cu murături
-
66:24 - 66:26pentru miliardul de oameni care mor astăzi de foame
-
66:26 - 66:28pe această planetă...
-
66:28 - 66:32din cauza sistemului atât de promovat al lui Milton Friedman.
-
66:33 - 66:35Oriunde avem de-a face cu filosofiile
-
66:35 - 66:37lui Milton Friedman, F.A. Hyack,
-
66:37 - 66:39John Maynard Keynes, Ludwig von Mises,
-
66:39 - 66:42sau a altor nume mari ale economiei de piaţă
-
66:42 - 66:43baza raţiunilor lor
-
66:43 - 66:46arareori depăşeşte referirea la bani.
-
66:46 - 66:48Este ca o religie.
-
66:48 - 66:50Analiza consumului, politicile de stabilitate fiscală,
-
66:50 - 66:53deficitul bugetar, cererea agregată...
-
66:53 - 66:56există ca referinte proprii infinite la propriul
-
66:56 - 66:59sistem de raţionalizare, un cerc al discursului
-
66:59 - 67:03unde nevoile umane universale, resursele naturale
-
67:03 - 67:07sau orice formă eficientă de susţinere fizică a vieţii,
-
67:07 - 67:09sunt eliminate din start
-
67:09 - 67:12şi înlocuite cu o singură noţiune prin care omul
-
67:12 - 67:14caută un avantaj faţă de altul sau faţă de banii în sine
-
67:14 - 67:17şi se motivează de propriul autointeres îngust
-
67:18 - 67:22care în mod magic creează o societate echilibrată, sănătoasă şi sustenabilă.
-
67:22 - 67:25Nu este nici o coordonată a vieții în toate aceste teorii
-
67:25 - 67:27în toate aceste doctrine.
-
67:27 - 67:28Ce fac ei?
-
67:28 - 67:32Ceea ce au ei de făcut este să urmărească circuitul banilor.
-
67:32 - 67:35Asta este tot, să urmărească circuitul banilor
-
67:35 - 67:39presupunând tot ceea ce are importanţă.
-
67:39 - 67:41Unu: Nu există coordonate vitale...
-
67:41 - 67:43oho...nici un fel de coordonate!
-
67:43 - 67:46Doi: Că toţi agenţii sunt
-
67:46 - 67:49caută să-și auto-maximizeze preferințele.
-
67:49 - 67:51Asta este, ei nu se gândesc la nimeni altcineva decât la ei înşişi
-
67:51 - 67:53şi la ceea ce pot obţine cel mai mult pentru ei înşişi.
-
67:53 - 67:57Aceasta este concepţia dominantă a raţiunii:
-
67:57 - 67:59alegerea care auto-maximizează
-
68:00 - 68:03şi singurul lucru pe care ei sunt interesaţi să-l auto-maximizeze
-
68:03 - 68:05sunt banii sau bunurile de larg consum.
-
68:05 - 68:08Ei bine, unde intră relaţiile sociale?
-
68:08 - 68:11Nu intră, decât cu excepţia schimbului pentru auto-maximizare.
-
68:11 - 68:14Unde intră resursele noastre naturale?
-
68:14 - 68:17Nu intră, decât cu excepţia exploatării.
-
68:17 - 68:22Unde intră familia ca fiind capabilă de a supravieţui?
-
68:22 - 68:24Nu intră. Ei trebuie să aibă
-
68:24 - 68:27bani pentru a cumpăra orice produs.
-
68:27 - 68:28Ei bine, nu ar trebui o economie
-
68:28 - 68:30să se ocupe undeva de nevoile umane?
-
68:30 - 68:35Nu aceasta este problema fundamentală?
-
68:35 - 68:38A, "nevoia" nu este nici în lexiconul dumneavoastră.
-
68:38 - 68:41Îl diluaţi în "lucruri dorite"...
-
68:41 - 68:43şi ce este un lucru dorit? Asta înseamnă
-
68:43 - 68:46nevoia de bani pentru dorința de a cumpăra.
-
68:46 - 68:48Ei bine, dacă cererea de bani dictează lucrurie dorite
-
68:48 - 68:50nu are nimic de a face cu nevoile
-
68:50 - 68:52din cauză că probabil o persoană nu are dorință de bani
-
68:52 - 68:55dar are nevoie disperată, să zicem, de aprovizionare cu apă.
-
68:55 - 68:59Ori, poate ca nevoia de bani se referă la un scaun de toaletă din aur.
-
68:59 - 69:00Ei bine, încotro se duce totul?
-
69:01 - 69:02La scaunul de toaletă din aur.
-
69:02 - 69:04Şi voi numiţi asta economie?
-
69:04 - 69:07Într-adevăr, când cineva crede aşa ceva,
-
69:07 - 69:10trebuie să fie cea mai bizară
-
69:10 - 69:13iluzie din istoria gândirii umane.
-
69:14 - 69:16[Sistemul Monetar]
-
69:16 - 69:20Ei bine - până acum ne-am concentrat asupra sistemului de piață.
-
69:20 - 69:22Dar acest sistem de fapt reprezintă numai
-
69:22 - 69:25jumătate din paradigma economică globală.
-
69:25 - 69:28Cealaltă jumătate este „Sistemul Monetar”.
-
69:28 - 69:31În timp ce Sistemul de Piaţă are de-a face cu interacţiunea oamenilor
-
69:31 - 69:34în jocul profitului privind întregul spectru al forţei de muncă
-
69:34 - 69:36a producţiei şi distribuţiei,
-
69:36 - 69:40Sistemul Monetar este guvernat de o serie de polițe
-
69:40 - 69:42impuse de instituţiile financiare
-
69:42 - 69:44care creează condiţiile pentru
-
69:44 - 69:46funcţionarea sistemului de piaţă, dincolo de orice altceva.
-
69:46 - 69:49Include termeni pe care adesea îi auzim
-
69:49 - 69:52cum ar fi ratele dobânzilor, împrumuturi, datorii, masa monetară
-
69:52 - 69:55inflaţia, etc.
-
69:55 - 69:57Şi în vreme ce-ți smulgi părul din cap ascultând
-
69:57 - 70:00păsăreasca care vine de la economiştii monetari:
-
70:00 - 70:04„Modeste acţiuni de prevenire care pot evita necesitatea
-
70:04 - 70:08unor acţiuni mai drastice, la o dată ulterioară...”
-
70:08 - 70:10natura şi efectul acestui
-
70:10 - 70:12sistem este în esenţă chiar simplu:
-
70:13 - 70:14Economia noastră are...
-
70:14 - 70:16sau economia globală are
-
70:16 - 70:18trei lucruri de bază care o guvernează:
-
70:18 - 70:19Unul este sistemul fracţional bancar
-
70:19 - 70:22adică băncile care tipăresc bani din nimic.
-
70:22 - 70:24De asemenea are la bază dobânda compusă.
-
70:24 - 70:27Când împrumuţi bani, trebuie să plăteşti mai mult
-
70:27 - 70:30decât ai împrumutat, ceea ce înseamnă că împrumutul tău
-
70:30 - 70:33creează bani din nimic
-
70:33 - 70:37repet, care sunt folosiţi pentru a creea şi mai mulţi bani.
-
70:37 - 70:39Trăim într-o paradigmă a creşterii infinite.
-
70:39 - 70:43Paradigma economică în care trăim acum este o schemă Ponzi.
-
70:43 - 70:45Nimic nu creşte la infinit.
-
70:46 - 70:47Nu este posibil.
-
70:47 - 70:49Un mare psiholog, James Hillman, scria:
-
70:49 - 70:51„Singurul lucru care creşte necontrolat în corpul uman după
-
70:51 - 70:53o anumită vârstă, este cancerul”.
-
70:54 - 70:56Nu este vorba de o anumită cantitate de bani care trebuie permanent să
-
70:56 - 70:57crească, este vorba de o anumită cantitate de consumatori.
-
70:57 - 71:00Consumatori care să împrumute bani cu dobândă
-
71:00 - 71:03pentru a genera mai mulţi bani, evident, aşa ceva nu este posibil
-
71:03 - 71:05pe o planetă finită.
-
71:05 - 71:08Oamenii sunt la bază doar vehicule de creeat bani
-
71:08 - 71:10care trebuie să creeze şi mai mulţi bani
-
71:10 - 71:12pentru a menține întreaga tărăşenie de la a se prăbuşi
-
71:12 - 71:15...ceea ce se întâmplă chiar acum.
-
71:15 - 71:18Sunt numai două lucruri pe care oricine trebuie să le ştie
-
71:18 - 71:20despre sistemul monetar:
-
71:20 - 71:23Primul: toţii banii sunt creaţi din datorii.
-
71:23 - 71:26Banii cuantifică datoria
-
71:26 - 71:28indiferent că se materializează sub forma bonurilor de trezorerie
-
71:28 - 71:31a împrumuturilor imobiliare sau a cărţilor de credit.
-
71:31 - 71:33Cu alte cuvinte, dacă toate împrumuturile datorate
-
71:33 - 71:35ar fi returnate în acest moment
-
71:35 - 71:39nu ar mai rămâne nici un dolar în circulaţie.
-
71:39 - 71:44Şi al doilea lucru: toate împrumuturile sunt purtătoare de dobândă
-
71:44 - 71:46şi banii necesari pentru a da înapoi această dobândă
-
71:46 - 71:49nu au existat şi nu există ca lichidităţi.
-
71:49 - 71:52Numai principalul (capitalul iniţial) este creat de împrumut
-
71:52 - 71:55şi acest principal există sub formă de bani (lichidităţi).
-
71:55 - 71:58Aşadar, dacă toate datoriile ar fi plătite acum,
-
71:58 - 72:01nu doar că nu ar mai rămâne nici un dolar în circulaţie
-
72:01 - 72:04dar ar rămâne o cantitate gigantică de bani datoraţi
-
72:05 - 72:10care este literalmente imposibil de returnat, pentru că pur şi simplu nu există.
-
72:11 - 72:15Consecinţele din toate astea sunt că două lucruri sunt inevitabile:
-
72:15 - 72:16Inflaţia
-
72:16 - 72:18şi Falimentul.
-
72:18 - 72:22În ceea ce priveşte inflaţia, acest lucru poate fi văzut ca o tendinţă istorică
-
72:22 - 72:23în practic fiecare ţară în zilele noastre
-
72:25 - 72:28de creşterea perpetuă a cantităţii de lichidităţi
-
72:29 - 72:30ce sunt necesare
-
72:30 - 72:34pentru a acoperi costurile necesare pentru acoperirea dobânzilor şi a menţine sistemul funcţional.
-
72:34 - 72:36În ceea ce priveşte falimentul,
-
72:36 - 72:39acesta vine sub forma intrării în incapacitate de plată.
-
72:39 - 72:42Această prăbuşire vine inevitabil când o persoană,
-
72:42 - 72:44o afacere sau o ţară
-
72:44 - 72:47urmează un tipar în care plăţile dobânzilor
-
72:47 - 72:49nu mai sunt posibile.
-
72:50 - 72:52Dar există şi o parte luminoasă la toate astea...
-
72:52 - 72:56cel puţin dacă vedem lucrurile în termenii sistemului de piaţă.
-
72:56 - 72:59Pentru că datoria creează presiuni.
-
72:59 - 73:01Datoria creează sclavi plătiţi.
-
73:01 - 73:04O persoană care are datorii este mult mai dispusă să accepte un salariu mic
-
73:04 - 73:06decât o persoană fără datorii
-
73:06 - 73:08devenind astfel o marfă ieftină
-
73:08 - 73:11aşa că este minunat pentru corporaţii să aibă o mulţime de oameni
-
73:11 - 73:14care nu au mobilitate financiară.
-
73:14 - 73:18Dar hei - aceleaşi idee se aplică deasemenea şi în cazul ţărilor...
-
73:18 - 73:21Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional
-
73:21 - 73:23care cel mai adesea servesc ca un tampon
-
73:23 - 73:26între interesele corporatiste internaţionale
-
73:26 - 73:28acordă împrumuturi ţărilor aflate în dificultate
-
73:28 - 73:30la nişte dobânzi foarte ridicate
-
73:30 - 73:32şi apoi, odată ce o ţară
-
73:32 - 73:34este într-o mare gaură de bani şi nu poate plăti
-
73:34 - 73:36sunt aplicate măsuri de austeritate,
-
73:36 - 73:37corporaţiile îşi fac apariţia
-
73:38 - 73:41şi valorifică resursele naturale ale acelei ţări.
-
73:41 - 73:45Asta se numeşte eficienţă a economiei de piaţă.
-
73:45 - 73:47Dar, aşteptaţi - mai este ceva:
-
73:47 - 73:48vedeţi - este acest unic
-
73:48 - 73:51hibrid al sistemului monetar şi sistemului de piaţă
-
73:51 - 73:53numit bursa de valori
-
73:53 - 73:56care în loc să, ştiţi voi, producă ceva real
-
73:56 - 73:59ea doar tranzacţionează banii în sine.
-
74:00 - 74:02Şi când vine vorba de datorii, ştiţi ce fac cu ele?
-
74:02 - 74:05Da - le tranzacţionează şi pe alea.
-
74:05 - 74:09Efectiv cumpără şi vând datorii pentru profit.
-
74:09 - 74:11De la schimburi de credit standard
-
74:11 - 74:14şi obligaţiuni colaterale pentru datoriile consumatorului
-
74:14 - 74:16până la cele mai complexe scheme de derivative folosite
-
74:16 - 74:19pentru a masca datoria unor ţări întregi
-
74:19 - 74:20cum ar fi complicitatea cu
-
74:20 - 74:23bănci de investiţii ca Goldman Sachs sau a Greciei
-
74:23 - 74:26care aproape că a prăbuşit economia întregii Europe.
-
74:26 - 74:29Aşadar, când ne referim la Bursa de valori şi la Wall Street
-
74:29 - 74:32avem de-a face cu un nou nivel de nebunie
-
74:32 - 74:35născută din ciclul valorii Circulaţiei Banilor.
-
74:36 - 74:37Tot ceea ce trebuie să ştiţi despre pieţe
-
74:37 - 74:40a fost scris în editorialul ziarului Wall Street Journal
-
74:41 - 74:42acum câţiva ani în urmă
-
74:42 - 74:45când era numit "Lecţii ale Investitorului cu Creier Avariat"
-
74:45 - 74:48şi în acest editorial, ei au explicat de ce
-
74:48 - 74:50persoane cu uşoare afecţiuni la cap
-
74:50 - 74:52sunt mai buni ca investitori
-
74:52 - 74:55decât persoanele cu o funcţionare a creierului normală.
-
74:55 - 74:57De ce? Pentru că persoana
-
74:57 - 74:59cu uşoare afecţiuni ale creierului nu are nici o empatie.
-
74:59 - 75:02şi asta este cheia. Dacă nu ai nici un fel de empatie
-
75:02 - 75:04te poţi descurca bine ca investitor
-
75:04 - 75:09aşa că Wall Street recrutează oameni care nu au nici o empatie.
-
75:09 - 75:11Pentru a merge acolo şi a lua decizii
-
75:11 - 75:14şi a face tranzacţii fără nici o remuşcare şi nici un scrupul
-
75:14 - 75:17în legătură cu ceea ce fac
-
75:17 - 75:19şi cum poate afecta asta oamenii de lângă ei.
-
75:19 - 75:21Aşa că ei au inventat această rasă de roboţi.
-
75:21 - 75:24Aceşti oameni care nu au suflet
-
75:24 - 75:27şi din moment ce nici nu mai vor să îi plătească pe aceşti oameni -
-
75:27 - 75:29ei creează acum roboţi - roboţi adevăraţi
-
75:29 - 75:31programe de tranzacţionare algoritmică (gen Forex, n.t.).
-
75:31 - 75:34Goldman Sachs într-un scandal de proporţii:
-
75:34 - 75:37au pus un computer în imediata vecinătate a Bursei de valori din New York.
-
75:38 - 75:40Acest computer, acest computer „de proximitate” cum l-au numit:
-
75:41 - 75:43rulează toate tanzacţiile de schimb şi
-
75:43 - 75:46marchează toate schimburile cu volum de ordine mare
-
75:46 - 75:47într-un fel în care „stoarce”
-
75:47 - 75:50fiecare penny sau mărunţiş din toate schimburile.
-
75:50 - 75:52E ca şi cum ar aspira bani pe durata întregii zile.
-
75:52 - 75:55S-au dus cu un sfert anul trecut
-
75:55 - 75:58timp de 30 sau 60 de zile fără nici o înterupere
-
75:58 - 76:00si au făcut milioane de dolari în fiecare zi?
-
76:00 - 76:04Asta este din punct de vedere statistic Imposibil!
-
76:04 - 76:06Când lucram pe Wall Street am priceput că poate funcţiona
-
76:06 - 76:08pentru oricine urcă cu un etaj mai sus şi dă mită.
-
76:08 - 76:12Brokerii dau mită directorului
-
76:12 - 76:15directorul dă mită directorului regional de vânzări.
-
76:15 - 76:17Directorul regional de vânzări
-
76:17 - 76:19dă mită Directorului naţional de vânzări.
-
76:19 - 76:20E ceva de la sine înţeles.
-
76:20 - 76:24De Crăciun, cine ia cel mai mare bonus
-
76:24 - 76:26într-o afacere medie de brokeraj? Ofiţerul de serviciu.
