Return to Video

Şapte specii de robot

  • 0:00 - 0:03
    Deci, primul robot despre care voi vorbi se numeşte STriDER.
  • 0:03 - 0:05
    Înseamnă Robot de Sine-mişcător
  • 0:05 - 0:07
    Triped Dinamic Experimental.
  • 0:07 - 0:09
    Este un robot care are trei picioare,
  • 0:09 - 0:12
    ceea ce e inspirat din natură.
  • 0:12 - 0:14
    Dar aţi văzut ceva în natură
  • 0:14 - 0:16
    un animal care are trei picioare?
  • 0:16 - 0:18
    Pobabil că nu. Atunci de ce îl numesc
  • 0:18 - 0:20
    un robot inspirat de biologie? Cum ar funcţiona?
  • 0:20 - 0:23
    Dar înainte de asta, să ne uităm la cultura pop.
  • 0:23 - 0:26
    Deci, ştiţi cartea şi filmul Războiul Lumilor de H.G. Wells.
  • 0:26 - 0:28
    Şi ce vedeţi aici este un joc video
  • 0:28 - 0:30
    foarte popular.
  • 0:30 - 0:33
    În ficţiune descrie aceste creaturi extraterestre
  • 0:33 - 0:35
    sunt roboţi care au trei picioare şi terorizează Pământul.
  • 0:35 - 0:39
    Dar robotul meu, STriDER, nu se mişcă aşa.
  • 0:39 - 0:42
    Deci, asta este o simulare animată dinamică.
  • 0:42 - 0:44
    O să vă arăt cum funcţionează robotul.
  • 0:44 - 0:47
    Îşi roteşte corpul cu 180 de grade.
  • 0:47 - 0:50
    Îşi balansează un picior printre celelalte două pentru a prinde căderea.
  • 0:50 - 0:52
    Deci, aşa merge. Dar când te uiţi la noi
  • 0:52 - 0:54
    oamenii, mergători bipezi,
  • 0:54 - 0:56
    ce faceţi nu este de fapt folosirea unui muşchi
  • 0:56 - 0:59
    pentru a-ţi ridica piciorul şi a merge ca un robot. Nu?
  • 0:59 - 1:02
    Ce faceţi de fapt este că balansaţi un picior şi prindeţi căderea,
  • 1:02 - 1:05
    vă ridicaţi din nou, balansaţi piciorul şi prindeţi căderea.
  • 1:05 - 1:08
    Folosindu-vă de dinamica, fizica propriului corp,
  • 1:08 - 1:10
    exact ca un pendul.
  • 1:10 - 1:14
    Numim asta conceptul de locomoţie pasivo-dinamică.
  • 1:14 - 1:16
    Ce faceţi este, vă ridicaţi,
  • 1:16 - 1:18
    energie potenţială în energie cinetică,
  • 1:18 - 1:20
    energie potenţială în energie cinetică,
  • 1:20 - 1:22
    Este un proces constant de cădere.
  • 1:22 - 1:25
    Aşa că, chiar dacă nimic în natură nu arată aşa,
  • 1:25 - 1:27
    de fapt am fost inspiraţi de biologie
  • 1:27 - 1:29
    şi am aplicat principiile mersului
  • 1:29 - 1:32
    la acest robot, deci este un robot inspirat din biologie.
  • 1:32 - 1:34
    Ce vedeţi aici, asta e ce vrem să facem în viitor.
  • 1:34 - 1:38
    Vrem să strângem picioarele şi să-l aruncăm pentru mişcări de distanţă.
  • 1:38 - 1:41
    Şi îşi desfăşoară picioarele, e aproape ca in Star Wars.
  • 1:41 - 1:44
    Când aterizează, absoarbe şocul şi începe să meargă.
  • 1:44 - 1:47
    Ce vedeţi aici, această chestie galbenă, nu e o rază a morţii.
  • 1:47 - 1:49
    E doar pentru a arăta că dacă ai camere
  • 1:49 - 1:51
    sau diferite tipuri de senzori
  • 1:51 - 1:53
    pentru că e înalt, are 1.8 metri înălţime,
  • 1:53 - 1:56
    poţi vedea peste obstacole ca tufişuri şi altele.
  • 1:56 - 1:58
    Deci avem două prototipuri.
