Return to Video

Geniul lingvistic al nou-născuților | Patricia Kuhl | TEDxRainier

  • 0:17 - 0:19
    Vreau să priviți acest nou-născut.
  • 0:20 - 0:24
    Ceea ce te atrage sunt ochii ei
    și pielea pe care iubești s-o atingi.
  • 0:25 - 0:28
    Dar azi am să vă vorbesc despre ceva
    ce nu puteți observa:
  • 0:28 - 0:31
    ce se întâmplă în creierașul ei.
  • 0:32 - 0:36
    Instrumentele moderne ale neuroștiinței
    ne demonstrează
  • 0:36 - 0:39
    că ceea ce se întâmplă sus, în creier,
    e o știință fascinantă.
  • 0:40 - 0:44
    Iar ceea ce învățăm va ilumina
  • 0:44 - 0:50
    ceea ce poeții și scriitorii romantici
    au descris ca „deschiderea celestă"
  • 0:50 - 0:51
    a minții copilului.
  • 0:53 - 0:56
    Ce vedem aici e o mamă din India,
  • 0:56 - 1:00
    care vorbește limba Koro,
    care este o limbă nou descoperită,
  • 1:00 - 1:02
    i-o vorbește bebelușului său.
  • 1:03 - 1:04
    Această mamă
  • 1:04 - 1:07
    și cei 800 de oameni care vorbesc
    limba Koro în întrega lume
  • 1:07 - 1:10
    înțeleg că pentru a conserva
    această limbă,
  • 1:10 - 1:13
    ei trebuie s-o vorbească nou-născuților.
  • 1:13 - 1:16
    Și acolo se află o complexitate critică.
  • 1:16 - 1:18
    De ce adulții nu pot
    conserva o limbă
  • 1:18 - 1:21
    doar vorbind-o între ei?
  • 1:21 - 1:23
    Totul are de-a face cu creierul tău.
  • 1:24 - 1:28
    Aici observăm că o limbă are
    o perioadă critică pentru a fi învățată.
  • 1:29 - 1:33
    Trebuie să citești asta
    privind vârsta ta pe axa orizontală.
  • 1:33 - 1:35
    (Râsete)
  • 1:35 - 1:39
    Observă pe verticală iscusința ta
    în deprinderea unei a doua limbi.
  • 1:40 - 1:44
    Nou-născuții și copiii sunt genii
    până împlinesc șapte ani,
  • 1:44 - 1:46
    și atunci apare un declin sistematic.
  • 1:46 - 1:48
    După pubertate, cădem de pe hartă.
  • 1:49 - 1:51
    Niciun om de știință
    nu contestă această curbă,
  • 1:51 - 1:53
    însă laboratoare din toată lumea
  • 1:53 - 1:56
    încearcă să elucideze
    de ce funcționează așa.
  • 1:56 - 2:00
    Munca din laboratorul meu e axată
    pe prima perioadă critică din dezvoltare,
  • 2:00 - 2:02
    cea în care nou-născuții
  • 2:02 - 2:06
    încearcă să învețe care sunete
    sunt folosite în limba lor.
  • 2:06 - 2:08
    Credem că, cercetând
    cum sunt învățate sunetele,
  • 2:08 - 2:11
    vom avea un model
    pentru restul limbii,
  • 2:11 - 2:14
    și poate pentru perioadele critice
    care ar putea exista în copilărie
  • 2:14 - 2:16
    pentru dezvoltarea socială,
    emoțională și cognitivă.
  • 2:17 - 2:19
    Așa că am studiat nou-născuții
  • 2:19 - 2:21
    cu o tehnică folosită în întreaga lume
  • 2:21 - 2:23
    și sunetele tuturor limbilor.
  • 2:23 - 2:25
    Nou-născutul stă în poala părintelui,
  • 2:25 - 2:28
    și-l instruim să-și întoarcă
    capul când se schimbă un sunet
  • 2:28 - 2:30
    de ex. de la „a" la „i."
  • 2:30 - 2:33
    Dacă face asta la timpul potrivit,
    cutia neagră începe să lumineze
  • 2:33 - 2:35
    și un urs panda bate o tobă.
  • 2:35 - 2:37
    Un nou-născut de șase luni
    adoră această probă.
  • 2:38 - 2:39
    Ce-am învățat?
  • 2:39 - 2:41
    Nou-născuții din întreaga lume
  • 2:41 - 2:45
    sunt, cum îmi place să-i descriu,
    niște „cetățeni ai lumii".