-
76:26 - 76:29Ofiţerul de serviciu stă acolo pe parcursul întregii zile:
-
76:29 - 76:30se presupune că ar trebui să asigure
-
76:30 - 76:32că nu se violează nici o lege
-
76:32 - 76:34şi "conformitatea" cu legea.
-
76:34 - 76:36Sigur că da, în măsura în care
-
76:36 - 76:38mituieşti ofiţerul de serviciu
-
76:38 - 76:41bineînţeles, se poate spune că este în conformitate cu legea!
-
76:41 - 76:43Deci, cum pătrunde frauda în sistem?
-
76:43 - 76:45Acesta nu mai este demult un produs secundar.
-
76:45 - 76:46Este sistemul.
-
76:46 - 76:49Este ca în gluma aceea veche a lui Woody Allen. El spune:
-
76:49 - 76:52Domnule doctor, fratele meu se crede găină.
-
76:52 - 76:54Iar doctorul îi spune „să ia o pastilă”
-
76:54 - 76:56şi asta ar trebui să-i rezolve problema.
-
76:56 - 76:57Iar el îi răspunde, nu, domnule doctor, nu aţi înţeles,
-
76:57 - 76:59noi avem nevoie de ouă!
-
76:59 - 77:00OK?
-
77:01 - 77:03Aşadar, tranzacţionarea frauduloasă funcţionează
-
77:03 - 77:05între bănci
-
77:05 - 77:06pentru a genera venituri
-
77:06 - 77:07pentru a genera bonusuri
-
77:07 - 77:11şi devine acea creştere a P.I.B.
-
77:11 - 77:14motorul care mişcă economia Statelor Unite
-
77:14 - 77:17chiar dacă acestea sunt în mod esenţial tranzacţii frauduloase
-
77:17 - 77:20pentru care de fapt nu există nici o speranţă că s-ar putea vreodată plăti înapoi.
-
77:20 - 77:23Pur şi simplu se procesează, generează şi re-securizează nimicul.
-
77:23 - 77:26Dacă aş scrie 20 de miliarde de dolari pe un şerveţel de cocktail
-
77:26 - 77:28şi i l-aş vinde lui J.P. Morgan iar J.P. Morgan ar scrie
-
77:29 - 77:3220 de miliarde de dolari pe un şerveţel de cocktail
-
77:32 - 77:34şi am schimba între noi aceste două cockteiluri la bar
-
77:34 - 77:38şi ne-am plăti amândoura un sfert de 1% dintr-o taxă
-
77:38 - 77:40am avea o groază de bani ca bonus de Crăciun.
-
77:40 - 77:43Fiecare am avea în scriptele noastre un şerveţel de cocktail de 20 de miliarde
-
77:43 - 77:47care nu are nici o valoare reală până la momentul
-
77:47 - 77:50în care sistemul este nu mai este în stare să absoarbă acest fictiv
-
77:50 - 77:53şerveţel de cocktail, caz în care mergem la guvern
-
77:53 - 77:55pentru a fi plătiţi pentru el.
-
77:55 - 77:58şi, pentru că Wall Street şi bursele de valori mondiale
-
77:58 - 78:01deşin în conservare în jur de 700 de trilioane de dolari
-
78:01 - 78:04de revendicări frauduloase -
-
78:04 - 78:06cunoscute ca derivative
-
78:06 - 78:08ne aşteptăm la încă o prăbuşire.
-
78:08 - 78:10O valoare de aproape 10 ori
-
78:10 - 78:12mai mare decât producţia domestică
-
78:12 - 78:14a întregii planete.
-
78:14 - 78:16Şi în vreme ce vedem plătindu-se revendicările
-
78:16 - 78:18corporaţiilor şi băncilor de către guverne...
-
78:19 - 78:21care, bineînţeles, în mod comic sunt ele însele împrumutate,
-
78:21 - 78:22de aici încep banii băncilor să funcţioneze.
-
78:23 - 78:26Acum suntem pe cale de a vedea încercări de a plăti pentru ţări întregi
-
78:26 - 78:28de către conglomerate de alte state
-
78:28 - 78:30prin intermediul consorţiilor bancare internaţionale.
-
78:31 - 78:34Dar cum plăteşti pentru întreaga planetă?
-
78:34 - 78:38Nu există nici o ţară la momentul actual care să nu fie înglodată în datorii.
-
78:39 - 78:42Cascada de datorii suverane implicite pe care am văzut-o
-
78:42 - 78:46poate fi abia începutul, în cazul în care luăm în considerare calculul matematic.
-
78:46 - 78:49Se estimează că numai în Statele Unite
-
78:49 - 78:53impozitele pe venit trebuie să crească cu 65%
-
78:53 - 78:57doar pentru a acoperi rata dobânzilor, în viitorul apropiat.
-
78:57 - 79:00Economiştii realizează acum, că în câteva decenii
-
79:01 - 79:0560% din ţările de pe această planetă vor fi falimentare.
-
79:06 - 79:09Dar, aşteptaţi - lăsaţi-mă să clarific asta:
-
79:09 - 79:12lumea merge către faliment
-
79:12 - 79:14indiferent ce naiba înseamnă asta
-
79:14 - 79:16din cauza ideii numite „datorie”
-
79:16 - 79:19care nici nu există în realitatea fizică.
-
79:20 - 79:22E doar o parte a unui joc pe care noi l-am inventat...
-
79:22 - 79:26şi totuşi, încă avem un miliard de fiinţe omeneşti
-
79:26 - 79:28care nu au nici un viitor.
-
79:28 - 79:32Disponibilizări extreme - oraşe de corturi - sărăcie accelerată
-
79:32 - 79:36măsuri de austeritate impuse - şcoli închise -
-
79:36 - 79:40copii înfometaţi ... şi alte nivele de destrămare familială
-
79:40 - 79:44- toate din cauza acestei fantezii elaborate...
-
79:44 - 79:47Ce naiba, suntem tâmpiţi?!
-
79:49 - 79:51Hei! Hei! Marte - omul meu.
-
79:51 - 79:53Ajuţi un frate, ă?
-
79:55 - 79:57Maturizează-te copile!
-
80:04 - 80:06Saturn! Ce faci omule?
-
80:07 - 80:09Şi-aduci aminte ce mai ierburi trăgeam cu tine
-
80:09 - 80:10acum ceva timp în urmă?
-
80:12 - 80:13uh - ascultă Pământ
-
80:13 - 80:15Ne-am cam săturat de tine.
-
80:16 - 80:18Ţi-am dat de toate şi toate le-ai risipit.
-
80:19 - 80:21Ai o mulţime de resurse la dipoziţie şi tu o ştii.
-
80:21 - 80:23De ce nu te maturizezi şi înveţi
-
80:23 - 80:25ce înseamnă responsabilitatea, în numele lui Christos!
-
80:25 - 80:27O faci pe mama ta să fie nefericită.
-
80:33 - 80:34Eşti pe cont propriu, amice!
-
80:35 - 80:37Mda, cum spui tu.
-
80:43 - 80:45[Sistemul de Sănătate Publică]
-
80:46 - 80:48Acum, luând toate astea în considerare...
-
80:48 - 80:51de la maşina risipei cunoscută ca sistemul de piaţă -
-
80:51 - 80:54până la maşina de îndatorare cunoscută ca sistemul monetar-
-
80:54 - 80:57ceea ce creează paradigma sistemului monetar al pieţei libere
-
80:57 - 81:00care defineşte economia globală în zilele noastre...
-
81:00 - 81:03este o singură consecinţă ce trece prin această
-
81:03 - 81:05întreagă maşinărie:
-
81:06 - 81:07Inegalitatea.
-
81:08 - 81:11Fie că este vorba despre sistemul de piaţă care creează o naturală
-
81:11 - 81:15gravitaţie către monopol şi consolidarea puterii
-
81:15 - 81:18în timp ce mai generează şi un mănunchi de industrii bogate
-
81:18 - 81:20care se ridică deasupra celorlalte
-
81:20 - 81:22în ciuda utilităţii
-
81:22 - 81:24cum ar fi faptul că
-
81:24 - 81:25administratorii fondurilor speculative de pe Wall Street
-
81:25 - 81:29acum se duc acasă cu 300 de milioane de dolari pe an
-
81:29 - 81:32pentru o contribuţie literalmente la nimic.
-
81:32 - 81:35Asta în vreme ce un om de ştiinţă care căută leacul pentru o boală
-
81:35 - 81:37încercând să ajute umanitatea
-
81:37 - 81:41poate cel mult să facă 60 de mii de dolari pe an, dacă are noroc.
-
81:41 - 81:44Sau fie că este sistemul monetar
-
81:44 - 81:47care are inechitatea de clasă încorporată chiar în structura sa.
-
81:47 - 81:48De exemplu:
-
81:49 - 81:52Dacă am un milion de dolari disponibili şi-i pun într-un depozit bancar
-
81:52 - 81:54pentru o dobândă de 4%
-
81:54 - 81:56voi câştiga 40.000 de dolari pe an.
-
81:56 - 81:59Fără nici o contribuţie socială, nefăcând nimic.
-
81:59 - 82:02Pe de altă parte, dacă sunt o persoană din clasa de jos şi trebuie să fac credite
-
82:02 - 82:04pentru a-mi cumpara o maşină sau casă
-
82:04 - 82:06plătesc dobândă
-
82:06 - 82:07care prin abstracţie
-
82:08 - 82:12se duce către plata celor 4% dobândă ai milionarului.
-
82:12 - 82:15Acest furt din buzunarul celui sărac pentru a-l plăti pe bogat
-
82:15 - 82:19este un aspect fundamental, încorporat în sistemul monetar.
-
82:19 - 82:23şi poate fi etichetat ca „Stratificare de Clasă”
-
82:23 - 82:26Fireşte, istoriceşte, stratificarea socială
-
82:26 - 82:28a fost mereu proclamată ca incorectă
-
82:28 - 82:30dar a fost evident acceptată în permanenţă
-
82:30 - 82:35aşa că acum 1% din populaţie deţine 40% din bogăţiile planetei.
-
82:36 - 82:38Dar dincolo de corectitudinea materială
-
82:38 - 82:40mai este încă ceva care se petrece
-
82:40 - 82:42dincolo de această inechitate de suprafaţă
-
82:42 - 82:47care cauzează o deteriorare incredibilă întregului sistem de sănătate publică.
-
82:47 - 82:50Ştiţi, cred că oamenii sunt cel mai adesea dezorientaţi de contrastul
-
82:50 - 82:53dintre succesul material în societatea noastră
-
82:53 - 82:55- nivele de bogăție fără precedent -
-
82:56 - 82:59şi multele eşecuri sociale.
-
82:59 - 83:02Dacă vă uitaţi la statistica
-
83:02 - 83:05privind consumul de droguri sau privind criminalitatea sau sinuciderile
-
83:05 - 83:08printre copii sau a evoluţiei ratei de creştere a bolilor mentale
-
83:08 - 83:11devine clar că ceva merge extrem de rău
-
83:11 - 83:13în societatea noastră.
-
83:13 - 83:16Datele pe care vi le-am prezentat
-
83:16 - 83:20arată pur şi simplu într-un mod intuitiv faptul că oamenii
-
83:20 - 83:23au fost expuşi timp de sute de ani la inegalitate si dezbinare
-
83:23 - 83:25şi degradare socială.
-
83:25 - 83:29Dar, această intuiţie este mai adevărată decât ne-am putea imagina.
-
83:29 - 83:32Sunt efecte sociale şi psihologice foarte profunde
-
83:32 - 83:35datorate inegalităţii. Mai mult decât presupune sentimentul
-
83:35 - 83:38de superioritate sau de inferioritate.
-
83:38 - 83:40Acest tip de divizare -
-
83:40 - 83:44şi poate putem merge mai departe până la respect sau lipsă de respect -
-
83:44 - 83:46face ca oamenii să se simtă priviţi de sus, ca şi cum ar fi ultimii oameni.
-
83:46 - 83:48Care este şi motivul, apropo, pentru care violenţa
-
83:48 - 83:51este mai mare în societăţile mai inegale.
-
83:51 - 83:54Declanșatorul pentru violenţă este adesea atunci când oamenii sunt
-
83:54 - 83:56priviţi de sus şi trataţi fără respect.
-
83:56 - 84:00Dacă este un principiu pe care l-aş putea sublinia
-
84:00 - 84:04acesta ar fi cel mai important principiu de la baza
-
84:04 - 84:07prevenirii comportamentului violent
-
84:07 - 84:10acesta ar fi „Egalitatea”.
-
84:10 - 84:12Singurul factor realmente semnificativ
-
84:12 - 84:14care afectează rata violenţei
-
84:14 - 84:17este gradul de egalitate versus gradul de inegalitate
-
84:18 - 84:20în acea societate.
-
84:21 - 84:23Deci, ceea ce vedem este un fel de
-
84:23 - 84:25disfuncţie socială generală.
-
84:25 - 84:28Nu este doar unul sau două lucruri care merg rău
-
84:28 - 84:30pe pe măsură ce inegalitatea creşte
-
84:30 - 84:32se pare că totul creşte, fie că vorbim despre
-
84:32 - 84:35infracţionalitate sau sănătate sau bolile mintale sau orice altceva.
-
84:35 - 84:38Unul dintre lucrurile realmente deranjant care poate fi găsit în sistemul de sănătate publică
-
84:38 - 84:43este că nu trebuie niciodată să faci greșeala de a fi sărac.
-
84:43 - 84:45Sau să te naști sărac.
-
84:45 - 84:48Sănătatea ta plăteşte pentru asta printr-o nesfârşită pleiadă de metode:
-
84:48 - 84:52ceva cunoscut drept „gradientul socio-economic al sănătăţii”.
-
84:52 - 84:54Pe măsură ce te deplasezi în jos pe acest grafic, de la cel mai înalt punct
-
84:54 - 84:57de statut social, în termeni socio-economici,
-
84:57 - 84:59cu fiecare pas în jos, sănătatea subiecţilor se înrăutăţeşte
-
84:59 - 85:01prin diversificarea numărului de boli.
-
85:01 - 85:03Speranţa de viaţă se prezintă încă şi mai rău.
-
85:03 - 85:05Rata mortalităţii infantile
-
85:05 - 85:06vorbeşte de la sine.
-
85:06 - 85:09Deci o problemă uriaşă a fost,
-
85:09 - 85:12de ce există acest gradient.
-
85:12 - 85:14Un răspuns simplu, evident,
-
85:14 - 85:16este că, 'dacă eşti bolnav cronic, nu vei fi
-
85:16 - 85:19prea productiv
-
85:19 - 85:22aşa că sănătatea creează situaţii socio-economice diferite.'
-
85:22 - 85:23Nici măcar în cea mai mică măsură -
-
85:23 - 85:25la un nivel atât de simplu
-
85:25 - 85:26poţi privi
-
85:26 - 85:28statutul socio-economic al unui copil de 10 ani
-
85:28 - 85:31şi aceasta va prezice ceva despre sănătatea lui
-
85:31 - 85:32câteva decade mai târziu.
-
85:32 - 85:34Aşadar, aceasta este direcția dată de cauzalitate.
-
85:34 - 85:37Următoarea - e „absolut evidentă”
-
85:37 - 85:39săracii nu-şi permit să meargă la doctor...
-
85:39 - 85:41Este accesul la sănătate.
-
85:41 - 85:42Nu are nimic de-a face cu asta
-
85:42 - 85:44pentru că vedeţi acelaşi gradient
-
85:44 - 85:46în ţări cu acces universal la sistemul medical şi
-
85:46 - 85:48medicină socializată.
-
85:48 - 85:50Bine - următoarea "explicaţie simplă":
-
85:50 - 85:52Ah - în general - cu cât eşti mai sărac
-
85:52 - 85:54cu atât este mai posibil să fumezi
-
85:54 - 85:58şi să bei şi toate tipurile de moduri de viaţă riscante.
-
85:58 - 86:02Da, acestea contribuie dar studii aprofundate au demonstrat
-
86:02 - 86:04că aceasta explică poate o treime din variabilitate.
-
86:04 - 86:06Deci ce rămâne?
-
86:06 - 86:09Ce rămâne este faptul că ai o groază de probleme
-
86:09 - 86:11cauzate de stresul sărăciei.
-
86:11 - 86:15Deci, cu cât eşti mai sărac, excepţie fiind persoana
-
86:15 - 86:18care este cu un dolar în urma la venit, în spatele lui Bill Gates...
-
86:18 - 86:20cu cât eşti mai sărac în ţara asta
-
86:20 - 86:22în general, cu atât mai rău stai cu sănătatea ta.
-
86:22 - 86:24Acest lucru ne spune ceva foarte important:
-
86:24 - 86:26Legătura dintre sănătate şi sărăcie
-
86:26 - 86:30nu se referă la a fi sărac, este despre a te simţi sărac.
-
86:30 - 86:36Din ce în ce mai mult realizăm că stresul cronic
-
86:36 - 86:38are o influenţă importantă asupra sănătăţii
-
86:38 - 86:41dar cele mai importante surse de stres
-
86:41 - 86:43sunt calitatea relaţiilor sociale.
-
86:44 - 86:45şi dacă este ceva care
-
86:45 - 86:47diminuează calitatea relaţiilor sociale
-
86:48 - 86:51este stratificarea socio-economică a societăţii.