  • 1:58 - 2:01
    Prima ediţie, în spate, e STriDER I.
  • 2:01 - 2:03
    Cel din faţă, mai mic, e STriDER II.
  • 2:03 - 2:05
    Problema pe care am avut-o cu STriDER I e
  • 2:05 - 2:08
    că era prea greu în corp. Aveam atât de multe motoare,
  • 2:08 - 2:10
    ştiţi, aliniind încheieturile, lucruri de genul ăsta.
  • 2:10 - 2:14
    Deci, am decis să sintetizăm un mecanism mecanic
  • 2:14 - 2:17
    ca să putem renunţa la motoare, în afară de unul
  • 2:17 - 2:19
    cu care să coordonăm toate mişcările.
  • 2:19 - 2:22
    E o soluţie mecanică la o problemă, în loc să folosim mectronică.
  • 2:22 - 2:25
    Deci, cu asta, corpul e suficient de uşor ca să poată merge într-un laborator.
  • 2:25 - 2:28
    Ăsta a fost primul pas foarte de succes.
  • 2:28 - 2:30
    Încă nu este perfecţionat. Cafeaua îi cade,
  • 2:30 - 2:33
    aşa că mai avem încă mult de lucru.
  • 2:33 - 2:36
    Al doilea robot despre care vreau să vorbesc se numeşte IMPASS.
  • 2:36 - 2:40
    Stă pentru Platformă cu Mobilitate Inteligentă cu Sistem Activat cu Frână.
  • 2:40 - 2:43
    Deci, e un robot hibrid roată-picior.
  • 2:43 - 2:45
    Deci, gândiţi-vă la o roată fără margine,
  • 2:45 - 2:47
    sau o roată cu frână.
  • 2:47 - 2:50
    Dar frânele se mişcă individual în şi afară din ax.
  • 2:50 - 2:52
    Deci, e un hibrid roată-picior.
  • 2:52 - 2:54
    Pur şi simplu reinventăm roata aici.
  • 2:54 - 2:57
    Să vă demonstrz cum funcţionează.
  • 2:57 - 2:59
    Deci, în acest film folosim o abordare
  • 2:59 - 3:01
    numită abordare reactivă.
  • 3:01 - 3:04
    Doar folosind senzorii tactili de pe picior,
  • 3:04 - 3:06
    încearcă să meargă pe un teren mişcător.
  • 3:06 - 3:09
    un teren moale unde apasă şi schimbă.
  • 3:09 - 3:11
    Şi doar prin informaţia tactilă
  • 3:11 - 3:14
    reuşeşte să treacă peste aceste tipuri de teren.
  • 3:14 - 3:18
    Dar, când se întâlneşte cu un teren extrem,
  • 3:18 - 3:21
    în cazul acesta, obstacolul e de trei ori
  • 3:21 - 3:23
    înălţimea robotului,
  • 3:23 - 3:25
    atunci se schimbă pe un mod precaut,
  • 3:25 - 3:27
    unde foloseşte un căutător cu laser,
  • 3:27 - 3:29
    şi sisteme de cameră, pentru a identifica obstacolul şi mărimea lui,
  • 3:29 - 3:32
    şi plănuieşte, planifică cu grijă mişcarea frânelor,
  • 3:32 - 3:34
    şi le coordonează în aşa fel încât are acest
  • 3:34 - 3:36
    fel de mobilitate impresionantă.
  • 3:36 - 3:38
    Probabil că nu aţi văzut nimic asemănător.
  • 3:38 - 3:41
    Acesta este un robot de mare mobilitate
  • 3:41 - 3:44
    pe care l-am dezvoltat, numit IMPASS.
  • 3:44 - 3:46
    Ah! Nu e super?
  • 3:46 - 3:49
    Când îţi conduci maşina,
  • 3:49 - 3:51
    foloseşti o metodă
  • 3:51 - 3:53
    numită manevrabilitate Ackerman.
  • 3:53 - 3:55
    Partea din faţă a toţilor se roteşte aşa.
  • 3:55 - 3:58
    Pentru mulţi roboţi cu roţi mici
  • 3:58 - 4:00
    folosesc o metodă numită manevreabilitate diferenţială
  • 4:00 - 4:03
    în care roţile din dreapta şi din stânga se întorc în direcţii diferite.