  • 2:45 - 2:48
    Ei pot distinge
    sunetele tuturor limbilor,
  • 2:48 - 2:51
    indiferent ce țară testăm
    și ce limbă folosim,
  • 2:51 - 2:54
    și asta e extraordinar
    pentru că noi nu putem face asta.
  • 2:54 - 2:56
    Noi suntem ascultători limitați cultural.
  • 2:56 - 2:59
    Putem deosebi sunetele
    propriei noastre limbi,
  • 2:59 - 3:00
    însă nu și pe ale unor limbi străine.
  • 3:00 - 3:03
    Așa că se ridică întrebarea:
    când se transformă acei cetățeni
  • 3:03 - 3:07
    ai lumii în ascultători
    limitați lingvistic, care suntem noi?
  • 3:07 - 3:10
    Și răspunsul e:
    înainte de primele lor zile de naștere.
  • 3:10 - 3:13
    Aici vedeți randamentul la acel test
  • 3:13 - 3:15
    al unor nou-născuți
    testați în Tokyo și SUA,
  • 3:15 - 3:17
    aici în Seattle,
  • 3:17 - 3:19
    care au ascultat „ra" și „la"
  • 3:19 - 3:21
    sunete importante în engleză,
    dar nu și în japoneză.
  • 3:21 - 3:25
    Deci de la șase la opt luni,
    nou-născuții sunt egali.
  • 3:25 - 3:27
    Două luni mai târziu,
    se întâmplă ceva incredibil.
  • 3:27 - 3:30
    Nou-născuții din SUA
    devin mult mai performanți,
  • 3:30 - 3:32
    cei din Japonia sunt în declin,
  • 3:32 - 3:36
    dar ambele grupuri de nou-născuți
    se pregătesc exact pentru limba
  • 3:36 - 3:37
    pe care o vor învăța.
  • 3:37 - 3:42
    Deci întrebarea e: ce se întâmplă
    în această perioadă critică de 2 luni?
  • 3:42 - 3:44
    Aceasta e perioada critică
    a dezvoltării sunetului
  • 3:44 - 3:45
    dar ce se întâmplă acolo sus?
  • 3:46 - 3:47
    Se întâmplă două lucruri.
  • 3:48 - 3:50
    Primul e că nou-născuții
    ne ascultă intensiv
  • 3:50 - 3:54
    și-și fac statistici
    în timp ce ne ascultă vorbind,
  • 3:54 - 3:56
    își fac statistici.
  • 3:56 - 3:59
    Ascultați două mame
    vorbind limba mamelor,
  • 3:59 - 4:02
    limba universală
    pe care o folosim când vorbim cu copiii,
  • 4:02 - 4:04
    mai întâi în engleză și apoi în japoneză.
  • 4:05 - 4:09
    (Video) Ah, iubesc ochii tăi mari albaștri
  • 4:09 - 4:12
    atât de scumpi și drăguți.
  • 4:12 - 4:17
    (Japoneză)
  • 4:19 - 4:21
    Patricia Kuhl: Ce vreau să spun
  • 4:21 - 4:25
    e că în perioada producerii
    limbii vorbite, când nou-născuții ascultă,
  • 4:25 - 4:30
    ei acumulează statistici
    pe baza limbii pe care o aud.
  • 4:31 - 4:34
    Și aceste distribuții se măresc.
  • 4:34 - 4:38
    Am învățat că nou-născuții
    sunt sensibili la aceste statistici,
  • 4:38 - 4:42
    și statisticile limbii japoneze și engleze
    sunt extrem de diferite.
  • 4:43 - 4:45
    Engleza are multe R-uri și L-uri.
  • 4:45 - 4:47
    Distribuția ne arată asta.
  • 4:47 - 4:50
    Distribuția limbii japoneze
    este total diferită,
  • 4:50 - 4:53
    când observăm un grup
    de sunete intermediare,
  • 4:53 - 4:55
    care sunt cunoscute în japoneză ca „R."
  • 4:55 - 5:00
    Așa că nou-născuții
    absorb statisticile unei limbii
  • 5:00 - 5:01
    care mai apoi le schimbă creierele:
  • 5:01 - 5:03
    îi schimbă
    din cetățeni ai lumii
  • 5:03 - 5:06
    în ascultători limitați cultural,
    care suntem noi.
  • 5:06 - 5:11
    Dar noi, ca adulți,
    nu mai absorbim aceste statistici.
  • 5:11 - 5:13
    Suntem guvernați
    de reprezentările memoriei
  • 5:13 - 5:16
    ce-au fost formate
    în dezvoltarea noastră primară.