-
86:51 - 86:53Ceea ce a arătat ştiinţa acum este
-
86:53 - 86:55că indiferent de bunăstarea materială
-
86:55 - 86:59stresul de a trăi pur şi simplu într-o societate stratificată
-
86:59 - 87:03conduce la un larg domeniu de probleme publice de sănătate
-
87:03 - 87:07şi cu cât este mai mare inegalitatea, cu atât mai grave devin acestea.
-
87:07 - 87:11Speranţa de viaţă: mai mare în ţările mai egale.
-
87:12 - 87:15Abuz de droguri: mai mic în ţările mai egale.
-
87:16 - 87:20Boli mintale: mai puţine în ţări mai egale.
-
87:20 - 87:22Capital social - însemnând
-
87:22 - 87:25abilitatea oamenilor de a avea încredere unul în celălalt.
-
87:25 - 87:28Din punct de vedere natural, acesta este mai mare în ţările egale.
-
87:28 - 87:32Media Educaţională: mai mare în ţările mai egale.
-
87:32 - 87:37Rata crimelor: mai mică în ţările mai egale.
-
87:37 - 87:39Infracţionalitatea şi rata încarcerării:
-
87:39 - 87:42mai mică în ţările mai egale.
-
87:42 - 87:44Se repetă la nesfârşit:
-
87:44 - 87:48Mortalitatea infantilă - obezitatea - rata natalităţii juvenile:
-
87:48 - 87:50Mai mică în ţări cu venituri egale.
-
87:50 - 87:52Şi probabil cel mai interesant
-
87:52 - 87:56Inovaţia: mai mare în ţările mai egale.
-
87:56 - 88:00Ceea ce pune în discuţie străvechea noţiune cum că
-
88:00 - 88:04o societate competitivă stratificată este întrucâtva mai creativă şi mai inventivă.
-
88:05 - 88:07Mai mult, un studiu efectuat în Marea Britanie
-
88:07 - 88:08numit "WhiteHall Study"
-
88:08 - 88:11a confirmat că există o distribuţie socială a bolilor
-
88:11 - 88:14dacă o iei de sus în jos
-
88:14 - 88:15pe scara socio-economică.
-
88:15 - 88:18De exemplu, s-a descoperit că cele mai de jos trepte
-
88:18 - 88:20ale ierarhiei au avut o creştere de 4 ori
-
88:20 - 88:23a mortalităţii cauzate de boli de inimă,
-
88:23 - 88:25comparativ cu treptele de sus.
-
88:25 - 88:29Iar acest model există, indiferent de accesul la asistenţă medicală.
-
88:29 - 88:33Prin urmare - cu cât statutul financiar al unei persoane este mai precar,
-
88:33 - 88:36cu atât mai rea este şi starea acesteia de sănătate.
-
88:36 - 88:39Acest fenomen îşi are rădăcinile în ceea ce am putea numi
-
88:39 - 88:41"Stres Psihosocial"
-
88:41 - 88:44şi este temelia celor mai mari distorsiuni sociale
-
88:44 - 88:47care ne afectează astăzi societatea.
-
88:47 - 88:48Cauza?
-
88:48 - 88:51Sistemul Monetar de Piaţă.
-
88:52 - 88:54Fără îndoială:
-
88:54 - 88:56Cel mai mare distrugător al ecologiei...
-
88:56 - 89:00cea mai mare sursă de risipă, de epuizare şi poluare...
-
89:00 - 89:02cel mai mare alimentator de violenţă -
-
89:03 - 89:07războaie, crime, sărăcie, abuz asupra animalelor şi lipsă de umanitate..
-
89:07 - 89:11cel mai mare generator de nevroze sociale şi personale...
-
89:11 - 89:14de boli mintale - depresia, anxietatea...
-
89:14 - 89:18Fără să mai menţionăm de cea mai mare sursă de paralizie socială
-
89:18 - 89:21care ne opreşte de a evolua la noi metodologii
-
89:21 - 89:24pentru sănătate personală, sustenabilitate globală
-
89:24 - 89:27şi progres pe această planetă -
-
89:27 - 89:31nu este vreun guvern sau vreo legislaţie coruptă..
-
89:31 - 89:35nu este vreo corporaţie sau un cartel bancar...
-
89:35 - 89:37sau vreun defect al rasei umane...
-
89:38 - 89:42Şi nici vreun secret ascuns cabalistic, care controlează lumea.
-
89:43 - 89:44Este, de fapt
-
89:44 - 89:46Sistemul socio-economic însuşi
-
89:46 - 89:49baza tuturor problemelor.
-
90:05 - 90:10[Partea a 3-a: Proiectul Pământ]
-
90:11 - 90:13Să ne imaginăm pentru moment că am avea opţiunea
-
90:13 - 90:16să reconstruim civilizaţia umană din temelii.
-
90:16 - 90:18Ce-ar fi dacă, ipotetic vorbind
-
90:18 - 90:21am descoperi o copie exactă a planetei noastre
-
90:21 - 90:23şi singura diferenţă dintre
-
90:23 - 90:25aceasta şi planeta actuală
-
90:25 - 90:27ar fi că evoluţia umană nu s-a petrecut.
-
90:27 - 90:29Ar fi o paletă deschisă.
-
90:29 - 90:33Fără ţări, fără oraşe, fără poluare, fără republicani...
-
90:33 - 90:35doar un mediu curat şi deschis.
-
90:36 - 90:38Aşadar ce am avea de făcut?
-
90:38 - 90:40Ei bine, mai întâi am avea nevoie de un "scop", nu?
-
90:40 - 90:44Şi e prudent să spunem că acel scop ar fi supravieţuirea.
-
90:44 - 90:48Şi nu doar să supraviețuim, ci s-o facem într-un loc optimizat, sănătos
-
90:48 - 90:49şi prosper.
-
90:49 - 90:52Cei mai mulţi oameni, fireşte, vor să trăiască
-
90:52 - 90:54şi asta, preferabil, fără să sufere.
-
90:54 - 90:57Prin urmare, baza acestei civilizaţii
-
90:57 - 90:59trebuie să fie una de susţinere şi prin urmare
-
90:59 - 91:01cât mai de durată pentru viaţa umană -
-
91:01 - 91:04ţinând cont de toate nevoile materiale
-
91:04 - 91:05ale tuturor oamenilor din lume
-
91:05 - 91:07în timp ce încercăm să eliminăm tot ceea ce
-
91:07 - 91:09ar putea să ne facă rău pe termen lung.
-
91:10 - 91:14Înţelegând scopul "Durabilităţii Maxime"
-
91:14 - 91:17următoarea întrebare priveşte "metoda" folosită.
-
91:17 - 91:19Ce fel de abordare alegem?
-
91:19 - 91:20Ei bine, să vedem-
-
91:20 - 91:25Ultima dată când am verificat, politica era metoda de operare socială pe Pământ...
-
91:25 - 91:28Aşadar, ce au de spus doctrinele republicanilor, liberalilor
-
91:28 - 91:32conservatorilor sau socialiştilor despre designul societăţii?
-
91:33 - 91:36Hmmm...absolut nimic.
-
91:36 - 91:38Bine atunci - dar despre religie?
-
91:38 - 91:42Cu siguranţă marele creator trebuie să fi lăsat nişte schiţe pe undeva...
-
91:42 - 91:44Nu... n-am găsit nimic.
-
91:44 - 91:47Bun atunci - ce a mai rămas?
-
91:47 - 91:50Se pare că ceva numit "ştiinţă".
-
91:50 - 91:54Ştiinţa este unică prin faptul că metodele sale au nevoie nu numai ca ideile
-
91:54 - 91:57propuse să fie testate şi replicate...
-
91:57 - 92:01dar tot ceea ce vine dinspre ştiinţă este în mod inerent falsificabil.
-
92:01 - 92:04Cu alte cuvinte, spre deosebire de religie şi politică,
-
92:04 - 92:06ştiinţa nu are ego
-
92:06 - 92:09şi tot ceea ce ne sugerează acceptă posibilitatea
-
92:09 - 92:11de a se dovedi fals în cele din urmă.
-
92:11 - 92:14Nu ţine la nimic şi evoluează constant.
-
92:15 - 92:17Ei bine, mie asta mi se pare destul de firesc.
-
92:17 - 92:21Şi apoi - bazându-ne pe starea actuală a cunoştiinţelor ştiinţifice
-
92:21 - 92:22la început de secol 21
-
92:23 - 92:25împreună cu scopul nostru de "maximă durabilitate"
-
92:25 - 92:27pentru populţia umană
-
92:27 - 92:31cum se începe procesul actual de construcţie?
-
92:31 - 92:33Ei bine, prima întrebare necesară este:
-
92:33 - 92:35De ce avem nevoie pentru a supravieţui?
-
92:35 - 92:38Răspunsul, bineînţeles sunt resursele planetare.
-
92:39 - 92:42Fie că este vorba despre apa potabilă, energia consumată
-
92:42 - 92:46sau materia primă utilizată pentru a crea unelte şi adăpost
-
92:46 - 92:49planeta deţine un inventar de resurse -
-
92:49 - 92:52multe dintre acestea necesare supravieţuirii noastre.
-
92:52 - 92:54Aşadar, aceasta fiind realitatea
-
92:54 - 92:59devine critic să aflăm ce avem şi unde este.
-
92:59 - 93:01Aceasta înseamnă că trebuie să efectuăm un studiu.
-
93:01 - 93:05Localizăm şi identificăm fiecare resursă fizică de pe planetă
-
93:05 - 93:09şi cantitatea disponibilă în fiecare loc
-
93:09 - 93:13de la depozitele de cupru, până la cele mai bune locaţii
-
93:13 - 93:15pentru ferme eoliene unde să producem energie,
-
93:15 - 93:17la izvoare naturale de apă proaspătă
-
93:17 - 93:20la o evaluare a cantităţii de peşte din ocean
-
93:20 - 93:25şi până la cele mai bune terenuri
arabile de cultivare a hranei, etc. -
93:25 - 93:27Dar, pentru că noi oamenii vom consuma
-
93:27 - 93:29aceste resurse în decursul timpului
-
93:29 - 93:34vom realiza că nu trebuie doar să localizăm şi să identificăm -
-
93:34 - 93:36ci şi să urmărim.
-
93:36 - 93:39Trebuie să fim siguri că nu rămânem fără nici unul dintre aceste lucruri...
-
93:39 - 93:40asta ar fi rău.
-
93:40 - 93:43şi înseamnă nu numai să urmărim rata de consum
-
93:43 - 93:46dar şi ratele de regenerare
-
93:46 - 93:49ca de exemplu, cât este necesar,
-
93:49 - 93:52pentru ca un copac să crească sau ca un izvor să se reumple.
-
93:52 - 93:56Aceasta se numeşte "Echilibru Dinamic".
-
93:56 - 94:00Cu alte cuvinte, dacă folosim copacii mai repede decât pot ei creşte -
-
94:00 - 94:04avem o problemă serioasă, pentru că este nesustenabil.
-
94:04 - 94:07Atunci cum urmărim acest inventar
-
94:07 - 94:09mai ales atunci când recunoaştem că toate aceste
-
94:09 - 94:11lucruri sunt risipite peste tot.
-
94:12 - 94:15Avem mine de minerale vaste în ceea ce numim Africa,
-
94:15 - 94:18concentraţii de energie în Orientul Mijlociu,
-
94:18 - 94:21uriaşe posibilităţi de alimentare de la energia mareică pe coasta Atlanticului din America de Nord,
-
94:21 - 94:26cel mai mare rezervor de apă proaspătă în Brazilia, etc.
-
94:26 - 94:30Ei bine, încă o dată, ştiinţa are o sugestie
-
94:30 - 94:32numită "Teoria Sistemelor".
-
94:32 - 94:36Teoria Sistemelor recunoaşte că structura lumii naturale
-
94:36 - 94:39de la biologia umană la biosfera pământească,
-
94:39 - 94:43la forţa gravitaţională a sistemului solar în sine
-
94:43 - 94:48este un imens sistem conectat sinergetic - total interconectat.
-
94:48 - 94:51Aşa cum se conectează celulele umane pentru a forma organele
-
94:51 - 94:53iar organele se conectează pentru a ne forma organismele
-
94:53 - 94:56şi cum trupurile noastre nu pot supravieţui fără resurse terestre
-
94:56 - 95:01de hrană, aer şi apă, suntem intrinsec conectaţi la pământ.
-
95:01 - 95:03şi aşa mai departe.
-
95:03 - 95:06Deci - aşa cum sugerează şi natura luăm tot acest inventar
-
95:06 - 95:10şi urmărim datele şi creem un sistem pentru a-l administra.
-
95:10 - 95:14Un "Sistem de Administrare al Resurselor Globale", de fapt
-
95:14 - 95:17pentru a ţine socoteala fiecărei resurse relevante de pe planetă.
-
95:17 - 95:21Pur şi simplu nu avem altă alternativă logică, dacă scopul nostru ca specie
-
95:21 - 95:26este să supravieţuim pe termen lung. Trebuie să urmărim totul ca pe un întreg.
-
95:26 - 95:30Înţelegând asta, putem acum să analizăm producţia.
-
95:30 - 95:31Cum vom folosi toate aceste lucruri?
-
95:31 - 95:35Care va fi procesul nostru de producţie şi de ce avem nevoie
-
95:35 - 95:38pentru a fi siguri că este cel mai bine optimizat
-
95:38 - 95:42pentru a ne maximiza durabilitatea?
-
95:42 - 95:45Primul lucru care ne sare în ochi este faptul că
-
95:45 - 95:47trebuie să încercăm constant să perseverăm.
-
95:48 - 95:51Resursele planetare sunt în esenţă finite.
-
95:51 - 95:54Aşa că este important să acţionăm "strategic".
-
95:54 - 95:57"Conservarea strategică" este cheia.
-
95:57 - 96:00Al doilea lucru pe care îl recunoaştem, este că unele resurse
-
96:00 - 96:03nu sunt la fel de bune ca altele, ca performanţă.
-
96:03 - 96:06De fapt, unele lucruri, puse în practică
-
96:06 - 96:08au un efect teribil asupra mediului
-
96:08 - 96:10ceea ce ne afectează invariabil sănătatea.
-
96:11 - 96:15De exemplu: petrolul şi combustibilii fosili, indiferent cât ai reduce consumul
-
96:15 - 96:19vor elibera mereu agenţi poluatori asupra mediului.
-
96:19 - 96:22Prin urmare, este esenţial să facem ce este mai bine pentru a folosi astfel de lucruri
-
96:22 - 96:26numai atunci când chiar trebuie - dacă nu chiar deloc.
-
96:26 - 96:31Din fericire pentru noi, vedem o mulţime de alternative -solară, eoliană, mareică, hidro -
-
96:31 - 96:35încălzire diferenţială şi posibilitătea de utilizare a energiei geotermale
-
96:35 - 96:39aşa că putem avea o strategie obiectivă despre cum să utilizăm acestea şi unde
-
96:39 - 96:44pentru a evita ceea ce este numit „impact retroactiv”
-
96:44 - 96:47sau orice altceva care rezultă din procesul de producţie sau utilizare
-
96:47 - 96:51care poate produce distrugeri mediului şi prin urmare, nouă înşine.
-
96:51 - 96:54Vom numi asta „Siguranţa Strategică”
-
96:54 - 96:58pentru a o lega de „Conservarea Strategică”
-
96:58 - 97:00Dar strategiile de producţie nu se opresc aici.
-
97:00 - 97:03Vom avea nevoie de o „Eficienţă Strategică”
-
97:04 - 97:07pentru mecanica efectivă de producţie în sine.
-
97:07 - 97:09şi ceea ce găsim aici este că sunt cam
-
97:09 - 97:12trei protocoale specifice la care trebuie să aderăm:
-
97:12 - 97:15Unu: Fiecare bun pe care îl producem trebuie să fie
-
97:15 - 97:17proiectat să dureze cât mai mult timp posibil.
-
97:17 - 97:19În mod natural, cu cât mai multe lucruri tind să se strice
-
97:20 - 97:23cu atâta mai multe resurse sunt necesare pentru a le înlocui
-
97:23 - 97:25şi cu atât mai multă risipă se produce.
-
97:25 - 97:27Doi: Când lucrurile se strică
-
97:27 - 97:30sau nu mai este posibilă utilizarea lor din diverse motive
-
97:30 - 97:35este neapărat necesară colectarea sau
reciclarea a cât mai multe dintre ele. -
97:35 - 97:38Aşadar liniile de asamblare
industrială trebuie să ţină cont de asta -
97:38 - 97:41încă din primele faze ale ciclului de producţie.
-
97:42 - 97:46Trei: Tehnologiile cu evoluţie rapidă, cum este electronica,
-
97:46 - 97:50care este expusă celei mai
rapide faze de învechire tehnologică -
97:50 - 97:52va fi necesar să fie proiectată pentru
-
97:52 - 97:55o îmbunătăţire a componentelor fizice rapidă şi facilă.
-
97:55 - 97:59Ultimul lucru pe care ni-l dorim este
să aruncăm la gunoi întregul computer -
97:59 - 98:03doar pentru că unele dintre
componentele sale sunt depăşite tehnologic. -
98:03 - 98:07Aşadar vom proiecta componentele în
aşa fel încât să fie uşor îmbunătăţite -
98:07 - 98:11piesă cu piesă, într-un mod standardizat şi interschimbabil
-
98:11 - 98:16care să ţină pasul cu tendinţele schimbărilor tehnologice.