  • 4:03 - 4:06
    Pentru IMPASS, putem face multe tipuri de mişcări.
  • 4:06 - 4:09
    Spre exemplu, în cazul ăsta, deşi roţile din stânga şi din dreapta sunt conectate
  • 4:09 - 4:11
    cu un singur ax, rotindu-se cu aceeaşi viteză.
  • 4:11 - 4:14
    Schimbăm doar lungimea frânelor.
  • 4:14 - 4:16
    Afectează diametrul şi se întoarce spre stânga sau dreapta.
  • 4:16 - 4:18
    Aşadar, aceastea sunt doar câteva exemple de chestii frumoase
  • 4:18 - 4:21
    pe care le putem face cu IMPASS.
  • 4:21 - 4:23
    Robotul acesta se numeşte CLIMBeR,
  • 4:23 - 4:26
    Robot cu Cablu-suspendat Membrat cu Comportament Adaptat Inteligent.
  • 4:26 - 4:29
    Deci, vorbeam cu mulţi oameni de ştiinţă de la NASA JPL,
  • 4:29 - 4:31
    la JPL sunt renumişi pentru maşinile pentru Marte.
  • 4:31 - 4:33
    Şi ei, şi geologii îmi spun mereu
  • 4:33 - 4:36
    că ştiinţa cea mai interesantă,
  • 4:36 - 4:39
    locurile care provoacă ştiinţa, sunt mereu stâncile.
  • 4:39 - 4:41
    Dar maşinile de până acum nu pot merge acolo.
  • 4:41 - 4:43
    Deci, inspiraţi de asta am vrut să construim un robot
  • 4:43 - 4:46
    care se poate căţăra într-un mediu ca o stâncă.
  • 4:46 - 4:48
    Deci, acesta e CLIMBeR.
  • 4:48 - 4:50
    Ce face, are trei picioare. E probabil greu să vedeţi,
  • 4:50 - 4:53
    Dar are un cric şi un cablu în vârf.
  • 4:53 - 4:55
    Şi încearcă să-şi dea seama care e locul cel mai bun să-şi pună piciorul.
  • 4:55 - 4:57
    Şi după ce-şi dă seama
  • 4:57 - 5:00
    calculează distribuţia forţei în timp real.
  • 5:00 - 5:03
    Cât de multă forţă are nevoie pentru a adera la suprafaţă
  • 5:03 - 5:05
    fără a se înclina şi fără a aluneca.
  • 5:05 - 5:07
    Odată ce-şi stabilizează asta îşi ridică un picior,
  • 5:07 - 5:11
    şi apoi cu cricul, se poate căţăra pe tipul acesta de lucru.
  • 5:11 - 5:13
    De asemena pentru aplicaţii de căutare şi salvare.
  • 5:13 - 5:15
    Acum cinci ani am lucrat la NASA JPL
  • 5:15 - 5:17
    în timpul verii ca bursier.
  • 5:17 - 5:21
    Şi deja aveau un robot cu şase picioare numit LEMUR.
  • 5:21 - 5:24
    Acesta e bazat pe acela. Acest robot se numeşte MARS,
  • 5:24 - 5:27
    Sistem Robotic cu Apendice Multiple. Deci, e un robot hexapod.
  • 5:27 - 5:29
    Ne-am dezvoltat propriul planificator adaptativ de mers.
  • 5:29 - 5:31
    Avem o sarcină utilă foarte interesantă aici.
  • 5:31 - 5:33
    Stundenţilor le place să se distreze. Şi aici puteţi vedea că
  • 5:33 - 5:36
    merge pe un teren nestructurat.
  • 5:36 - 5:38
    Încearcă să meargă pe terenul aspru,
  • 5:38 - 5:40
    porţiunea nisipoasă,
  • 5:40 - 5:45
    dar în funcţie de umezeală sau de mărimea firului de nisip,
  • 5:45 - 5:47
    modelul de scufundare al piciorului se schimbă.
  • 5:47 - 5:51
    Deci, încearcă să-şi adapteze mersul pentru a trece cu succes de asemenea lucruri.
  • 5:51 - 5:53
    Şi, de asemenea, face şi nişte lucruri amuzante, după cum vă imaginaţi.
  • 5:53 - 5:56
    Avem atât de mulţi vizitatori care ne vizitează laboratorul.