  • 5:16 - 5:17
    Deci ce vedem aici
  • 5:18 - 5:21
    ne schimbă modelele
    despre ce credeam că e perioada critică.
  • 5:21 - 5:24
    Argumentăm dintr-o perspectivă matematică
  • 5:24 - 5:27
    faptul că materialul învățării
    unei limbii se diminuează
  • 5:27 - 5:29
    atunci când distribuția noastră
    se stabilizează.
  • 5:29 - 5:32
    Asta ridică multe întrebări
    referitoare la oamenii bilingvi.
  • 5:32 - 5:36
    Bilingvii trebuie să mențină simultan
    două seturi de statistici
  • 5:36 - 5:39
    și să le schimbe consecutiv,
  • 5:39 - 5:41
    în funcție de cei cu care vorbesc.
  • 5:41 - 5:42
    Așa că ne întrebăm,
  • 5:42 - 5:46
    nou-născuții pot face statistici
    pe o limbă nouă?
  • 5:46 - 5:48
    Am testat asta expunând
    nou-născuți americani
  • 5:48 - 5:51
    care n-au auzit niciodată
    o a doua limbă
  • 5:51 - 5:54
    la mandarină, pentru prima dată
    în perioada lor critică.
  • 5:54 - 5:57
    Știam că atunci când monolingvii
    au fost testați în Taipei și Seattle
  • 5:57 - 6:00
    pe sunete mandarine
    au arătat același tipar.
  • 6:00 - 6:02
    De la șase la opt luni,
    sunt total echivalenți.
  • 6:02 - 6:05
    Două luni mai târziu,
    se întâmplă ceva incredibil.
  • 6:05 - 6:08
    Nou-născuții taivanezi fac progrese,
    și nu cei americani.
  • 6:08 - 6:13
    În această perioadă, am expus nou-născuți
    americani, la mandarină.
  • 6:13 - 6:16
    Era ca și cum rudele mandarine
    au venit în vizită pentru o lună
  • 6:16 - 6:20
    s-au mutat în casa ta și au vorbit
    cu nou-născuții în 12 sesiuni.
  • 6:20 - 6:22
    Iată cum se vede asta
    în laborator.
  • 6:22 - 6:28
    (Mandarină)
  • 6:44 - 6:46
    PK: Ce le-am făcut
    acestor creierașe?
  • 6:46 - 6:48
    (Râsete)
  • 6:49 - 6:52
    A trebuit să avem un grup de control
    pentru a ne asigura
  • 6:52 - 6:55
    că venirea în laborator
    nu-ți îmbunătățea abilitățile mandarine.
  • 6:55 - 6:57
    Un grup de nou-nascuți
    a venit și-au ascultat engleza.
  • 6:58 - 6:59
    Din grafic observăm
  • 6:59 - 7:02
    că expunerea la engleză
    nu le-a îmbunătățit mandarina.
  • 7:02 - 7:05
    Dar iată ce li s-a întâmplat celor
    expuși la mandarină pentru 12 sesiuni.
  • 7:05 - 7:08
    Erau la fel de buni ca cei din Taiwan
  • 7:08 - 7:11
    care au ascultat
    vreme de 10 luni și jumătate.
  • 7:11 - 7:14
    S-a demonstrat astfel că nou-născuții
    fac statistici pe o limbă nouă.
  • 7:14 - 7:18
    Orice le-ai pune în față,
    ei vor face statistici asupra lor.
  • 7:18 - 7:19
    Dar ne-am întrebat ce rol
  • 7:19 - 7:23
    a avut ființa umană
    în acest exercițiu educațional.
  • 7:23 - 7:27
    Așa că am luat alt grup de nou-născuți
    în care copiii au primit aceeași doză,
  • 7:27 - 7:30
    aceleași 12 sesiuni,
    dar puse pe ecranul TV-ului.
  • 7:30 - 7:33
    Și alt grup de nou-născuți
    care a avut doar expunere audio
  • 7:33 - 7:36
    și s-au uitat la un ecran cu un ursuleț.
  • 7:36 - 7:38
    Ce le-am făcut creierelor acestora?
  • 7:38 - 7:41
    Aici vedeți rezultatul testului audio --
  • 7:42 - 7:43
    nici urmă de învățare --
  • 7:43 - 7:45
    și rezultatul testului video --
  • 7:46 - 7:48
    nici urmă de învățare.
  • 7:48 - 7:52
    Este nevoie de o ființă umană
    ca nou-născuții să-și ia statisticile.
  • 7:52 - 7:54
    Creierul social controlează când anume
  • 7:54 - 7:57
    nou-născuții își iau statisticile.