-
98:16 - 98:19Şi atunci când realizăm că aceste
mecanisme ale „Conservării Strategice” -
98:19 - 98:23„Siguranţei Strategice” şi „Eficienţei Strategice”
-
98:23 - 98:26sunt pure consideraţii tehnice
-
98:26 - 98:29dincolo de orice opinie sau părere umană
-
98:29 - 98:32pur şi simplu vom programa
aceste strategii într-un calculator -
98:32 - 98:35care poate manipula şi calcula toate variabilele relevante
-
98:35 - 98:37permiţându-ne să ajungem la
-
98:37 - 98:41o metodă absolut perfectă pentru o producţie sustenabilă
-
98:41 - 98:43bazată pe cunoaşterea curentă.
-
98:44 - 98:46Şi în vreme ce asta poate suna
ca şi cum ar fi un proces complex -
98:46 - 98:49tot ceea ce ne trebuie este un computer performant
-
98:49 - 98:50ca să nu mai menţionăm există deja o atât de mare varietate
-
98:50 - 98:53de sisteme informatice de decizie şi monitorizare
-
98:53 - 98:55pe care le utilizăm deja în întreaga lume astăzi
-
98:55 - 99:00pentru scopuri izolate. Este un simplu proces de extindere.
-
99:00 - 99:01Aşadar...
-
99:01 - 99:05Astăzi, nu doar că avem propriul
Sistem de Management al Resurselor -
99:05 - 99:08dar avem deasemenea şi un
Sistem al Managementului Producţiei -
99:08 - 99:10ambele uşor de automatizat
-
99:10 - 99:14pentru a maximiza eficienţa, conservarea şi siguranţa.
-
99:14 - 99:17Realitatea informaţională este că mintea umană
-
99:17 - 99:21sau chiar a unui grup de oameni,
nu poate urmări tot ceea ce trebuie urmărit. -
99:21 - 99:25Trebuie făcută prin intermediul
computerelor şi este realizabil. -
99:26 - 99:29Şi asta ne duce către următorul nivel: Distribuţia.
-
99:29 - 99:32Care sunt strategiile sustenabile care au sens aici?
-
99:32 - 99:34Păi, din moment ce ştim că cea mai scurtă
-
99:34 - 99:37distanţă între două puncte este o linie dreaptă
-
99:37 - 99:41şi de vreme ce energia este necesară
pentru alimentarea maşinilor de transport -
99:41 - 99:44cu cât este mai mică distanţa de transport,
cu atât este mai eficientă. -
99:44 - 99:48Producerea unor bunuri pe un
continent şi transportul lor pe un altul -
99:48 - 99:51are sens numai dacă bunurile în discuţie pur şi simplu nu pot
-
99:51 - 99:54fi produse la locul de destinaţie.
-
99:54 - 99:57Altminteri, nu este nimic altceva decât risipă.
-
99:57 - 100:00Trebuie să producem local, ca distribuția să fie simplă
-
100:00 - 100:03rapidă şi să necesite cât mai puţină energie.
-
100:04 - 100:06Noi numim asta „Strategia Proximităţii”
-
100:06 - 100:08ceea ce la un nivel simplu înseamnă reducerea
-
100:08 - 100:10cât mai mult posibil a transportului de bunuri
-
100:10 - 100:14între materia primă şi produsele finite.
-
100:14 - 100:17Desigur, ar putea fi de asemenea important
-
100:17 - 100:20de ştiut şi ce bunuri transportăm şi de ce...
-
100:20 - 100:23Iar asta intră sub incidenţa unei alte categorii, Cererea.
-
100:23 - 100:25Şi cererea este pur şi simplu
ceea ce oamenii au nevoie pentru a fi -
100:25 - 100:28sănătoşi şi de a avea un nivel de viaţă ridicat.
-
100:28 - 100:30Spectrul nevoilor materiale umane
-
100:30 - 100:33se află între necesităţile vieţii
-
100:33 - 100:36cum ar fi hrana, apa potabilă şi adăpostul...
-
100:37 - 100:40până la bunurile sociale sau
recreaționale care sunt necesare relaxării -
100:40 - 100:43şi cele personale - delectările sociale -
-
100:43 - 100:48toate sunt factori importanți pentru om
şi societate dincolo de orice altceva. -
100:48 - 100:50Aşa că - foarte simplu - începem un alt chestionar.
-
100:50 - 100:53Oamenii îşi descriu nevoile, cererea este
-
100:53 - 100:56procesată şi producţia începe bazată pe această cerere.
-
100:56 - 100:59Şi din moment ce nivelul cererii pentru bunuri diferite va
-
100:59 - 101:03fluctua în mod natural de la regiune la regiune
-
101:03 - 101:07va trebui creeat un „Sistem de
Monitorizare a Cererii/Distribuţiei” -
101:07 - 101:10pentru a evita blocajele şi supraproducţia.
-
101:10 - 101:12Bineînţeles, această idee nu este o noutate
-
101:12 - 101:15ea este utilizată în fiecare lanţ
important de magazine în zilele noastre -
101:15 - 101:18pentru a se asigura o inventariere corespunzătoare.
-
101:18 - 101:22Numai că, de data aceasta, se va aplica la scară globală.
-
101:22 - 101:26Dar aşteptaţi un moment.
Noi nu putem realmente înţelege cererea -
101:26 - 101:30dacă nu cuantificăm actuala utilizare a bunurilor în sine.
-
101:30 - 101:34Este logic şi sustenabil ca fiecare om să aibă să zicem,
-
101:34 - 101:39cel puţin câte un lucru din tot ce se face?
Chiar şi în detrimentul utilităţii? -
101:39 - 101:43Nu. Asta ar fi pur şi simplu risipitor şi ineficient.
-
101:43 - 101:47Dacă o persoană are nevoie de un
bun dar acea nevoie este să zicem: -
101:47 - 101:49pentru 45 de minute în medie zilnic
-
101:49 - 101:51ar fi mult mai eficient dacă
-
101:51 - 101:53acel bun ar fi pus la dispoziţia fiecăruia
-
101:53 - 101:56precum şi altora numai când este nevoie.
-
101:56 - 101:59Mulţi uită că ceea ce doresc ei nu este bunul
-
101:59 - 102:01este scopul acelui bun.
-
102:01 - 102:03Când realizăm că acel bun în sine
-
102:03 - 102:05este la fel de important ca şi utilitatea sa
-
102:05 - 102:08putem vedea că „restricţia externă”
-
102:08 - 102:11sau ceea ce numim astăzi „proprietate”
-
102:11 - 102:14este extrem de degradantă şi
ilogică din punct de vedere al mediului -
102:14 - 102:18într-un sens economic, fundamental.
-
102:18 - 102:23Deci, avem nevoie să elaborăm o
strategie numită „Acces Strategic” -
102:23 - 102:25Aceasta poate fi fundaţia pentru
-
102:25 - 102:27„Sistemul nostru de Cerere/Distribuţie”
-
102:27 - 102:29care oferă garanţia că putem
-
102:29 - 102:30satisface cererea nevoilor populaţiei
-
102:30 - 102:35oferind acces pentru orice îşi doreşte fiecare,
atunci când îşi doreşte. -
102:35 - 102:38Şi în ceea ce priveşte obţinerea fizică a bunurilor
-
102:38 - 102:40centralizată şi cu centre de acces regional
-
102:40 - 102:42toate au un rost, în cea mai mare parte
-
102:42 - 102:46fiind aşezate în imediata vecinătate a populaţiei
-
102:46 - 102:49iar o persoană pur şi simplu intră, ridică obiectul
-
102:49 - 102:52îl utilizează şi la sfârşit, îl returnează
atunci când nu mai este nevoie de acel bun... -
102:52 - 102:55cam în genul în care funcţionează
bibliotecile în zilele noastre. -
102:55 - 102:57De fapt, aceste centre nu doar că vor exista
-
102:57 - 103:00în comunitate aşa cum astăzi vedem magazinele locale
-
103:00 - 103:04dar centre de acces specializate
vor exista în locaţii specifice -
103:04 - 103:07unde anumite bunuri sunt utilizate cu precădere
-
103:07 - 103:11economisind energie şi cu
cicluri cât mai reduse de transport. -
103:11 - 103:14Şi de îndată ce acest Sistem de
Monitorizare devine operaţional -
103:14 - 103:17el se conectează direct la
Sistemul de Management al Producţiei -
103:17 - 103:20Şi, bineînţeles, la Sistemul de Management al Resurselor
-
103:20 - 103:23prin crearea unui sistem care se interconectează dinamic
-
103:23 - 103:26la un sistem economic de management global
-
103:26 - 103:29prentru a ne asigura că se menţine sustenabilitatea
-
103:29 - 103:33începând cu asigurarea integrităţii resurselor finite
-
103:33 - 103:36mergând mai apoi către
certitudinea că se creează cele mai bune -
103:36 - 103:38cele mai strategice bunuri posibile
-
103:38 - 103:40în timp ce distribuim totul
-
103:40 - 103:43în cel mai eficient şi inteligent mod.
-
103:43 - 103:47Şi ca unic rezultat al
abordării bazate pe prezervarea mediului -
103:47 - 103:50care este în mod intuitiv cea
mai potrivită de cele mai multe ori -
103:50 - 103:53este că acest proces logic, în totalitate
-
103:53 - 103:56este un proces practic de conservare şi eficienţă
-
103:56 - 104:01care defineşte exclusiv o sustenabilitate
realmente umană pe această planetă -
104:01 - 104:06care cel mai probabil poate genera ceva
niciodată văzut până acum în istoria umanităţii. -
104:06 - 104:08Accesul la Abundenţă...
-
104:08 - 104:11nu doar pentru un procent din populaţia lumii...
-
104:11 - 104:15ci pentru întreaga civilizaţie.
-
104:16 - 104:18Acest model economic a fost
prezentat totuşi doar ca o generalizare... -
104:18 - 104:21Această abordare responsabilă a sistemelor pământului
-
104:21 - 104:24a managementului resurselor şi proceselor
-
104:24 - 104:26proiectate pentru nimic altceva
-
104:26 - 104:28decât grija pentru întreaga umanitate
-
104:28 - 104:31în cel mai eficient şi inteligent mod
-
104:31 - 104:32poate fi definit ca:
-
104:32 - 104:35„O ECONOMIE BAZATĂ PE RESURSE”
-
104:35 - 104:38Ideea a prins contur în 1970
-
104:38 - 104:41prin intermediul inginerului structural Jacque Fresco.
-
104:41 - 104:44El a realizat că societatea se afla pe un curs de coliziune
-
104:44 - 104:49cu ea însăşi şi cu natura - nesustenabile pe fiecare nivel
-
104:49 - 104:51şi dacă lucrurile nu se vor schimba
-
104:51 - 104:54ne vom distruge într-un fel sau altul.
-
104:54 - 104:56Există posibilitatea ca toate
aceste lucruri de care vorbeşti Jacque... -
104:56 - 104:59să fie puse în aplicare cu ceea ce ştim astăzi?
-
104:59 - 105:03Sau numai presupui ...
bazându-te pe ceea ce se ştie astăzi? -
105:03 - 105:06Nu presupun, ci toate aceste lucruri pot
fi puse în aplicare cu ceea ce ştim astăzi. -
105:06 - 105:09Ar putea dura 10 ani pentru a
schimba felul în care arată pământul. -
105:09 - 105:12Pentru a reconstrui lumea ca o a doua Grădină a Edenului.
-
105:12 - 105:14Alegerea depinde numai de voi.
-
105:14 - 105:16Stupiditatea rasei care construieşte arme nucleare...
-
105:16 - 105:18care proliferează armele...
-
105:18 - 105:20care încearcă să rezolve problemele voastre în mod politic
-
105:20 - 105:23alegând între un partid politic sau altul...
-
105:23 - 105:26tot acest sistem politic este fundamental corupt.
-
105:26 - 105:27Lăsaţi-mă să o spun din nou:
-
105:27 - 105:30Comunismul, socialismul, fascismul, democraţii
-
105:30 - 105:34liberalii - vor doar să pună stăpânire pe ființele umane.
-
105:34 - 105:37Toate organizaţiile care cred că este
posibilă o viaţă mai bună pentru om: -
105:37 - 105:40nu există problema negrilor, sau problema polonezilor,
-
105:40 - 105:42evreilor sau grecilor,
-
105:42 - 105:45ori a femeilor, toate acestea sunt probleme umane!
-
105:45 - 105:48Nu-mi este teamă de nimeni; Nu lucrez pentru nimeni;
-
105:48 - 105:49nimeni nu mă poate concedia.
-
105:49 - 105:51Nu am şefi.
-
105:51 - 105:54Mi-e teamă să trăiesc în societatea de astăzi.
-
105:54 - 105:58Societatea noastră nu poate fi
menținută prin acest tip de incompetenţă. -
105:58 - 106:00Era minunat - sistemul pieței libere -
-
106:00 - 106:03în urmă cu 35 de ani. Atunci încă mai era util.
-
106:03 - 106:07Acum, dacă nu ne vom schimba
modul de gândire, vom pieri. -
106:08 - 106:12Ceea ce vedem în filmele horror SF
va fi viitorul societății noastre. -
106:12 - 106:14Modul în care nu se poate continua
-
106:14 - 106:15şi politica...
-
106:15 - 106:18sunt părţi ale acestui film horror.
-
106:20 - 106:25Vedeţi dumneavoastră, o mulţime de oameni
folosesc azi termenul de „ştiinţa fără suflet” -
106:25 - 106:27pentru că ştiinţa este analitică,
-
106:27 - 106:30şi ei nici măcar nu ştiu ce înseamnă analitic.
-
106:30 - 106:33Ştiinţa înseamnă: aproximări cât mai exacte
-
106:33 - 106:35a modului în care realmente operează natura.
-
106:36 - 106:39Aşadar, să spunem adevărul - este ceea ce este.
-
106:39 - 106:42Un om de ştiinţă nu încercă să se înţeleagă cu oamenii.
-
106:42 - 106:44Oamenii de ştiinţă ne spun numai ceea ce au descoperit.
-
106:44 - 106:47Ei trebuie în permanenţă să se
întrebe în privinţa naturii lucrurilor -
106:47 - 106:51şi dacă câţiva oameni de ştiință
vin cu un experiment în care se arată -
106:51 - 106:54că anumite materiale au anumite proprietăţi
-
106:54 - 106:56alţi oameni de ştiinţă mai apoi trebuie să poată reproduce
-
106:56 - 106:59acel experiment şi să obţină aceleaşi rezultate.
-
106:59 - 107:03Chiar dacă un om de ştiinţă
crede că un tip de aripă de avion -
107:03 - 107:06în conformitate cu calculele matematice
-
107:06 - 107:08poate să suporte o anumită greutate
-
107:08 - 107:11el totuşi pune acea greutate pe aripă
-
107:11 - 107:13pentru a vedea când se rupe şi apoi spune
-
107:13 - 107:16ştii „calculele mele au fost
corecte sau acestea nu sunt corecte” -
107:16 - 107:20Iubesc acest sistem pentru că este nepărtinitor
-
107:20 - 107:23şi liber de prejudecata că
matematica poate rezolva toate problemele. -
107:23 - 107:26Trebuie să vă supuneţi de
asemenea şi matematica la un test. -
107:26 - 107:29Cred că fiecare sistem care poate
-
107:29 - 107:32fi supus testelor, ar trebui să fie testat.
-
107:32 - 107:36Şi că toate deciziile ar trebui bazate doar pe cercetare.
-
107:37 - 107:39O Economie Bazată pe Resurse nu este altceva decât
-
107:39 - 107:42metoda ştiinţifică aplicată problemelor sociale
-
107:42 - 107:45un concept aproape inexistent în lumea de azi.
-
107:45 - 107:48Societatea este o invenţie tehnică.
-
107:48 - 107:51Şi cele mai eficiente metode de
optimizare a sistemului de sănătate, -
107:51 - 107:55a producţiei de bunuri, a distribuţiei,
a infrastructurii oraşelor şi altele asemenea -
107:55 - 107:58se află în raza preocupărilor ştiinţifice
-
107:58 - 108:01şi tehnologice - nu a politicii
sau a sistemului economic monetar. -
108:01 - 108:05Funcţionează în acelaşi mod sistematic
în care să spunem, funcţionează un avion -
108:05 - 108:09şi nu există o cale republicană sau
liberală pentru a construi un avion. -
108:09 - 108:11De altminteri, natura însăşi este
-
108:11 - 108:14referinţa fizică pe care o utilizăm să ne demonstrăm ştiinţa
-
108:14 - 108:16şi este un sistem predefinit -
-
108:16 - 108:19care este emergent pe măsură ce începem să-l înţelegem.
-
108:20 - 108:22De fapt, nu există nici un motiv pentru care
-
108:22 - 108:25să crezi în mod subiectiv că ceva este adevărat.
-
108:25 - 108:27Mai degrabă, se prezintă ca o opţiune:
-
108:27 - 108:29poţi învăţa să te aliniezi cu
-
108:29 - 108:31legile naturale şi să te comporţi în conformitate cu ele
-
108:31 - 108:34creând invariabil durabilitate şi armonie
-
108:34 - 108:38sau poţi merge împotriva curentului - fără nici un folos.