  • 5:56 - 5:58
    Şi, când vizitatorii vin, MARS merge la calculator,
  • 5:58 - 6:00
    începe să tasteze "Salut, numele meu e MARS,
  • 6:00 - 6:02
    bine aţi venit la RoMeLa,
  • 6:02 - 6:06
    Laboratorul de Mecanisme Robotice de la Virginia Tech.
  • 6:06 - 6:08
    Acest robot este un robot amibă.
  • 6:08 - 6:11
    Acum, nu avem suficient timp ca să intrăm în detalii tehnice,
  • 6:11 - 6:13
    Vă voi arăta doar câteva experimente.
  • 6:13 - 6:15
    Deci, astea sunt câteva dintre experimentele de fezabilitate d ela început.
  • 6:15 - 6:19
    Înmagazinăm energie potenţială în pielea elastică pentru a o face să se mişte.
  • 6:19 - 6:21
    Sau folosim o coardă cu tensiune activă pentru a-l face să se mişte
  • 6:21 - 6:24
    înainte şi înapoi. Se numeşte ChiMERA.
  • 6:24 - 6:26
    Am lucrat de asemenea cu câţiva oameni de ştiinţă
  • 6:26 - 6:28
    şi ingineri de la UPenn
  • 6:28 - 6:30
    pentru a ajunge la o versiune activată chimic
  • 6:30 - 6:32
    a acestui robot amibă.
  • 6:32 - 6:34
    Facem ceva cu ceva
  • 6:34 - 6:40
    şi ca prin minune, se mişcă. Picătura.
  • 6:40 - 6:42
    Acest robot e un proiect foarte recent. Se numeşte RAPHaEL.
  • 6:42 - 6:45
    Mână Robotică Acţionată de Aer cu Ligamente Elastice.
  • 6:45 - 6:49
    Sunt foarte multe mâini robotice foarte bune pe piaţă.
  • 6:49 - 6:53
    Problema e că sunt prea scumpe, zeci de mii de dolari.
  • 6:53 - 6:55
    Aşa că pentru aplicaţii de proteze nu sunt foarte practice,
  • 6:55 - 6:57
    pentru că sunt prea scumpe.
  • 6:57 - 7:01
    Am vrut să atacăm problema asta dintr-o altă direcţie.
  • 7:01 - 7:04
    În loc să folosim motoare electrice, adaptatori electromecanici,
  • 7:04 - 7:06
    folosim aer comprimat.
  • 7:06 - 7:08
    Am dezvoltat aceşti noi adaptatori pentru încheieturi.
  • 7:08 - 7:11
    Sunt maleabili. Poţi schimba forţa
  • 7:11 - 7:13
    schimbând pur şi simplu presiunea aerului.
  • 7:13 - 7:15
    Şi poate strivi o cutie goală de suc.
  • 7:15 - 7:18
    Poate ridica obiecte foarte delicate ca un ou nefiert,
  • 7:18 - 7:21
    sau, în acest caz, un bec.
  • 7:21 - 7:25
    Partea cea mai bună, primul prototip ne-a costat doar 200 de dolari.
  • 7:25 - 7:28
    Acest robot e de fapt o familie de roboţi şarpe
  • 7:28 - 7:30
    pe care îi chemăm HyDRAS,
  • 7:30 - 7:32
    Serpentină Articulată Robotic cu Hiper Grade-de-libertate.
  • 7:32 - 7:35
    E un robot care poate urca structuri.
  • 7:35 - 7:37
    Acesta e unul din braţele sale.
  • 7:37 - 7:39
    E un braţ robotic cu 12 grade de libertate.
  • 7:39 - 7:41
    Dar partea şmecheră e interfaţa.
  • 7:41 - 7:44
    Cablul de aici e o fibră optică.
  • 7:44 - 7:46
    Şi acest student, probabil folosindu-l pentru prima oară,
  • 7:46 - 7:48
    dar se poate articula în multe moduri diferite.
  • 7:48 - 7:51
    Deci, spre exemplu în Irak, ştiţi, zona de război
  • 7:51 - 7:53
    există bombe la marginea drumului. Acum trimitem aceste
  • 7:53 - 7:56
    vehicule controlate de departe, cu braţe.