  • 7:57 - 8:00
    Vrem să pătrundem în creier
    să vedem cum se întâmplă asta
  • 8:00 - 8:04
    atât când nou-născuții sunt în fața la TV
    cât și atunci când sunt în fața oamenilor
  • 8:04 - 8:09
    Din fericire avem un nou aparat,
    magnetoencefalograful,
  • 8:09 - 8:10
    care ne permite s-o facem.
  • 8:10 - 8:13
    Arată ca un uscător de pe Marte.
  • 8:13 - 8:17
    Dar este sigur 100%,
    total non-invaziv și silențios.
  • 8:17 - 8:19
    Și nou-născuții --
  • 8:19 - 8:21
    vorbim de acuratețe milimetrică
  • 8:21 - 8:24
    referitor la acuratețea spațială
    și de milisecunde
  • 8:24 - 8:26
    folosind 306 SQUIDs --
  • 8:26 - 8:29
    acestea sunt dispozitive superconductoare
    de interferență cuantică
  • 8:29 - 8:33
    pentru a repera câmpurile magnetice
    care se transformă atunci când gândim.
  • 8:33 - 8:39
    Suntem primii în lume care am înregistrat
    nou-născuții cu aparatul MEG
  • 8:39 - 8:41
    în timp ce aceștia învață.
  • 8:41 - 8:43
    Aceasta este mica Emma.
  • 8:43 - 8:45
    Ea are 6 luni.
  • 8:45 - 8:49
    Ascultă diverse limbi în căști.
  • 8:49 - 8:51
    Vedeți că are libertate de mișcare.
  • 8:51 - 8:55
    Îi urmărim capul
    folosind mici pelete în căciulă,
  • 8:55 - 8:58
    astfel e liberă să se miște în voie
    lipsită de constrângeri.
  • 8:58 - 9:00
    Este un tur de forță tehnic.
  • 9:00 - 9:01
    Ce observăm?
  • 9:01 - 9:03
    Observăm creierul nou-născutului.
  • 9:03 - 9:08
    Atunci când nou-născutul aude un cuvânt
    în limba lui, zonele auditive se aprind,
  • 9:08 - 9:13
    și apoi se aprind zonele din jurul lor
    care credem că sunt legate de coerență
  • 9:13 - 9:17
    și care ajută creierul să se coordoneze
    cu diferitele sale zone, și cauzalitatea,
  • 9:17 - 9:20
    o zonă din creier
    o face pe alta să se activeze.
  • 9:20 - 9:25
    Avansăm către timpuri
    grandioase și minunate.
  • 9:25 - 9:27
    Vom fi în stare să vedem
    creierul unui copil
  • 9:27 - 9:31
    în timp ce simte o emoție,
    în timp ce învață să citească și vorbească
  • 9:31 - 9:35
    în timp ce rezolvă o ecuație matematică,
    în timp ce are o idee.
  • 9:35 - 9:38
    Și vom fi în stare să inventăm
    intervenții bazate pe creier
  • 9:38 - 9:41
    pentru copii cu probleme de învățare.
  • 9:41 - 9:44
    Așa cum au descris poeții și scriitorii,
  • 9:44 - 9:48
    cred că vom fi în stare să vedem
    acea deschidere mirobolantă,
  • 9:48 - 9:52
    deschiderea completă și absolută,
    a minții unui copil.
  • 9:53 - 9:55
    Investigând creierul copilului,
  • 9:55 - 9:59
    vom descoperi adevăruri ascunse
    despre ce înseamnă să fii om,
  • 9:59 - 10:00
    și pe parcurs,
  • 10:00 - 10:03
    poate că vom fi capabili să ne menținem
    mințile apte de învățare
  • 10:04 - 10:05
    pe tot parcursul vieții.
  • 10:05 - 10:06
    Vă mulțumesc.
  • 10:06 - 10:08
    (Aplauze)
Title:
Geniul lingvistic al nou-născuților | Patricia Kuhl | TEDxRainier
Description:

Patricia Kuhl ne împărtășește descoperiri uimitoare despre modul în care nou-născuții învață limbă după limbă, doar ascultându-i pe oamenii din jurul lor și cum „își fac statistici" bazându-se pe sunetele pe care trebuie să le cunoască. Experimente deștepte de laborator (și scanări ale creierelor) arată cum nou-născuții în vârstă de 6 luni folosesc raționamente sofisticate pentru a-și înțelege lumea.

more » « less
Video Language:
English
Team:
TED
Project:
TEDxTalks
Duration:
10:14

Romanian subtitles

Revisions