-
108:38 - 108:40Nu contează cât de mult crezi tu că poţi
-
108:40 - 108:42să te ridici şi să mergi drept pe zidul de lângă tine
-
108:42 - 108:45de vreme ce legea gravitaţiei nu îţi va permite.
-
108:45 - 108:47Dacă nu mănânci - vei muri.
-
108:47 - 108:50Dacă vei fi atins atunci când ești nou-născut - vei muri.
-
108:50 - 108:54Oricât de urât ar suna, natura este un dictator
-
108:54 - 108:57şi fie o ascultăm şi venim în armonie cu ea
-
108:57 - 109:00fie suferim consecinţe nefaste inevitabile.
-
109:00 - 109:03Aşadar, o Economie Bazată pe Resurse nu este altceva
-
109:03 - 109:07decât un set predefinit,
bazat pe înţelegerea mecanismelor vieţii -
109:07 - 109:09unde toate deciziile au la bază
-
109:09 - 109:13optimizarea vieţii umane şi a
mediului într-un mod sustenabil. -
109:13 - 109:16Ia în calcul empiricul „Teren al Vieții”
-
109:16 - 109:19în care fiecare fiinţă umană împarte, deorece este necesar,
-
109:19 - 109:23tot ceea ce are, repet, dincolo de
filosofia sa politică sau religioasă. -
109:23 - 109:26Nu este nici un relativism cultural în această abordare.
-
109:26 - 109:29Nu are nici o importanţă opinia.
-
109:29 - 109:31Nevoile umane sunt nevoi umane
-
109:31 - 109:35şi necesităţile vieţii, cum sunt aerul curat
-
109:35 - 109:37hrana sănătoasă şi apa potabilă
-
109:37 - 109:41deopotrivă cu cultivarea unui mediu
-
109:41 - 109:45pozitiv, stabil, non-violent, este necesară
-
109:45 - 109:47pentru sănătatea noastră fizică şi mentală
-
109:47 - 109:49pentru a se potrivi evoluţiei noastre
-
109:49 - 109:52şi mai mult chiar, supravieţuirii speciei în sine.
-
109:52 - 109:55O Economie Bazată pe Resurse
-
109:55 - 109:58ar trebui să aibă drept fundament resursele disponibile.
-
109:58 - 110:01Nu poţi pur şi simplu să aduni
o mulţime de oameni pe o insulă -
110:01 - 110:07sau să construieşti un oraş cu 50.000 de oameni fără să ai acces
-
110:07 - 110:09la cele necesare vieţii.
-
110:09 - 110:13Aşa că, atunci când utilizez termenul
de „abordare comphresivă a sistemelor” -
110:13 - 110:18mă refer la a face mai întâi inventarierea resurselor zonale
-
110:18 - 110:21şi a determina ce poate oferi acel areal -
-
110:21 - 110:23nu doar o abordare arhitecturală -
-
110:23 - 110:26nu doar o decizie de design -
-
110:26 - 110:30ci o decizie bazată pe tot ceea ce este necesar
-
110:30 - 110:31pentru susţinerea vieţii umane.
-
110:31 - 110:35Şi asta este ceea ce înţeleg
printr-un mod de gândire integrat. -
110:35 - 110:38Hrană, adăpost, căldură, dragoste -
-
110:38 - 110:41toate aceste lucruri sunt necesare
-
110:41 - 110:43şi dacă deposedezi oamenii de ele
-
110:44 - 110:49ai un om mai dezumanizat, mai puţin funcţional.
-
110:49 - 110:53Aşa cum am subliniat, Economia
Bazată pe Resurse se dezvoltă -
110:53 - 110:58global, abordând sistemele de la extracţie,
producţie şi distribuţie -
110:58 - 111:03care sunt bazate pe un set de
mecanisme economice realiste, sau strategii -
111:03 - 111:05care garantează eficienţa şi
-
111:05 - 111:09durabilitatea în fiecare ramură a economiei.
-
111:09 - 111:12Deci, continuând şirul ideilor privitoare la design-ul local
-
111:12 - 111:14ce urmează în ecuaţia noastră?
-
111:14 - 111:17Unde se vor materializa toate acestea?
-
111:17 - 111:18În Oraşe.
-
111:18 - 111:22Evoluţia oraşelor este cea care
defineşte civilizaţia modernă. -
111:22 - 111:26Rolul lor este acela de a facilita
un acces optim la necesităţile vieţii -
111:26 - 111:31deopotrivă cu un suport mărit pentru
interacţiunea socială şi comunitară. -
111:31 - 111:34Aşadar cum am putea descrie proiectarea unui oraş ideal?
-
111:34 - 111:36Ce formă ar trebui să aibă?
-
111:36 - 111:38Dreptunghiulară? Trapezoidală?
-
111:38 - 111:40Păi, având în vedere că vom fi în mişcare în jurul lucrurilor
-
111:40 - 111:43ar trebui să-l facem cât mai
echidistant posibil, cât mai accesibil -
111:44 - 111:46deci, un cerc.
-
111:46 - 111:48Ce ar trebui să conţină oraşul?
-
111:48 - 111:52Păi, în mod natural, avem nevoie de o
zonă rezidențială, o zonă industrială, -
111:52 - 111:55o zonă energetică, o zonă agricolă.
-
111:56 - 111:59Dar noi deasemenea, suntem fiinţe cu aspiraţii, prin cultură,
-
111:59 - 112:02natură, recreere şi educaţie.
-
112:02 - 112:04Aşa că trebuie să includem un minunat parc în aer liber
-
112:04 - 112:09un centru cultural/artistic şi pentru socializare
-
112:09 - 112:11centre de educaţie şi laboratoare de cercetare.
-
112:11 - 112:14Şi, din moment ce lucrăm cu un cerc
-
112:14 - 112:16pare să fie raţional să
amplasăm aceste facilităţi în Segmente -
112:16 - 112:19având la origine o suprafaţă de teren
conformă fiecărei destinaţii în parte -
112:20 - 112:22la un loc cu un acces facil.
-
112:22 - 112:23Foarte bine.
-
112:24 - 112:26Acum, să trecem la lucruri mult mai specifice:
-
112:26 - 112:28Prima oară va trebui să luăm în considerare nucleul
-
112:28 - 112:31infrastructura sau intestinele organismului urban.
-
112:31 - 112:33Acestea ar fi distribuţia apei, bunurilor,
-
112:33 - 112:36evacuarea deşeurilor, reţeaua energetică şi canalizarea.
-
112:36 - 112:39Întocmai cum în zilele noastre avem
distribuţia apei şi canalizarea în subteran -
112:40 - 112:42vom extinde acest concept şi pentru
-
112:42 - 112:45sistemul integrat de reciclare şi colectare a deşeurilor.
-
112:45 - 112:48Nu mai avem nevoie de poştaşi sau gunoieri.
-
112:48 - 112:50Aceste servicii sunt încorporate în
arhitectura oraşului. Putem chiar folosi -
112:50 - 112:53automate de tuburi pneumatice şi alte tehnologii similare.
-
112:54 - 112:55Câte ceva despre transport.
-
112:55 - 112:59Este necesar să fie strategic
integrat şi proiectat pentru a reduce -
112:59 - 113:03sau chiar înlătura nevoia de
automobile independente, ineficiente. -
113:03 - 113:06Tramvaie electrice, benzi transportoare scări rulante şi
-
113:06 - 113:08trenuri maglev care te pot duce practic
-
113:08 - 113:10oriunde în oraş, chiar şi pe verticală
-
113:10 - 113:14precum şi între oraşe diferite.
-
113:14 - 113:17Şi, bineînţeles, în eventualitatea
că este necesar un automobil, -
113:17 - 113:20acesta este complet automatizat,
pentru siguranţă şi integritate. -
113:20 - 113:24De fapt, această tehnologie de
automatizare operează încă de acum. -
113:24 - 113:29În accidentele de automobil îşi pierd viaţa în jur de 1,2 milioane de oameni anual;
-
113:29 - 113:31alte 50 de milioane sunt grav răniţi.
-
113:31 - 113:34Este absurd şi nu trebuie să se întâmple.
-
113:34 - 113:38Maşinile fără şofer laolaltă cu
proiectarea inteligentă a oraşelor -
113:38 - 113:41pot aproape elimina aceste accidente.
-
113:41 - 113:43Agricultura.
-
113:43 - 113:46Astăzi, din nefericire, utilizând tehnologii industriale ieftine,
-
113:46 - 113:50utilizând pesticide, fertilizatori în exces şi alte metode
-
113:50 - 113:52am reuşit să distrugem cu succes majoritatea
-
113:52 - 113:54terenului arabil pe această planetă
-
113:54 - 113:58ca să nu menţionăm că ne
otrăvim intens organismele proprii. -
113:58 - 114:01De fapt, toxinele chimice industriale şi agricole
-
114:01 - 114:07sunt prezente în aproape oricare
fiinţă umană testată, incluzând sugarii. -
114:07 - 114:10Din fericire, există o alternativă viabilă -
-
114:10 - 114:14culturile în sere hidroponice şi aeroponice
-
114:14 - 114:17care de asemenea reduc necesarul de nutrienţi şi apă
-
114:17 - 114:20cu până la 75% din ceea ce utilizăm acum.
-
114:20 - 114:24Hrana poate fi acum obţinută la scară industrială
-
114:24 - 114:27în sere ermetice verticale.
-
114:27 - 114:30Ar fi o nimica toată înlocuirea
producţiei a 50 de acri de teren arabil - -
114:30 - 114:32practic eliminând nevoia de a utiliza
-
114:32 - 114:35pesticidele şi hidrocarburile în general.
-
114:35 - 114:38Acesta este viitorul industriei alimentare.
-
114:38 - 114:40Eficient, curat şi abundent.
-
114:40 - 114:43Aşadar, un sistem aşa de avansat ar fi, cel puţin parţial
-
114:43 - 114:46ceea ce este nevoie pentru a
reduce dimensiunea centurii agricole -
114:46 - 114:50şi ar produce tot ce este nevoie
pentru întreaga populaţie a oraşului -
114:50 - 114:53fără a fi nevoie să se importe nimic din altă parte
-
114:53 - 114:56economisind timp, materiale şi energie.
-
114:56 - 114:58şi dacă tot a venit vorba de energie -
-
114:58 - 115:01Centura Energetică va trebui să
lucreze într-o abordare sistemică -
115:01 - 115:04care să extragă energia din medii regenerabile şi abundente
-
115:04 - 115:09cum ar fi eoliană, solară,
geotermală şi prin temperatura diferenţială -
115:09 - 115:12şi dacă prin zonă sunt posibilităţi
hidro - energia valurilor sau mareică. -
115:13 - 115:15Pentru a evita intermitenţele şi a asigura
-
115:15 - 115:17un surplus energetic
-
115:17 - 115:20aceste metode vor fi îmbinate într-un sistem integrat
-
115:20 - 115:22completându-se reciproc la nevoie
-
115:22 - 115:25concomitent cu stocarea energiei în surplus
-
115:25 - 115:27în uriaşe baterii în subsol
-
115:27 - 115:29în aşa fel încât nimic să nu se piardă.
-
115:29 - 115:32Şi nu doar oraşul în sine îşi va produce energia,
-
115:32 - 115:35ci clădirile îşi vor produce independent energia necesară
-
115:35 - 115:38şi vor genera electricitate prin
intermediul vopselei fotoelectrice, -
115:38 - 115:42a traductoarelor de presiune, a efectului termoelectric,
-
115:42 - 115:45şi a altor tehnologii curente
dar utilizate insuficient momentan. -
115:46 - 115:47Dar, fireşte, aceasta ne conduce către întrebarea:
-
115:48 - 115:50Cum va fi posibilă crearea în primul rând
-
115:50 - 115:52a acestor tehnologii şi bunuri?
-
115:52 - 115:54Asta ne trimite către Producţie:
-
115:54 - 115:57Centura Industrială, dincolo de a
conţine spitale şi altele asemenea -
115:57 - 116:00ar trebui să fie un conglomerat de fabrici.
-
116:00 - 116:01Integrate pretutindeni,
-
116:01 - 116:04ar putea, fireşte, să obţină materiile prime pe calea
-
116:04 - 116:07sistemului de management global al resurselor,
despre care am mai vorbit - -
116:08 - 116:12cu cererea generată de populaţia oraşului însuşi.
-
116:12 - 116:14Dincolo de producţia de utilaje,
-
116:14 - 116:17trebuie să luăm în discuţie un nou, puternic fenomen
-
116:17 - 116:20care doar ce a apărut în istoria recentă a umanităţii
-
116:20 - 116:23dar este pe cale să schimbe totul.
-
116:24 - 116:26Se numeşte Robotizare
-
116:26 - 116:28sau automatizarea muncii.
-
116:28 - 116:31Deci, dacă vă uitaţi în jur veţi observa că aproape
-
116:31 - 116:34tot ceea ce folosim astăzi
-
116:34 - 116:37este automatizat.
-
116:37 - 116:42Încălţămintea, hainele, consumabilele,
automobilul şi multe altele... -
116:42 - 116:48sunt fabricate de maşini într-un mod robotizat.
-
116:49 - 116:52Putem oare spune că societatea noastră
-
116:52 - 116:56nu a fost influenţată de acest extraordinar avans tehnologic?
-
116:56 - 116:57Bineînţeles că nu!
-
116:57 - 117:02Aceste sisteme vor trasa noile structuri
-
117:02 - 117:08şi noile nevoi vor face ca multe
din nevoile actuale să fie depăşite. -
117:08 - 117:12Deci, va trebui să dezvoltăm
-
117:12 - 117:16şi să utilizăm tehnologia într-un mod exponenţial.
-
117:16 - 117:21Aşadar, în mod sigur automatizarea
va continua. Nu putem opri -
117:22 - 117:24tehnologiile care au sens.
-
117:24 - 117:28Automatizarea muncii prin tehnologie este doar începutul
-
117:28 - 117:31transformărilor sociale majore din istoria umanităţii.
-
117:31 - 117:34De la revoluţia agricolă şi inventarea plugului
-
117:34 - 117:38şi până la revoluţia industrială
şi inventarea motorului cu aburi -
117:38 - 117:41mergând până la era informaţională
pe care o traversăm acum -
117:41 - 117:45ceea ce este esenţial este
avansul electronicii şi computerelor. -
117:45 - 117:48şi graţie avansului metodelor de producţie actuale
-
117:48 - 117:51robotizarea evoluează de la sine.
-
117:51 - 117:54Depășirea metodei tradiţionale
-
117:54 - 117:56de asamblare a subansamblelor într-o configuraţie -
-
117:57 - 117:59duce către o metodă avansată de creare
-
117:59 - 118:02a unui produs printr-un singur proces.
-
118:02 - 118:06Asemeni celor mai mulţi ingineri,
sunt fascinat de biologie fiindcă este -
118:06 - 118:10aşa de plină de exemple de capodopere de inginerie.
-
118:10 - 118:16Biologia este - studiul lucrurilor capabile să se reproducă.
-
118:16 - 118:18Deoarece asta este cea mai bună
definiţie a vieţii pe care o avem. -
118:18 - 118:20Repet, ca inginer am fost mereu
-
118:20 - 118:23intrigat de ideea mașinilor care se pot reproduce singure.
-
118:23 - 118:26Rep-Rap este o imprimantă tridimensională
-
118:26 - 118:29ceea ce înseamnă că este o
imprimantă care conectată la computer -
118:29 - 118:32şi care în loc să imprime un
model pe foi bideminsionale de hârtie -
118:32 - 118:35construieşte un obiect real, fizic, tridimensional.
-
118:36 - 118:37Acum, asta nu este o noutate,
-
118:37 - 118:40imprimantele 3-D sunt cunoscute încă de acum 30 de ani.
-
118:40 - 118:45Chestia faină la Rep-Rap este că-şi
construieşte singură cele mai multe componente -
118:45 - 118:47Aşa că dacă ai una ai putea
-
118:47 - 118:48să faci o alta şi să o dai unui prieten
-
118:48 - 118:51sau poţi deasemenea să fii capabil să
produci o mulţime de alte lucruri folositoare. -
118:51 - 118:55De la simpla modelare a obiectelor casnice de bază
-
118:55 - 118:59şi până la modelarea unui automobil dintr-o singură piesă
-
118:59 - 119:02printr-o prelucrare 3D cu o astfel de imprimantă,
-
119:02 - 119:05se face pasul către o transformare
profundă a practic oricărei arii de producţie. -
119:05 - 119:07Incluzând şi construcţia locuinţelor.
-
119:08 - 119:10Contour Crafting este
-
119:10 - 119:13de fapt o astfel de tehnologie de fabricare -
-
119:13 - 119:17aşa numita modelare 3D - când se construiesc direct
-
119:17 - 119:21obiecte 3D plecând de la un model pe calculator.
-
119:21 - 119:24Utilizând metoda Contour Crafting
(modelarea conturului) devine posibilă -
119:24 - 119:27construirea unei case de 1800 metri pătraţi
-
119:27 - 119:31în totalitate de către o maşină, timp de o zi.
-
119:31 - 119:36Motivul pentru care oamenii sunt
interesaţi de automatizarea în construcţii -
119:36 - 119:39este că aceasta aduce realmente o mulţime de beneficii.