  • 7:56 - 7:58
    Ia foarte mult timp şi e foarte scump
  • 7:58 - 8:02
    să înveţi un operator să opereze acest braţ complex.
  • 8:02 - 8:04
    În acest caz e faorte intuitiv.
  • 8:04 - 8:08
    Acest student, probabil folosindu-l pentru prima oară, face lucruri foarte complicate,
  • 8:08 - 8:10
    ridicând obiecte şi manipulându-le,
  • 8:10 - 8:13
    chiar aşa, foarte intuitiv.
  • 8:15 - 8:17
    Acum, acest robot e robotul nostru vedetă.
  • 8:17 - 8:20
    Avem de fapt un fan club al robotului DARwin,
  • 8:20 - 8:23
    Robot Dinamic Antropomorfic Cu Inteligenţă.
  • 8:23 - 8:25
    După cum ştiţi suntem foarte interesaţi
  • 8:25 - 8:27
    în roboţi umani, care merg ca oamenii,
  • 8:27 - 8:29
    aşa că am decis să construim un mic robot umanoid.
  • 8:29 - 8:31
    Asta a fost in 2004, la acea vreme
  • 8:31 - 8:33
    era ceva foarte, foarte revoluţionar.
  • 8:33 - 8:35
    Asta a fost mai mult un studiu de fezabilitate,
  • 8:35 - 8:37
    ce fel de motoare să folosim?
  • 8:37 - 8:39
    Este măcar posibil? Ce fel de comenzi ar trebui să facem?
  • 8:39 - 8:41
    Deci, acesta nu are nici un fel de senzori.
  • 8:41 - 8:43
    Deci, e o comandă în cerc deschis.
  • 8:43 - 8:45
    Pentru aceia dintre voi care probabil ştiu, dacă nu ai nici un senzor
  • 8:45 - 8:47
    şi e vreo perturbaţie, ştiţi ce se întâmplă.
  • 8:50 - 8:51
    (Râsete)
  • 8:51 - 8:53
    Deci, bazat pe acest succes, anul următor
  • 8:53 - 8:56
    am făcut designul mecanic aşa cum trebuie.
  • 8:56 - 8:58
    începând de la cinematică.
  • 8:58 - 9:00
    Aşa, DARwin s-a născut în 2005.
  • 9:00 - 9:02
    Stă în picioare. Merge, foarte impresionant.
  • 9:02 - 9:04
    Însă, după cum puteţi vedea,
  • 9:04 - 9:08
    are un cablu, un cordon ombilical. Folosim încă o sursă externă de energie,
  • 9:08 - 9:10
    şi control extern.
  • 9:10 - 9:14
    Deci, în 2006, acum chiar e timpul să ne distrăm.
  • 9:14 - 9:17
    Hai să-i dăm inteligenţă. I-am dat toată puterea de calcul de care are nevoie,
  • 9:17 - 9:19
    un cip Pentium de 1.5 gigahertz,
  • 9:19 - 9:21
    două camere Firewire, opt busole, accelerator,
  • 9:21 - 9:24
    patru senzori pe picior, baterii cu litiu.
  • 9:24 - 9:28
    Şi acum DARwin e complet autonom.
  • 9:28 - 9:30
    Nu e controlat de la distanţă.
  • 9:30 - 9:33
    Nu există funii. Se uită împrejur, caută mingea,
  • 9:33 - 9:36
    se uită împrejur, caută mingea, şi încearcă să joace fotbal,
  • 9:36 - 9:39
    în mod autonom, inteligenţă artificială.
  • 9:39 - 9:42
    Hai să vedem ce face. Acesta a fost prima noastră încercare,
  • 9:42 - 9:47
    şi... Film: Gol!
  • 9:48 - 9:51
    Deci, asta e o de fapt competiţie numită RoboCup.
  • 9:51 - 9:53
    Nu ştiu cât de mulţi dintre voi au auzit de RoboCup.
  • 9:53 - 9:58
    E o competiţie internaţională de fotbal pentru roboţi autonomi.
  • 9:58 - 10:01
    Şi scopul RoboCup, scopul actual este,
  • 10:01 - 10:03
    până în anul 2050
  • 10:03 - 10:06
    vrem să avem roboţi autonomi humanoizi, mărime naturală
  • 10:06 - 10:10
    jucând fotbal împotriva campionilor umani ai Cupei Mondiale
  • 10:10 - 10:12
    şi să câştige.