-
119:39 - 119:43De exemplu, construcţiile sunt munci destul de grele
-
119:43 - 119:50şi cu toate că creează locuri
de muncă pentru un segment social -
119:50 - 119:55dar de asemenea prezintă complicaţii şi probleme.
-
119:55 - 120:00De exemplu, munca în construcţii este
cea mai periculoasă muncă existentă. -
120:00 - 120:03Este mult mai periculoasă decât
munca în mină sau agricultura. -
120:03 - 120:07Şi are rata de mortalitate cea
mai mare în aproape toate ţările. -
120:08 - 120:10O altă problemă este risipa.
-
120:10 - 120:15Pentru o casă medie în Statele Unite
se produc între 3 şi 7 tone de deşeuri. -
120:16 - 120:21Aşadar, e o cantitate imensă dacă ne
uităm la impactul sectorului de construcţii -
120:21 - 120:25şi luăm în considerare că 40%
din toate materialele existente -
120:25 - 120:28în lume se folosesc în construcţii.
-
120:28 - 120:31Aşadar, se produce o risipă mare de energie şi resurse
-
120:31 - 120:34şi deasemenea un impact negativ pentru mediu.
-
120:34 - 120:39Construcţia caselor utilizând ciocane şi cuie şi lemn
-
120:39 - 120:44în stadiul actual al tehnologiei
de astăzi este realmente absurdă -
120:44 - 120:47şi trasează calea pentru forţa de muncă a clasei medii
-
120:47 - 120:50în opoziţie cu industrializarea, în Statele Unite.
-
120:51 - 120:56Recent, economistul David Autor de la M.I.T. a făcut un studiu
-
120:56 - 121:00care scoate în evidenţă faptul că,
clasa mijlocie este pe cale de dispariţie -
121:00 - 121:03şi va fi înlocuită de automatizare.
-
121:04 - 121:07Este simplu, Automatizarea este mult mai productivă
-
121:07 - 121:10eficientă şi durabilă faţă de munca umană
-
121:10 - 121:13în aproape oricare sector al economiei actuale.
-
121:13 - 121:17Maşinile nu au nevoie de concediu, pauze, asigurări, pensie
-
121:17 - 121:19şi pot munci 24 de ore pe zi.
-
121:20 - 121:22Potenţialul lor privind acurateţea
-
121:22 - 121:25comparativ cu munca umană este dincolo de orice discuţie.
-
121:26 - 121:29De reţinut: munca umană repetitivă a devenit depăşită
-
121:29 - 121:31şi nepractică peste tot în lume
-
121:31 - 121:34iar şomajul pe care îl vedem pretutindeni în toată lumea
-
121:34 - 121:37este fundamental datorat acestei
-
121:37 - 121:40evoluţii a eficienţei în tehnologie.
-
121:40 - 121:44De ani de zile, analiştii
economiei de piaţă ignoră acest fenomen -
121:44 - 121:47care poate fi numit „şomaj Tehnologic”
-
121:47 - 121:50deşi realitatea este că noile sectoare de activitate care apar
-
121:50 - 121:53sunt motivate numai de reabsorbţia
forţei de muncă disponibilizate. -
121:53 - 121:56Astăzi, sectorul serviciilor a mai rămas ultimul refugiu
-
121:56 - 122:00şi angajează în prezent peste
80% din forţa de muncă americană -
122:00 - 122:04cu o similaritate în cele mai multe ţări puternic industrializate.
-
122:04 - 122:06Oricum, şi acest sector începe
-
122:06 - 122:09să simtă ameninţarea datorată
automatizării în continuă creştere a chioşcurilor -
122:09 - 122:13a restaurantelor automatizate şi
chiar a magazinelor automatizate. -
122:13 - 122:15Economiştii de astăzi în sfârşit
-
122:15 - 122:17au început să înţeleagă ceea ce negau
cu încăpăţânare în urmă cu câţiva ani: -
122:17 - 122:21nu numai că şomajul tehnologic
este o alternativă exasperantă -
122:21 - 122:23care împlică forţa de muncă de pretutindeni
-
122:23 - 122:26datorată tendinţelor de globaliazare a muncii
-
122:26 - 122:28dar cele mai multe cauze ale recesiunii
-
122:28 - 122:31sunt furnizate de rapiditatea cu
care industriile sunt automatizate. -
122:31 - 122:33Şmecheria, care nu duce nicăieri,
-
122:33 - 122:36este că cu cât se automatizează
mai repede pentru a economisi bani -
122:36 - 122:38cu atât mai mulţi oameni sunt disponibilizaţi
-
122:38 - 122:41şi cu atât mai mult scade puterea de cumpărare a acestora.
-
122:41 - 122:43Aceasta înseamnă că, în timp ce o corporaţie
-
122:43 - 122:45poate produce totul mai ieftin
-
122:45 - 122:48din ce în ce mai mulţi oameni vor
dispune de bani pentru a cumpăra ceva -
122:48 - 122:51indiferent de cît de ieftine vor deveni produsele.
-
122:51 - 122:54Ceea ce trebuie subliniat este că jocul „muncii pentru bani”
-
122:54 - 122:57uşor uşor se apropie către sfârşit.
-
122:57 - 122:59De fapt, dacă reflectați un moment
-
122:59 - 123:02asupra profesiilor existente astăzi
-
123:02 - 123:05şi pe care automatizarea le-ar putea
desfiinţa chiar de acum, dacă s-ar aplica, -
123:06 - 123:0875% din forţa de globală de muncă ar putea fi
-
123:08 - 123:11înlocuită de automatizare începând de mâine.
-
123:12 - 123:15şi de aceea, în Economia Bazată pe Resurse
-
123:15 - 123:18nu există un Sistem Monetar.
-
123:18 - 123:20Nu există bani...
-
123:20 - 123:21pentru că nu este nevoie de ei.
-
123:21 - 123:23Economia Bazată pe Resurse
-
123:23 - 123:26recunoaşte eficienţa automatizării
-
123:26 - 123:28şi acceptă ceea ce oferă aceasta.
-
123:28 - 123:30Nu luptă împotriva ei, cum facem noi astăzi.
-
123:31 - 123:33De ce? Pentru că este iresponsabil
-
123:33 - 123:37să nu acorzi atenţie eficienţei şi durabilităţii.
-
123:38 - 123:41şi aceasta ne conduce înapoi către sistemele oraşului.
-
123:41 - 123:43În centru se află Clădirea Centrală
-
123:43 - 123:45care nu doar că adăposteşte
-
123:45 - 123:48facilităţile educaţionale şi de transport -
-
123:48 - 123:50de asemenea adăposteşte ordinatorul
-
123:50 - 123:52care supervizează tehnica oraşului.
-
123:52 - 123:56Oraşul este, în sine, o imensă maşină complet automatizată.
-
123:56 - 123:58deţine senzori în toate sectoarele tehnice
-
123:58 - 124:00pentru a urmări progresul arhitectural -
-
124:00 - 124:04al producerii de energie, al producţiei de bunuri,
a distribuţiei şi altele asemenea. -
124:04 - 124:07Acum, ar trebui ca oamenii să supervizeze aceste
-
124:07 - 124:10operaţii în eventualitatea unei defecţiuni sau ceva similar?
-
124:10 - 124:11Cel mai probabil, da.
-
124:11 - 124:13Dar numărul acestora poate să scadă
-
124:13 - 124:15pe măsură ce timpul trece şi îmbunătăţirile continuă.
-
124:15 - 124:17Oricum, similar cu ceea ce avem astăzi, probabil 3%
-
124:17 - 124:19din populaţia oraşului ar fi necesară
-
124:20 - 124:22pentru aceste activităţi.
-
124:22 - 124:24şi pot să vă asigur:
-
124:24 - 124:26că într-un sistem economic care
-
124:26 - 124:28de fapt este proiectat să aibă grijă de voi
-
124:29 - 124:31şi să vă garanteze siguranţa
-
124:31 - 124:33fără a fi necesară recurgerea la
-
124:33 - 124:35o dictatură privind nevoile de bază...
-
124:35 - 124:38de obicei o activitate care este fie
-
124:38 - 124:40tehnic inutilă sau social inutilă
-
124:41 - 124:44de vreme ce oricum nu există ameninţarea datoriei
-
124:44 - 124:46pur şi simplu va dispare.
-
124:46 - 124:50Vă garantez: oamenii îşi vor oferi în mod voluntar timpul lor
-
124:50 - 124:53şi se vor dedica menţinerii şi îmbunătăţirii sistemului
-
124:53 - 124:56pentru că în realitate astfel vor avea grijă de ei.
-
124:57 - 125:00şi coroborat cu această problemă a „Iniţiativei” -
-
125:00 - 125:02vine şi presupunerea că
-
125:02 - 125:04dacă nu există o presiune externă
-
125:04 - 125:07pentru ca cineva „să muncească pentru a trăi”
-
125:07 - 125:09oamenii doar vor lenevi, fără să facă nimic
-
125:09 - 125:12şi se vor transforma în grămezi leneşe de grăsime.
-
125:12 - 125:14Asta este un nonsens.
-
125:14 - 125:17Sistemul de muncă pe care îl avem astăzi
-
125:17 - 125:19este de fapt generatorul leneviei -
-
125:19 - 125:22nu cel care rezolvă problema asta.
-
125:22 - 125:24Dacă vă gândiţi un pic, când eraţi copii -
-
125:24 - 125:27eraţi plini de viaţă, preocupaţi de lucruri noi,
dorind să le înţelegeţi - -
125:27 - 125:30şi deasemenea să creaţi sau să exploraţi...
-
125:30 - 125:33dar asta s-a întâmplat până în
momentul în care sistemul v-a obligat -
125:33 - 125:36să vă concentraţi atenţia pe cum să faceţi bani.
-
125:36 - 125:38şi încă de la educaţia primară
-
125:38 - 125:41şi până la studiul universitar,
preocupările copilăriei s-au tot diminuat. -
125:41 - 125:44Te-ai dezvoltat numai ca o creatură care serveşte
-
125:44 - 125:46ca o rotiţă într-un model care oferă
-
125:46 - 125:49fructele sale la cel mult 1% din oameni.
-
125:49 - 125:52Studiile ştiinţifice arată acum că oamenii, în realitate
-
125:52 - 125:55nu sunt motivaţi de răsplata în bani
-
125:55 - 125:58când vine vorba de creativitate şi ingeniozitate.
-
125:58 - 126:00Creaţia însăşi este răsplata.
-
126:01 - 126:04Banii, în realitate, par a servi ca motivaţie pentru iniţiativă
-
126:04 - 126:06numai pentru acţiunile repetitive, degradante -
-
126:06 - 126:10un rol pe care numai ce am arătat că care poate fi preluat de maşini.
-
126:10 - 126:12Când vine vorba de inovaţie
-
126:12 - 126:15realitatea este că mintea umană
-
126:15 - 126:18interferează cu motivaţia monetară ca un obstacol
-
126:18 - 126:21distrăgând atenţia şi blocând gândirea creatoare.
-
126:21 - 126:24Asta explică de ce Nicola Tesla, fraţii Wright
-
126:24 - 126:27şi alţi inventatori care au contribuit masiv
-
126:27 - 126:28la ceea ce este lumea actuală
-
126:28 - 126:32niciodată nu au arătat vreun interes pentru motivația plătită.
-
126:32 - 126:35Banii, de fapt, sunt un fals stimulent
-
126:35 - 126:38şi cauzează de 100 de ori mai multe piedici
-
126:38 - 126:40decât stimulare a contribuţiei.
-
126:42 - 126:45Bună dimineaţa clasă! Vă rog luaţi loc!
-
126:45 - 126:48Primul lucru pe care doresc să
îl fac este să mă plimb prin clasă -
126:48 - 126:52şi să întreb pe fiecare ce
doreşte să se facă când va creşte mare. -
126:52 - 126:54Cine vrea să înceapă?
-
126:54 - 126:56Ok, ce vrei să ne spui Sarah?
-
126:56 - 127:01Când voi creşte, vreau să
muncesc la McDonalds ca mama mea! -
127:01 - 127:04Ooo, tradiţie de familie, nu?
-
127:04 - 127:06Dar tu Linda?
-
127:06 - 127:08Când voi creşte, vreau să fiu
-
127:08 - 127:11prostituată pe străzile din New York!
-
127:11 - 127:13Ooo, o fată fermecătoare, nu?
-
127:13 - 127:15Foarte ambiţioasă.
-
127:15 - 127:17Dar tu Tommy?
-
127:17 - 127:19Când voi creşte mare, vreau să devin
-
127:19 - 127:21un bogat şi influent om de afaceri care lucrează
-
127:21 - 127:23pe Wall Street şi face profit
-
127:23 - 127:25din prăbuşirea economiilor altor state.
-
127:25 - 127:26Investitor...
-
127:26 - 127:30Minunat să văd aşa nişte preocupări multiculturale!
-
127:32 - 127:34[Victime ale Culturii]
-
127:34 - 127:36Cum spuneam mai devreme, Economia Bazată pe Resurse
-
127:36 - 127:40aplică Metoda ştiinţifică
pentru rezolvarea problemelor sociale -
127:40 - 127:43şi asta nu se limitează la simpla eficientizare tehnologică.
-
127:44 - 127:46Ia de asemenea în considerare
-
127:46 - 127:49componenta umană şi socială şi implicaţiile acestora.
-
127:50 - 127:52La ce este bun un sistem social dacă, în cele din urmă,
-
127:52 - 127:56nu produce fericire şi coexistenţă paşnică?
-
127:56 - 127:58Deci, este important să punctăm faptul că,
-
127:58 - 128:00odată cu înlăturarea sistemului monetar
-
128:00 - 128:03şi cu asigurarea tuturor celor necesare vieţii
-
128:03 - 128:05vom vedea o reducere globală a
-
128:05 - 128:08criminalităţii cu până la 95% aproape imediat
-
128:08 - 128:12pentru că nu mai este nimic de furat,
ascuns sau şmecherit, ori altele asemenea. -
128:12 - 128:1595% din oamenii care sunt în închisori astăzi au ajuns acolo
-
128:15 - 128:18datorită unor infracţiuni de
proprietate sau a consumului de droguri -
128:18 - 128:23iar consumul de droguri este o tulburare - nu o crimă.
-
128:23 - 128:25Deci, ce se întâmplă cu cei 5%?
-
128:25 - 128:27Cu cei realmente violenţi...
-
128:27 - 128:29adesea identificaţi ca fiind
-
128:29 - 128:31violenți de dragul de a fi violent...
-
128:31 - 128:35sunt ei cumva oameni „răi”?
-
128:35 - 128:40Motivul pentru care sincer cred că este o pierdere de timp
-
128:40 - 128:44să intri într-o discuţie despre valorile morale
-
128:44 - 128:47referitoare la cauza pentru care sunt violenţi oamenii
-
128:47 - 128:50este că nu am avansat nici o iotă
-
128:50 - 128:54în înţelegerea privind atât cauzele cât
-
128:54 - 128:58şi mijloacele de a preveni comportamentul violent.
-
128:58 - 129:02Oamenii mă întreabă adesea dacă
cred în „iertarea” criminalilor. -
129:02 - 129:04Eu le răspund că:
-
129:04 - 129:07„Nu, nu cred în iertare,
-
129:07 - 129:10în orice caz, nu mai mult decât în condamnare”
-
129:10 - 129:13Numai dacă noi, ca societate,
-
129:13 - 129:16putem lua aceeaşi atitudine în tratarea violenţei ca
-
129:16 - 129:20o problemă asemănătoare medicinei
preventive şi a sănătăţii publice -
129:20 - 129:23mai degrabă decât ca un „rău” moral...
-
129:23 - 129:26Numai când noi vom suferi o schimbare în
-
129:26 - 129:28atitudinea noastră şi a responsabilităţii şi valorilor
-
129:28 - 129:32abia atunci vom reuşi realmente să reducem
-
129:32 - 129:35nivelul violenţei mai degrabă decât să o stimulăm -
-
129:35 - 129:37ceea ce din păcate facem acum.
-
129:37 - 129:40Cu cât cauţi mai mult dreptatea, cu atât vei fi mai rănit
-
129:40 - 129:42pentru că nu există lucrul numit dreptate.
-
129:42 - 129:46Este ceea ce este. Asta este.
-
129:46 - 129:50Cu alte cuvinte, oamenii sunt
condiţionaţi să fie rasişti, bigoţi - -
129:50 - 129:53dacă ei sunt prinţi într-un mediu care promovează asta
-
129:53 - 129:55de ce ai învinui o persoană pentru asta?
-
129:55 - 129:58Ei sunt victime ale subculturii.
-
129:58 - 130:00Mai mult decât atât, ei trebuie ajutaţi.
-
130:00 - 130:04Ideea este că, trebuie să reproiectăm mediul
-
130:04 - 130:06care produce comportamentul aberant.
-
130:06 - 130:07Asta este problema.
-
130:07 - 130:09Nu să închizi oamenii în închisoare.
-
130:10 - 130:13De aceea judecătorii, avocaţii -
-
130:13 - 130:15„libertatea de a alege” - asemenea concepte
-
130:15 - 130:20sunt periculoase, pentru că te dezinformează.
-
130:20 - 130:23Acea persoană e ”rea”...
sau altă persoană e „criminal în serie”. -
130:23 - 130:25Criminalii în serie sunt făcuți.
-
130:25 - 130:30La fel cum soldaţii devin
criminali în serie cu mitralieră. -
130:30 - 130:33Ei devin maşini de ucis, dar nimeni
-
130:33 - 130:35nu-i priveşte ca asasini sau criminali
-
130:35 - 130:37pentru că asta este „natural”.
-
130:37 - 130:39Aşa că învinuim oamenii.
-
130:39 - 130:42Noi spunem: „Păi, tipul ăsta a fost nazist - el a torturat evrei”
-
130:42 - 130:45Nu, el a fost obligat să tortureze evrei.
-
130:45 - 130:48Odată ce accepţi faptul că oamenii
-
130:48 - 130:51au dreptul de a alege şi că sunt liberi
-
130:51 - 130:53să ia aceste decizii... liberi să facă
-
130:53 - 130:56alegeri înseamnă să nu fie influenţaţi
-
130:56 - 130:58nu mai poţi înţelege asta.
-
130:58 - 131:02Toţi suntem imfluenţaţi în alegerile noastre
-
131:02 - 131:05de către cultura care ne-a format, de către părinţi
-
131:05 - 131:07şi de către valorile noastre dominante.
-
131:07 - 131:11Aşadar, suntem influenţaţi - deci nu
avem cum să facem „alegeri libere”. -
131:11 - 131:14Care este cea mai măreaţă ţară din lume?
Răspunsul adevărat: -
131:14 - 131:16Nu aţi fost peste tot în lume şi nu ştiţi
-
131:16 - 131:20suficient de mult despre diferite
culturi ca să răspundeţi la această întrebare. -
131:20 - 131:22Nu ştiu pe nimeni care să răspundă aşa.
-
131:22 - 131:25Ei spun „e vechea şi minunata S.U.A.!
-
131:25 - 131:26Cea mai măreaşţ ţară din lume!
-
131:26 - 131:29Nu e nici o introspecţie... „Ai fost în India” - „Nu”.
-
131:29 - 131:30„Ai fost în Anglia? - Nu”.
-
131:30 - 131:32„Ai fost în Franţa? - Nu.”
-
131:32 - 131:34Păi şi atunci de unde știi?
-
131:34 - 131:36Nu pot răspunde la asta - devin furioşi pe tine.
-
131:36 - 131:37Ei spun, „La dracu! cine naiba te crezi
-
131:37 - 131:40de-mi spui mie cum să gândesc?”
-
131:40 - 131:42Ştiţi... Nu uitaţi: aveţi de-a face cu oameni aberanţi.
-
131:42 - 131:45Ei nu sunt responsabili pentru răspunsuri;
-
131:45 - 131:48ei sunt victime ale culturii ceea ce înseamnă
-
131:48 - 131:51că au fost influenţaţi de cultura lor.
-
132:09 - 132:16[Partea a 4-a: Răsăritul]
-
132:18 - 132:20Cînd luam în discuţie Economia Bazată pe Resurse
-
132:20 - 132:23adesea se argumentează cu un
număr de argumente nefondate. -
132:23 - 132:25[E!](Întrerupere)
-
132:25 - 132:27[E! Hei!]
-
132:27 - 132:29[Stai un pic!]
-
132:29 - 132:34[Știu ce e asta. Se numeşte Marxism amice.]
-
132:34 - 132:38[Stalin a omorât 800 de milioane de
oameni din cauza unor idei ca asta...] -
132:38 - 132:42[Tatăl meu a murit în Gulag!]
-
132:42 - 132:44[Comunistule! Fascistule!]
-
132:44 - 132:46[Dacă nu-ţi place în America ar trebui să pleci!]
-
132:46 - 132:47În regulă, toată lumea, hai să ne calmăm...
-
132:47 - 132:49[Moarte Noii Ordini Mondiale!]
-
132:49 - 132:51[Moarte Noii Ordini Mondiale!]
-
132:51 - 132:53Şi pe măsură ce audienţa
-
132:53 - 132:55creşte în mod iraţional, şoc şi confuzie:
-
132:55 - 132:58brusc, naratorul suferă un atac de cord.
-
133:00 - 133:05Şi filmul cu aparenţă
comunistă încetează să mai existe. -
133:06 - 133:09[Eroare de sistem]
-
133:11 - 133:13[Revenire Initiată - Restartat]
-
133:14 - 133:17Dar ştiţi, le spun acestui gen de oameni
-
133:17 - 133:19aflaţi în situaţii din astea „think tank”
-
133:19 - 133:23Ştiţi voi, genul ăla Club of Rome sau asemenea...
-
133:23 - 133:25Ei spun „Marxist”!
-
133:25 - 133:27Ce? Marxist? De unde ai scos asta?
-
133:27 - 133:30Ei tocmai privesc asta ca pe o icoană la care ţin -
-
133:30 - 133:33e Sfântul lor Graal
-
133:33 - 133:35şi e unul lejer, ştiţi voi.
-
133:35 - 133:38Oamenii întreabă dacă sunt socialist, comunist sau capitalist
-
133:38 - 133:41iar eu le spun că nu sunt nici unul din astea. De ce credeţi
-
133:41 - 133:43că acestea sunt singurele voastre opţiuni?
-
133:43 - 133:45Toate aceste construcţii politice
-
133:45 - 133:47au fost creeate de scriitori care au presupus
-
133:47 - 133:50că trăim pe o planetă cu resurse infinite.
-
133:50 - 133:53Nici unuia din aceşti filosofi politici nici măcar
-
133:53 - 133:57nu i-a trecut prin cap că totul are un sfârşit.
-
133:57 - 134:01Cred că comunismul, socialismul, libera iniţiativă, fascismul
-
134:01 - 134:04sunt părţi ale unei evoluţii sociale.
-
134:04 - 134:06Nu poţi face un pas gigantic
-
134:06 - 134:08de la o cultură la alta -
-
134:08 - 134:10sunt o mulţime de paşi intermediari între ele.
-
134:10 - 134:12Înainte ca toate care se termină în „istm” să apară
-
134:12 - 134:14şi viaţa evoluează aşa cum am spus
-
134:14 - 134:16cel mai uşor este să creezi toate condiţiile
-
134:16 - 134:17necesare următoarei etape
-
134:17 - 134:20şi asta implică aerul pe care îl respiri
-
134:20 - 134:23apa pe care o bei, nevoia de siguranţă
-
134:23 - 134:25accesul la educaţie - pentru toţi
-
134:25 - 134:28toate aceste lucruri trebuie să le împărţim, să le oferim,
-
134:28 - 134:31altfel, viaţa nu poate exista în nici o cultură.
-
134:31 - 134:35Aşa că trebuie să ne „Începem viaţa de la 0”
-
134:35 - 134:38iar viaţa astfel reîncepută nu
are loc în ea pentru nici un „istm”. -
134:38 - 134:41Este „o viaţă bazată pe analiza valorii”.
-
134:42 - 134:43[Dincolo de Limite]
-
134:44 - 134:46Este o simplă chestiune istorică faptul că
-
134:46 - 134:49ceea ce domină cultura intelectuală
-
134:49 - 134:51în orice societate reflectă
-
134:51 - 134:54interesele dominante ale
grupului dominant din acea societate. -
134:54 - 134:56Într-o societate sclavagistă
-
134:56 - 134:59credinţa în drepturile umane şi fiinţele umane
-
134:59 - 135:03şi altele asemenea vor reflecta nevoile stăpânilor de sclavi.
-
135:03 - 135:05Într-o societate, repet, care se bazează pe
-
135:05 - 135:11puterea unor anumiţi oameni de a controla şi profita
-
135:11 - 135:14de vieţile şi munca a milioane de alţi oameni
-
135:14 - 135:16dominanta culturală va
-
135:16 - 135:19reflecta nevoile grupului dominant.
-
135:19 - 135:22Aşadar, dacă aruncăm o privire
-
135:22 - 135:25ideile care prevalează în psihologie şi
-
135:25 - 135:28sociologie şi istorie
-
135:28 - 135:31şi economie politică şi în ştiinţele politice
-
135:31 - 135:35reflectă fără dubiu interesele fundamentale ale elitelor.
-
135:35 - 135:38Iar academicienii care întreabă prea mult
-
135:38 - 135:41sunt trimişi la colţ sau
-
135:41 - 135:44etichetaţi ca „radicali”.
-
135:44 - 135:46Valorile culturale dominante
-
135:46 - 135:48au tendinţa de a fi susţinute şi perpetuate
-
135:48 - 135:50pentru că acestea sunt recompensate în acea cultură.
-
135:50 - 135:52Şi într-o societate în care succesul şi
-
135:52 - 135:55statutul sunt evaluate în bogăţia materială
-
135:55 - 135:57- nu în contribuţia socială -
-
135:57 - 136:02e uşor de văzut de ce lumea este aşa cum este astăzi.
-
136:02 - 136:04Ne confruntăm cu o perturbare a sistemului de valori
-
136:04 - 136:06- complet denaturat -
-
136:06 - 136:09în care priorităţile personale şi sănătatea socială
-
136:09 - 136:12sunt în plan secundar şi în detrimentul
-
136:12 - 136:15noţiunilor artificiale de creștere fără limite.
-
136:15 - 136:17Şi asemenea unui virus, perturbarea acum
-
136:17 - 136:20penetrează toate nivelurile de guvernare
-
136:20 - 136:24- ştiri, media,- divertismentul - chiar şi mediul academic.
-
136:24 - 136:26Şi are încorporate în structura sa
-
136:26 - 136:28mecanisme de protecţie
-
136:28 - 136:30faţă de orice ar putea interfera cu ea.
-
136:30 - 136:33Discipolii religiei Monetarismului de Piaţă
-
136:33 - 136:36aceşti Autoproclamaţi Gardieni ai Stării de Fapt
-
136:36 - 136:40în mod constant caută căi
pentru a împiedica gândirea analitică -
136:40 - 136:43care ar putea interfera cu credinţele lor.
-
136:43 - 136:47Cele mai obişnuite sunt: Dualităţile Predefinite.
-
136:47 - 136:50Dacă nu eşti Republican, trebuie să fii Democrat.
-
136:50 - 136:53Dacă nu eşti creştin, poate eşti satanist.
-
136:53 - 136:55Şi dacă consideri că societatea
poate fi semnificativ îmbunătăţită -
136:55 - 136:57considerând probabil - n-ai de unde să ştii-
-
136:57 - 136:59oare poţi avea grija tuturor?
-
136:59 - 137:01Eşti doar un „Idealist”.
-
137:01 - 137:04Şi cel mai infam dintre toate:
-
137:04 - 137:06dacă nu eşti pentru „piaţa liberă”
-
137:06 - 137:09trebuie că eşti împotriva libertăţii însăşi.
-
137:09 - 137:11Sunt un credincios în libertate!
-
137:11 - 137:13De fiecare dată când auzi cuvântul libertate
-
137:13 - 137:15fiind spus în orice context ar interfera cu guvernul
-
137:15 - 137:20în orice context, asta pe înţelesul tău, înseamnă:
-
137:20 - 137:23blocarea oportunităţilor de a transforma banii
-
137:23 - 137:27în mai mulţi bani, în favoarea posesorilor individuali de bani.
-
137:28 - 137:30Asta este. Orice altceva îţi spun
-
137:30 - 137:31„avem nevoie de mai mult confort pentru oameni”
-
137:31 - 137:36„oo, e vorba de libertate
împotriva tiraniei” şi aşa mai departe -
137:36 - 137:38de fiecare dată când auziţi asta
puteţi să decodaţi ca mai devreme -
137:38 - 137:41şi cred că veţi găsi o corelaţie imediată
-
137:41 - 137:43de fiecare dată când faceți asta.
-
137:43 - 137:46Şi asta, într-un sens, s-ar putea numi:
-
137:46 - 137:51o Sintaxă. O sintaxă a înţelegerii şi a valorii.
-
137:51 - 137:54Deci, guvermele îşi reglementează propria recunoaştere
-
137:54 - 137:56şi ar putea spune:„ O dar nu am vrut asta nicidecum”!
-
137:56 - 137:58dar în realitate, exact asta fac.
-
137:58 - 138:00Întocmai cum ai vorbi gramatical
-
138:00 - 138:02şi ar trebui să urmăreşti regulile gramaticale
-
138:02 - 138:04fără să recunoşti care sunt acele reguli...
-
138:04 - 138:08Şi de aceea noi avem ceva care se
numeşte „Sintaxa Valorilor de Reglementare” -
138:08 - 138:12pentru a sublinia asta. Aşadar,
de fiecare dată când ei utilizeză aceste cuvinte: -
138:12 - 138:15„amestec în treburile guvernului”,
„lipsa libertăţilor” sau „libertate” -
138:15 - 138:18sau „progres” sau „dezvoltare”
-
138:18 - 138:23poţi să înţelegi ce vor în realitate să spună.
-
138:23 - 138:26Bineînţeles, când auzi cuvântul „libertate”
-
138:26 - 138:28există tendinţa de a fi pus în aceeaşi propoziţie
-
138:28 - 138:30cu ceva numit „Democraţie”.
-
138:30 - 138:33Este fascinant să vezi cum
oamenii din zilele noastre par să creadă -
138:33 - 138:35că ei în realitate chiar au o influenţă
-
138:35 - 138:38relevantă în ceea ce face guvernul
-
138:38 - 138:40uitând însăşi natura
-
138:40 - 138:43sistemului nostru în care totul este de vânzare.
-
138:43 - 138:46Singurul vot care realmente contează este votul monetar
-
138:46 - 138:48şi nu are nici o importanţă vreun
-
138:48 - 138:51activist declamând despre etică şi responsabilitate.
-
138:51 - 138:55Într-un sistem de piaţă, fiecare politician, fiecare legislatură
-
138:55 - 138:58Şi mai mult, fiecare guvern, este de vânzare.
-
138:58 - 139:02Şi, chiar cu o datorie de 20 de
trilioane de dolari datoraţi băncilor -
139:02 - 139:04începând cu 2007,
-
139:04 - 139:06acestă grămadă de bani ar fi putut schimba
-
139:06 - 139:09să spunem, infrastructura energetică globală
-
139:09 - 139:10prin trecerea la metode complet regenerabile
-
139:10 - 139:13în loc să fie pompaţi într-o serie de instituţii
-
139:13 - 139:15care efectiv nu fac nimic util pentru a ajuta societatea
-
139:15 - 139:17instituţii care ar fi putut fi
-
139:17 - 139:20desfiinţate mâine fără nici o repercursiune...
-
139:20 - 139:22Condiţionarea oarbă a politicilor
-
139:22 - 139:28şi politicienilor există şi oamenii
încă mai cred în bunele lor intenţii. -
139:28 - 139:31Realitatea este că, politica este o afacere
-
139:31 - 139:34- nu prea diferită de oricare alta într-un sistem de piaţă -
-
139:34 - 139:38şi politicienilor le pasă mai mult de
propriile interese înaintea la orice altceva. -
139:38 - 139:43Eu nu cred, cinstit, în profunzimea acţiunii politice.
-
139:43 - 139:46Cred că acest sistem se
contractă şi se dilată după bunul plac. -
139:46 - 139:48Se adaptează la schimbări.
-
139:48 - 139:50Cred că drepturile civile sunt o convenienţă
-
139:50 - 139:52pentru a legifera drepturile celor care deţin acele ţări.
-
139:52 - 139:55Eu cred că ele rezidă numai în interesul propriu;
-
139:55 - 139:58ei văd un anumit tip de libertăţi ce par bune
-
139:58 - 140:01- o iluzie a libertăţii - date
oamenilor pentru a-i vota în fiecare zi din an -
140:01 - 140:04pentru ca ei să aibă iluzia că participă la ceva.
-
140:04 - 140:08Alegeri fără sens - aşa ca să
putem fi ca sclavii şi să spunem -
140:08 - 140:11„Oo, am Votat”! Limitele
dezbaterilor în această ţară sunt stabilite -
140:11 - 140:13înainte ca dezbaterile propriu zise să înceapă şi oricine
-
140:13 - 140:15altcineva este marginalizat şi făcut să pară fie
-
140:15 - 140:18comunist, fie un fel de trădător
-
140:18 - 140:20- un ţăcănit - ăsta-i cuvântul...
-
140:20 - 140:22Şi acum îi spun conspiraţie. Vedeţi, asta fac.
-
140:22 - 140:25Ceva ce nu ar trebui să ne amuze nici măcar un moment:
-
140:25 - 140:28acei oameni puternici se strâng împreună şi au un plan!
-
140:28 - 140:33„Nu se întâmplă asta! Eşti un ţăcănit!
Conspiraţia ta e un bluff!” -
140:34 - 140:37Şi dintre toate mecanismele care apără acest sistem
-
140:37 - 140:40sunt două care se repetă cu precădere.
-
140:40 - 140:44Primul este această idee că sistemul acesta este „cauza”
-
140:44 - 140:47progresului material pe care l-am văzut pe această planetă.
-
140:47 - 140:49Ei bine... Nu-i.
-
140:49 - 140:52Sunt două noţiuni de bază care
-
140:52 - 140:55au creeat aşa numita „bogăţie”
-
140:55 - 140:57şi explozia demografică pe care o vedem azi.