  • 10:12 - 10:14
    Este un scop real. E un scop foarte ambiţios,
  • 10:14 - 10:16
    dar credem cu adevărat că putem să o facem.
  • 10:16 - 10:19
    Deci, asta e anul trecut în China.
  • 10:19 - 10:21
    Am fost prima echipa din Statele Unite care s-a calificat
  • 10:21 - 10:23
    în competiţia de roboţi umanoizi.
  • 10:23 - 10:26
    Asta e anul acesta, în Austria.
  • 10:26 - 10:28
    Veţi vedea acţiunea, trei împotriva a trei,
  • 10:28 - 10:30
    complet autonomi.
  • 10:30 - 10:32
    Mergi. Da!
  • 10:33 - 10:35
    Roboţii urmăresc şi joacă,
  • 10:35 - 10:38
    se joacă între ei.
  • 10:38 - 10:40
    E foarte impresionant. E chiar un eveniment de cercetare
  • 10:40 - 10:44
    într-un eveniment competiţional mai captivant.
  • 10:44 - 10:46
    Ce vedeţi aici, este frumosul
  • 10:46 - 10:48
    trofeul Cupa Luis Vuitton .
  • 10:48 - 10:50
    Deci, asta e pentru cel mai bun umanoid,
  • 10:50 - 10:52
    şi am vrea să-l aducem prima dată în Statele Unite,
  • 10:52 - 10:54
    anul viitor, aşa că ţineţi-ne pumnii.
  • 10:54 - 10:56
    Mulţumesc.
  • 10:56 - 10:59
    (Aplauze)
  • 10:59 - 11:01
    DARwin are multe alte talente.
  • 11:01 - 11:04
    Anul trecut a condus Roanoke Symphony Orchestra
  • 11:04 - 11:07
    pentru concertul de sărbători.
  • 11:07 - 11:10
    Acesta e robotul de generaţie următoare, DARwin IV,
  • 11:10 - 11:13
    dar mai deştept, mai rapid, mai puternic.
  • 11:13 - 11:15
    Şi încearcă să-şi evidenţieze abilităţile.
  • 11:15 - 11:18
    "Sunt macho, sunt puternic."
  • 11:18 - 11:21
    Pot face şi nişte mişcari gen Jackie Chan
  • 11:21 - 11:24
    mişcări de arte marţiale.
  • 11:24 - 11:26
    (Râsete)
  • 11:26 - 11:28
    Şi merge mai departe. Deci, acesta e DARwinIV,
  • 11:28 - 11:30
    din nou, îl veţi putea vedea la intrare.
  • 11:30 - 11:32
    Credem cu putere că va fi primul robot umanoid
  • 11:32 - 11:35
    alergător din Statele Unite. Deci, staţi aproape.
  • 11:35 - 11:38
    Deci v-am arătat câţiva dintre roboţii noştri interesanţi la lucru.
  • 11:38 - 11:41
    Deci, care e secretul succesului nostru?
  • 11:41 - 11:43
    Cum ne vin aceste idei?
  • 11:43 - 11:45
    Cum le dezvoltăm?
  • 11:45 - 11:47
    Avem un vehicol complet autonom
  • 11:47 - 11:49
    care poate merge într-un mediu urban. Am câştigat jumătate de milion de dolari
  • 11:49 - 11:51
    în DARPA Urban Challenge.
  • 11:51 - 11:53
    Avem de asemenea primul vehicol
  • 11:53 - 11:55
    din lume care poate fi condus de orbi.
  • 11:55 - 11:57
    Îi spunem provocarea şofer orb, foarte interesant,
  • 11:57 - 12:01
    şi multe alte proiecte robotice despre care vreau să vorbesc.
  • 12:01 - 12:03
    Acestea sunt doar premiile pe care le-am câştigat în toamna anului 2007,
  • 12:03 - 12:06
    de la competiţii de robotică şi alte lucruri asemănătoare.
  • 12:06 - 12:08
    Deci, avem de fapt cinci secrete.
  • 12:08 - 12:10
    Primul este de unde ne vine inspiraţia,
  • 12:10 - 12:12
    de unde ne vine aceasta scânteie de imaginaţie?
  • 12:12 - 12:15
    Asta e o poveste adevărată, povestea mea.
  • 12:15 - 12:17
    Noaptea când merg la culcare, 3 sau 4 dimineaţa,
  • 12:17 - 12:20
    mă întind, închid ochii, şi văd aceste linii şi cercuri
  • 12:20 - 12:22
    şi diferite forme zburând în jur,
  • 12:22 - 12:25
    şi se adună şi formează aceste mecanisme.
  • 12:25 - 12:27
    Şi atunci mă gândesc, "Ah, asta e super."
  • 12:27 - 12:29
    Deci, chiar lângă pat ţin un caiet,
  • 12:29 - 12:32
    un jurnal, cu un pix special care are o lumină LED pe el,
  • 12:32 - 12:34
    pentru că nu vreau să aprind lumina şi să o trezesc pe soţia mea.
  • 12:34 - 12:36
    Deci, văd asta, mâzgâlesc tot, desenez lucruri,
  • 12:36 - 12:38
    şi merg la culcare.
  • 12:38 - 12:40
    În fiecare dimineaţă,
  • 12:40 - 12:42
    primul lucru pe care-l fac, înainte de prima cană de cafea,
  • 12:42 - 12:44
    înainte să mă spăl pe dinţi, îmi deschid caietul.
  • 12:44 - 12:46
    De multe ori e gol,
  • 12:46 - 12:48
    uneori am ceva, alteori e gunoi,
  • 12:48 - 12:51
    dar de cele mai multe ori nu-mi pot descifra scrisul.
  • 12:51 - 12:54
    Şi aşa, la 4 dimineaţa, la ce să te aştepţi, nu?
  • 12:54 - 12:56
    Deci, trebuie să descifrez ce-am scis.
  • 12:56 - 12:59
    Dar uneori văd această idee ingenioasă acolo,
  • 12:59 - 13:01
    şi am acest moment evrika.
  • 13:01 - 13:03
    Alerg direct la biroul de acasă, la calculator,
  • 13:03 - 13:05
    tastez ideile, schiţez lucruri,
  • 13:05 - 13:08
    şi păstrez o bază de date cu idei.
  • 13:08 - 13:10
    Deci, când avem aceste cereri de propuneri
  • 13:10 - 13:12
    încerc să găsesc o potrivire între
  • 13:12 - 13:14
    ideile mele potenţiale
  • 13:14 - 13:16
    şi problemă, dacă e o potrivire scriem o propunere de cercetare,
  • 13:16 - 13:20
    obţinem fondurile pentru cercetare, şi aşa ne începem programele.
  • 13:20 - 13:23
    Însă doar o scânteie de imaginaţie nu e suficient de bine.
  • 13:23 - 13:25
    Cum dezvoltăm aceste idei?
  • 13:25 - 13:28
    La laboratorul nostru RoMeLa, Laboratorul de Mecanisme Robotice,
  • 13:28 - 13:31
    avem aceste fantastice sesiuni de brainstorming.
  • 13:31 - 13:33
    Deci, ne adunăm şi discutăm despre probleme
  • 13:33 - 13:35
    şi probleme sociale şi vorbim despre ele.
  • 13:35 - 13:38
    Însă înainte să începem există o regulă de aur.
  • 13:38 - 13:40
    Regula este:
  • 13:40 - 13:43
    Nimeni nu critică ideile nimănui.
  • 13:43 - 13:45
    Nimeni nu critică nicio opinie.
  • 13:45 - 13:47
    Asta e important, pentru că de multe ori studenţii se tem
  • 13:47 - 13:50
    sau se simt inconfortabil despre ce cred alţii
  • 13:50 - 13:52
    despre opiniile şi gândurile lor.
  • 13:52 - 13:54
    Deci, odată ce facem asta, e uimitor
  • 13:54 - 13:56
    cum se deschid studenţii.
  • 13:56 - 13:59
    Au aceste idei super nebune strălucitoare,
  • 13:59 - 14:02
    toată sala e electrificată de energie creatoare.
  • 14:02 - 14:05
    Şi aşa ne dezvoltăm ideile.
  • 14:05 - 14:08
    Nu mai avem mult timp, vreau să vorbesc despre încă un lucru
  • 14:08 - 14:12
    ştiţi, o idee şi dezvoltarea nu sunt suficiente.