-
140:58 - 141:01Prima: avansul exponenţial al tehnologiei productive;
-
141:01 - 141:04prin ingeniozitatea ştiinţifică.
-
141:04 - 141:09şi a doua: descoperirea iniţială a
energiei abundente a hidrocarburilor -
141:09 - 141:13- care este fundaţia curentă a
întregului sistem socio-economic. -
141:13 - 141:15Piaţa liberă / capitalismul / monetarismul
-
141:15 - 141:18sistemul de piaţă - ori cum vreţi să-l numiţi -
-
141:18 - 141:21care n-a făcut nimic altceva
decât să se cocoaţe pe acest avans -
141:21 - 141:25distorsionând sistemul de iniţiativă şi defazând
-
141:25 - 141:30în mod grosolan metodele de
utilizare şi distribuţia acestor bogăţii. -
141:30 - 141:34Al doilea mecanism de apărare
este împărţirea socială beligerantă -
141:34 - 141:36generată de ani întregi de propagandă
-
141:36 - 141:39care vede orice alt sistem social
-
141:39 - 141:41ca o cale către ceva numit tiranie
-
141:41 - 141:45împodobită cu nume variate cum ar fi Stalin, Mao, Hitler...
-
141:45 - 141:47şi moartea pe care au generat-o aceştia.
-
141:47 - 141:50Păi, pe cât de despotici au fost aceştia
-
141:50 - 141:54laolaltă cu abordările sociale pe care ei le-au perpetuat...
-
141:54 - 141:56când vine vorba de jocul morţii
-
141:56 - 141:58când vine vorba de uciderea în masă sisitematică
-
141:58 - 142:00zilnică a fiinţelor umane -
-
142:00 - 142:05NIMIC în istorie nu se compară cu ceea ce avem astăzi.
-
142:05 - 142:10Foametea - fără precedent în ultimul secol de istorie -
-
142:10 - 142:13nu este cauzată de lipsa hranei.
-
142:13 - 142:16Este cauzată de sărăcia relativă.
-
142:16 - 142:20Resursele economice erau atât de inechitabil distribuite
-
142:20 - 142:24încât săracii nu aveau suficienţi bani
-
142:24 - 142:26cu care să cumpere mâncarea care ar fi fost
-
142:26 - 142:29disponibilă dacă şi-ar fi permis să plătească.
-
142:30 - 142:32Acesta ar fi un exemplu de Violență Structurală.
-
142:32 - 142:37Alt exemplu: în Africa şi în alte zone-
-
142:37 - 142:40mă voi concentra în mod particular asupra Africii -
-
142:40 - 142:43zeci de milioane de oameni mor de SIDA.
-
142:43 - 142:45Din ce cauză mor aceştia?
-
142:45 - 142:47Nu pentru că nu am şti cum să tratăm SIDA.
-
142:47 - 142:51Sunt milioane de oameni în ţările bogate
-
142:51 - 142:55care trăiesc remarcabil de bine deoarece
-
142:55 - 142:57aceştia au medicamentele care o tratează.
-
142:57 - 143:00Oamenii din Africa, care mor de SIDA
-
143:00 - 143:03nu mor din cauza virusului HIV...
-
143:03 - 143:06Ei mor pentru că nu au banii cu care
-
143:06 - 143:09să plătească pentru medicamentele care să îi ţină în viaţă.
-
143:09 - 143:11Gandhi a văzut asta. A spus:
-
143:11 - 143:16”Cea mai mortală formă de violenţă este sărăcia.”
-
143:16 - 143:18şi aceasta este absolut adevărat.
-
143:18 - 143:23Sărăcia omoară cu mult mai mulţi
oameni decât toate războaiele din istorie; -
143:23 - 143:26mai mult decât toate crimele din istorie;
-
143:26 - 143:29mai mult decât toate sinuciderile din istorie...
-
143:29 - 143:32nu numai că Violenţa Structurală omoară mai mulţi oameni
-
143:32 - 143:35decât toată violenţa comportamentală la un loc,
-
143:35 - 143:38Violenţa Structurală este principala
-
143:38 - 143:41cauză a violenţei comportamentale.
-
143:43 - 143:46[Dincolo de Limită]
-
143:47 - 143:51Petrolul este fundaţia
-
143:51 - 143:55Şi este prezent peste tot, la baza civilizaţiei umane.
-
143:55 - 144:00Sunt 10 calorii de energie a
hidrocarburilor - petrol si gaz natural - -
144:00 - 144:04în fiecare calorie de mâncare pe care tu
şi eu o mâncăm în lumea industrializată. -
144:04 - 144:07Fertilizantele sunt produse din gaz natural.
-
144:07 - 144:09Pesticidele sunt făcute din petrol.
-
144:09 - 144:12Utilaje agricole alimentate cu petrol sunt
folosite la plantat - arat - irigat - recoltat -
144:12 - 144:14transportat - împachetat. Tu împachetezi mâncarea
-
144:14 - 144:17în plastic - care este petrol. Tot plasticul este petrol.
-
144:17 - 144:19Sunt 28 litri de petrol într-un cauciuc de maşină.
-
144:19 - 144:23Petrolul este pretutindeni;
este omniprezent. Şi numai datorită -
144:23 - 144:25petrolului există 7 miliarde de oameni, sau
-
144:25 - 144:28aproximativ 7 miliarde de
oameni pe planetă în acest moment. -
144:28 - 144:30Apariţia acestei energii ieftine şi uşoare
-
144:30 - 144:32care, apropo, este echivalentă cu
-
144:32 - 144:36miliarde de sclavi care lucrează non-stop
-
144:36 - 144:40a schimbat lumea într-un mod radical în ultimul secol
-
144:40 - 144:43şi populaţia a crescut de 10 ori.
-
144:43 - 144:48Dar, până în 2050, rezervele de petrol pot să susţină
-
144:48 - 144:50mai puţin de jumătate din populaţia actuală a lumii
-
144:50 - 144:52în ceea ce priveşte modul ei de viaţă actual.
-
144:52 - 144:57Deci, scala de adaptare la un trai
diferit este pur şi simplu enormă. -
144:57 - 145:01Lumea foloseşte acum şase de barili de
petrol pentru fiecare baril nou extras. -
145:01 - 145:03Cinci ani în urmă se foloseau doar patru
-
145:03 - 145:05barili de petrol pentru fiecare baril nou.
-
145:05 - 145:07Peste un an începând de acum se vor folosi
-
145:07 - 145:09opt barili de petrol pentru fiecare baril nou extras.
-
145:09 - 145:11Ce e deranjant pentru mine este
-
145:11 - 145:16lipsa de orice efort real al guvernelor din întreaga lume
-
145:16 - 145:20şi a liderilor industriei mondiale pentru a face ceva diferit.
-
145:20 - 145:24Avem aceste, aşa-numite,
încercări de a construi mai multe eoliene -
145:24 - 145:27şi de a face ceva, poate cu mareea ...
-
145:27 - 145:31ne-am apucat de încercări pentru a
face masinile noastre un pic mai eficiente -
145:31 - 145:34dar nu e nimic care să arate într-adevăr ca o revoluţie
-
145:34 - 145:36care să amelioreze aceste
probleme - toate aceste pseudo-revoluţii -
145:36 - 145:38sunt destul de minore şi asta
cred ca este destul de înfricoşător. -
145:38 - 145:42Şi guvernele care sunt conduse de aceşti economişti
-
145:42 - 145:45care nu dau doi bani cu adevărat pe
ceea ce ne interesează pur şi simplu -
145:45 - 145:50încearcă să stimuleze consumul
pentru a restabili prosperitatea trecută -
145:50 - 145:53în speranţa că pot reconstitui trecutul.
-
145:53 - 145:57Ei îşi consumă energia în tipărirea de
bani lipsiţi total de orice garanţii. -
145:57 - 145:59Deci, în cazul în care economia se îmbunătăţeşte
-
145:59 - 146:01şi revine faimoasa creştere economică
-
146:01 - 146:03aceasta va fi doar de scurtă durată, deoarece
-
146:04 - 146:07într-o perioadă scurtă de timp, numărată în luni
-
146:07 - 146:11mai degrabă decât ani, va lovi
din nou bariera de aprovizionare; -
146:11 - 146:13va fi un alt preţ plătit - şoc -
-
146:13 - 146:15şi o recesiune şi mai profundă. Aşa că eu cred că
-
146:15 - 146:17vom merge într-o serie de cercuri vicioase.
-
146:17 - 146:19Aşadar avem un grafic de
creştere economică - preţuri îngheţate -
146:19 - 146:21- după care totul se prăbuşeşte.
Acesta este nivelul la care suntem acum. -
146:21 - 146:25Apoi economia începe să îşi revină din nou,
dar în acest moment avem această -
146:25 - 146:29realitate economică ce anulează
posibilitatea de a produce energie mai ieftină. -
146:29 - 146:32Suntem la punctul culminant - suntem în cădere
liberă din punctul de vedere al producţiei de carburant. -
146:32 - 146:35Nu există o altă cale de a scoate
mai mult şi mai repede din pământ -
146:35 - 146:39asta înseamnă că lucrurile vor încetini,
preţul pe carburant va scade uşor -
146:39 - 146:45cum a făcut la începutul lui 2009...
dar apoi va avea o revenire -
146:45 - 146:47preţul ţiţeiului va începe să îşi revină
-
146:47 - 146:49recent preţul a început să urce chiar şi până la 80$
-
146:49 - 146:52şi ceea ce vedem este că, deşi pretul este 80$ pe
-
146:52 - 146:54baril acum, adăugând şi colapsul economic,
-
146:54 - 146:56oamenilor le este din ce în ce
mai greu să îşi permită să cumpere. -
146:56 - 147:01Producţia de ţiţei la nivel mondial în momentul
de faţă este de 86 de milioane de barili pe zi. -
147:01 - 147:04Peste 10 ani, vom fi în căutarea a
-
147:04 - 147:08aproximativ 14 milioane de barili pe
zi pe care vom trebui să îi înlocuim. -
147:09 - 147:12Nu exista nimic la îndemână care să acopere
-
147:12 - 147:15nici 1% din această cerere.
-
147:15 - 147:17Dacă nu vom face nimic îndeajuns de repede ,
-
147:17 - 147:21curând va fi o uriaşă deficienţă energetică.
-
147:21 - 147:25Cred că marea noastră greşeală rezidă în nerecunoaşterea
-
147:25 - 147:29cu un deceniu în urmă că era necesar un efort concentrat
-
147:29 - 147:30pentru a dezvolta aceste forme
-
147:30 - 147:32sustenabile de energie.
-
147:32 - 147:35Cred că nepoţii noştri vor privi
înapoi asupra acţiunilor noastre cu o -
147:35 - 147:40dezamăgire totală. "Aţi ştiut că
-
147:40 - 147:42aveţi de a face cu un produs finit...
-
147:42 - 147:45cum aţi luat în considerare costrucţia economică
-
147:45 - 147:49în jurul a ceva ce va dispare?"
-
147:49 - 147:51Pentru prima dată în istoria omenirii
-
147:51 - 147:55specia este confruntată acum
cu epuizarea resursei principale -
147:55 - 147:58aflate în centrul sistemului nostru curent de supravieţuire.
-
147:58 - 148:00Punctul culminant al acestei probleme
-
148:00 - 148:02este că deşi carburantul devine din ce în ce mai insuficient,
-
148:02 - 148:05sistemul economic va continua să impună orbeşte
-
148:05 - 148:07modelul său malign de creştere economică...
-
148:07 - 148:11ca oamenii să cumpere în continuare
mai multe maşini alimentate de petrol -
148:11 - 148:16pentru a genera în continuare PIB şi
locuri de muncă...exacerbând declinul. -
148:16 - 148:18Oare sunt soluţii pentru a înlocui
-
148:18 - 148:20edificiul economiei bazate pe hidrocarburi?
-
148:20 - 148:21Desigur.
-
148:22 - 148:24Calea de care avem nevoie
pentru a realiza aceste schimbări -
148:24 - 148:28nu se poate manifesta prin
protocoalele necesare sistemului monetar -
148:28 - 148:31din moment ce soluţii noi nu pot fi puse în aplicare
-
148:31 - 148:34şi implementate doar prin mecanismul profitului.
-
148:34 - 148:37Oamenii nu investesc în energii regenerabile
-
148:37 - 148:40deoarece nu sunt aducătoare de bani
nici pe termen lung, nici pe termen scurt. -
148:40 - 148:43Iar condiţiile care trebuiesc îndeplinite
-
148:43 - 148:46se pot îndeplini numai cu o pierdere financiară serioasă.
-
148:46 - 148:49Prin urmare nu există stimulente financiare şi
-
148:49 - 148:53în acest sistem, dacă nu există stimulente financiare,
lucrurile nu se întâmplă. -
148:54 - 148:56şi mai presus de toate, Peak Oil (Criza Petrolului) este
-
148:56 - 148:59numai una dintre consecinţele
-
148:59 - 149:03epavei trenului social, care prinde viteză.
-
149:03 - 149:05Alt declin include Apa Potabilă
-
149:05 - 149:07- esenţială vieţii -
-
149:07 - 149:09care s-a împuţinat
-
149:09 - 149:11pentru 2,8 miliarde de oameni
-
149:12 - 149:16şi se va împuţina pentru 4 miliarde până în 2030.
-
149:16 - 149:18Producţia Hranei:
-
149:18 - 149:22Distrugerea suprafeţelor arabile de unde
-
149:22 - 149:25provine 99.7% din hrana de astăzi
-
149:25 - 149:29are o viteză de 40 de ori mai repede decât se regenerează
-
149:29 - 149:32iar în ultimii 40 de ani, 30% din suprafaţa arabilă
-
149:32 - 149:34a devenit neproductivă.
-
149:35 - 149:38Nu mai spun că hidrocarburile sunt motorul principal
-
149:38 - 149:40al agriculturii de astăzi şi se află în declin..
-
149:40 - 149:43aşa cum vor fi şi rezervele de hrană.
-
149:43 - 149:44În ceea ce priveşte resursele în general,
-
149:44 - 149:48la obiceiurile noastre de consum curente, până în 2030
-
149:48 - 149:51vom avea nevoie de două planete pentru a continua.
-
149:51 - 149:53Fără să mai menţionez distrugerea continuă
-
149:53 - 149:56a biodiversităţii care susţine viaţa
-
149:56 - 149:58cauzând spasme mortale
-
149:58 - 150:01şi destabilizarea mediului pe întreg globul.
-
150:01 - 150:03şi cu tot acest declin
-
150:03 - 150:05avem o creştere exponenţială a populaţiei
-
150:05 - 150:08conform căreia, în 2030 vor fi peste
-
150:08 - 150:118 miliarde de oameni pe această planetă.
-
150:11 - 150:14Numai producerea de energie va trebui
-
150:14 - 150:18să crească cu 44% până în 2030,
pentru a face faţă acestei cereri. -
150:18 - 150:22şi din nou, din moment ce banii
sunt singurii iniţiatori ai acţiunii - -
150:22 - 150:24ne putem oare aştepta ca fiecare ţară
-
150:24 - 150:26de pe planetă să poată să-şi permită
-
150:26 - 150:30masivele schimbări necesare să revoluţioneze agricultura,
-
150:30 - 150:33procesarea apei, producţia energetică şi restul?
-
150:33 - 150:35Când schema globală a piramidei datoriilor
-
150:35 - 150:38distruge încet-încet întreaga lume...
- Title:
- ZEITGEIST: MOVING FORWARD | OFFICIAL RELEASE | 2011
- Description:
-
This is the Official Online (Youtube) Release of "Zeitgeist: Moving Forward" by Peter Joseph. [30 subtitles pending]
On Jan. 15th, 2011, "Zeitgeist: Moving Forward" was released theatrically to sold out crowds in 60 countries; 31 languages; 295 cities and 341 Venues. It has been noted as the largest non-profit independent film release in history.
This is a non-commercial work and is available online for free viewing and no restrictions apply to uploading/download/posting/linking - as long as no money is exchanged.
A Free DVD Torrent of the full 2 hr and 42 min film in 30 languages is also made available through the main website [below], with instructions on how one can download and burn the movie to DVD themselves. His other films are also freely available in this format.
Website:
www.zeitgeistmovingforward.com
www.zeitgeistmovie.comRelease Map:
http://zeitgeistmovingforward.com/zmap$5 DVD:
http://zeitgeistmovingforward.com/dvdMovement:
www.thezeitgeistmovement.com - Video Language:
- Greek
- Duration:
- 02:41:25
neeeeeeext edited Romanian subtitles for ZEITGEIST: MOVING FORWARD | OFFICIAL RELEASE | 2011 | ||
neeeeeeext edited Romanian subtitles for ZEITGEIST: MOVING FORWARD | OFFICIAL RELEASE | 2011 | ||
neeeeeeext edited Romanian subtitles for ZEITGEIST: MOVING FORWARD | OFFICIAL RELEASE | 2011 | ||
neeeeeeext edited Romanian subtitles for ZEITGEIST: MOVING FORWARD | OFFICIAL RELEASE | 2011 | ||
neeeeeeext edited Romanian subtitles for ZEITGEIST: MOVING FORWARD | OFFICIAL RELEASE | 2011 | ||
neeeeeeext edited Romanian subtitles for ZEITGEIST: MOVING FORWARD | OFFICIAL RELEASE | 2011 |