  • 14:12 - 14:14
    Era un moment TED,
  • 14:14 - 14:17
    cred că era Sir Ken Robinson, nu-i aşa?
  • 14:17 - 14:19
    A vorbit despre cum educaţia
  • 14:19 - 14:21
    şi şcoala omoară creativitatea.
  • 14:21 - 14:24
    Ei bine, de fapt sunt două părţi ale poveştii.
  • 14:24 - 14:27
    Deci, nu poţi face decât atât de mult
  • 14:27 - 14:29
    doar cu idei ingenioase
  • 14:29 - 14:32
    şi creativitate şi intuiţie inginerească.
  • 14:32 - 14:34
    Dacă vrei să faci mai mult decât o treabă de mântuială,
  • 14:34 - 14:36
    dacă vrei să mergi mai departe de a avea un hobby din robotică
  • 14:36 - 14:39
    şi vrei să ataci problemele majore ale roboticii
  • 14:39 - 14:41
    printr-o cercetare riguroasă
  • 14:41 - 14:44
    ai nevoie de mai mult de atât. Aici vine rolul şcolii.
  • 14:44 - 14:47
    Batman, luptându-se cu oamenii răi,
  • 14:47 - 14:49
    are cureaua cu unelte, are cârligul de agăţare,
  • 14:49 - 14:51
    are tot felul de drăcii.
  • 14:51 - 14:53
    Pentru noi roboticişti, ingineri şi oameni de ştiinţă,
  • 14:53 - 14:58
    aceste unelte sunt cursurile pe care le facem în şcoală.
  • 14:58 - 15:00
    Matematică, ecuaţii diferenţiale.
  • 15:00 - 15:02
    Am algebra lineară, ştiinţă, fizică,
  • 15:02 - 15:05
    chiar şi chimie şi biologie, după cum aţi văzut.
  • 15:05 - 15:07
    Acestea sunt unelte de care avem nevoie-
  • 15:07 - 15:09
    Deci, cu cât ai mai multe unelte, pentru Batman
  • 15:09 - 15:11
    cu atât va fi mai eficace în lupta sa,
  • 15:11 - 15:15
    pentru noi, mai multe unelte atacă aceste probleme mari.
  • 15:15 - 15:18
    Deci, educaţia e foarte importantă.
  • 15:18 - 15:20
    De asemenea, nu e despre asta,
  • 15:20 - 15:22
    ci trebuie să şi lucrezi foarte mult.
  • 15:22 - 15:24
    Deci, mereu le spun stundenţilor mei
  • 15:24 - 15:26
    munceşte deştept, apoi munceşte din greu.
  • 15:26 - 15:29
    Aceasta poză în spate e 3 dimineaţa.
  • 15:29 - 15:31
    Vă garantez că dacă veniţi la laboratorul nostru la 3, 4 dimineaţa
  • 15:31 - 15:33
    avem studenţi care lucrează acolo,
  • 15:33 - 15:36
    nu pentru că le spun, ci pentru că ne distrăm atât de tare.
  • 15:36 - 15:38
    Ceea ce mă aduce la ultimul subiect.
  • 15:38 - 15:40
    Nu uitaţi să vă distraţi.
  • 15:40 - 15:43
    Acesta e chiar secretul succesului nostru, ne distrăm atât de tare.
  • 15:43 - 15:46
    Cred cu tărie că cea mai mare productivitate o ai când te distrezi.
  • 15:46 - 15:48
    Şi asta e ce facem.
  • 15:48 - 15:50
    Asta e tot. Vă mulţumesc foarte mult.
  • 15:50 - 15:55
    (Aplauze)
Title:
Şapte specii de robot
Speaker:
Dennis Hong
Description:

La TEDxNASA, Dennis Hong introduce şapte roboţi pentru toate terenurile, câştigatori de premii -- ca umanoidul, DARwln jucătorul de fotbal şi CLIMBeR ţinătorul-de-stânci -- toţi construţi de echipa lui la RoMeLa, Virginia Tech. Priveşte până la sfârşit să auzi cele cinci secrete de creaţie ale incredibilului succes tehnic al laboratorului său.

more » « less
Video Language:
English
Team:
TED
Project:
TEDTalks
Duration:
15:57
Brandusa Gheorghe added a translation

Romanian subtitles

Revisions