Schimbarea climatică poate duce la alimente mai puțin hrănitoare

Creșterea nivelului de carbon în atmosferă poate face ca plantele să crească mai repede, dar există o altă consecință ascunsă: fură plantelor nutrienții și vitaminele de care avem nevoie pentru a supraviețui. Într-o discuție despre securitatea alimentară globală, epidemiologul Kristie Ebi explorează potențialele consecințele masive ale sănătății acestei crize nutriționale în creștere, și explorează pașii pe care îi putem lua pentru ca toată lumea să aibă acces la alimente sigure și sănătoase.

Yogi Berra, un jucător de baseball
și filosof american, a spus:

„Dacă nu știm unde mergem,
s-ar putea să nu ajungem unde trebuie.”

Acumularea de cunoștințe științifice
ne oferă perspective mai largi,

o claritate sporită despre cum
s-ar putea să arate viitorul nostru

într-un climat diferit și ce ar putea
însemna pentru sănătatea noastră.

Astăzi voi vorbi despre un aspect asociat,

despre cum emisiile de gaze
cu efect de seră,

cauzate de arderea combustibililor fosili,

reduc calitatea nutrițională
a alimentelor noastre.

Vom începe cu piramida alimentelor.

Cu toții cunoaștem piramida alimentelor.

Cu toții avem nevoie
de o dietă echilibrată.

Avem nevoie de proteine,
micronutrienți, vitamine.

Prin urmare, asta ne duce cu gândul
la cum să ne asigurăm

că vom obține ce avem nevoie în fiecare zi

pentru a crește și prospera.

Dar nu mâncăm doar pentru că trebuie,

mâncăm și din plăcere.

Pâine, paste, pizza...

sunt o mulțime de alimente
care sunt importante, cultural vorbind.

Ne place să le mâncăm.

Așadar, ele sunt importante
pentru dieta noastră,

dar și pentru cultura noastră.

Nivelul dioxidul de carbon a crescut
de la începutul revoluției industriale,

crescând de la 280 părți dintr-un milion
la 410 în ziua de azi,

și continuă să crească.

Carbonul folosit de plante pentru a crește
provine din acest dioxid de carbon.

E absorbit în plantă,

e separat în carbonul propriu-zis

și e folosit de plantă pentru a crește.

De asemenea, au nevoie
de nutrienți din pământ.

Așa că, da, dioxidul de carbon
e hrană pentru plante.

Și ar trebui să fie o veste bună
creșterea concentrațiilor de CO2

pentru securitatea alimentară
de pe Pământ,

asigurându-ne că lumea are
suficientă mâncare în fiecare zi.

Circa 820 milioane oameni din lume
nu au suficientă mâncare în fiecare zi.

Așadar, sunt multe lucrări
despre cum creșterea CO2

va fi de ajutor pentru problema
securității alimentelor.

Trebuie să accelerăm progresul
în productivitatea agricolă

pentru a alimenta cei 9-10 miliarde oameni
care vor trăi în 2050

și să atingem
Obiectivele de Dezvoltare Durabilă,

în particular Obiectivul numărul 2,

și anume reducerea foametei,

îmbunătățirea nutriției,

promovarea accesului către
alimentele necesare tuturor.

Știm că schimbările climatice afectează
productivitatea agricolă.

Pământul s-a încălzit cu aproape 1ºC

din perioada preindustrială.

Asta duce la schimbări locale
de temperatură și precipitații,

ceea ce are consecințe
pentru productivitatea agricolă

în multe părți ale lumii.

Și nu e vorba doar de schimbări locale
de temperatură și precipitații,

vorbim despre situații extreme.

Situații extreme ca valuri de căldură,
inundații și secete

care afectează
semnificativ productivitatea.

Și dioxidul de carbon,

care ajută la creșterea plantelor,

are, de asemenea, și alte consecințe.

Plantele când au mai mult dioxid de carbon

sporesc sinteza de carbohidrați,
zaharuri și amidon

și scad acumularea de proteine
și nutrienți indispensabili.

Asta e important atunci când ne gândim
la securitatea alimentară de acum înainte.

Acum câteva seri,
vorbind despre schimbarea climatică,

cineva a spus că nivelul său
de optimism e 5 din 7:

că e optimist cinci zile pe săptămână,

și e o problemă în celelalte două zile.

Atunci când ne gândim la micronutrienți,

aproape toți sunt afectați
de concentrațiile mari de CO2.

Cu precădere fierul și zincul.

Atunci când ai carență de fier,
poți face anemie cu deficit de fier.

Este asociată cu oboseala,
dificultăți de respirație,

precum și unele consecințe mai grave.

Atunci când ai carență de zinc,

poți să îți pierzi pofta de mâncare.

Este o problemă semnificativă în lume.

Există aproape un miliard de oameni
care au carență de zinc.

Este foarte important pentru
sănătatea maternă și a copilului.

Afectează dezvoltarea.

Vitaminele B sunt importante
din mai multe motive.

Ele ajută la transformarea
alimentelor în energie.

Sunt importante pentru funcțiile

multor activități fiziologice
din corpul nostru.

Și când ai mult carbon într-o plantă,

ai mai puțin nitrogen,

ceea ce duce la mai puține vitamine B.

Și nu e vorba doar despre noi.

Bovinele sunt deja afectate

pentru că a scăzut calitatea furajelor.

De fapt, asta afectează
toți consumatorii de plante.

Și gândiți-vă, de exemplu,
la câini și pisici.

Dacă vă uitați la etichetele de pe hrana
pentru animalele de companie,

este o cantitate semnificativă
de cereale în această mâncare.

Așadar, asta afectează pe toată lumea.

Cum știm că asta e o problemă?

Reiese din studiile de teren

și din studiile experimentale
realizate în laboratoare.

În studiile de teren —

și mă voi concentra în primul rând
pe grâu și pe orez —

de exemplu, sunt terenuri de orez

care sunt separate în parcele.

Și parcelele sunt toate la fel:

pământul e același,

precipitațiile sunt aceleași,

totul este la fel.

Cu excepția că e împrăștiat
dioxid de carbon peste câteva parcele.

În acest fel se poate compara

cum arată terenurile în condițiile actuale

și cum ar arăta sub influența
dioxidului de carbon în viitor.

Am fost implicată în unul
dintre puținele studii de acest tip.

Am examinat 18 parcele de orez
în China și Japonia

și le-am cultivat
în condițiile preconizate să apară

mai târziu în acest secol.

Și când priviți rezultatele,

coloana albă arată condițiile actuale,

pe când coloana roșie
arată condițiile în viitor.

Așadar, proteinele scad cu circa 10%,

fierul cu 8% și zincul cu 5%.

Nu par să fie schimbări majore,

dar când te gândești
la oamenii săraci din fiecare țară

care de obicei mănâncă amidon,

realizăm că asta va duce persoanele
care sunt la limită,

să depășească acea limită,
rezultând în deficiențe reale,

creând diferite probleme de sănătate.

Situația vitaminelor B e și mai însemnată.

Atunci când observăm vitaminele B1 și B2,

acestea sunt diminuate cu circa 17%.

Acidul pantotenic, vitamina B5,
scade cu aproape 13%.

Acidul folic cu aproape 30%.

Și aceste rezultate sunt doar medii
ale multor cercetări pe care le-am făcut.

Acidul folic este indispensabil
pentru dezvoltarea copiilor.

Femeile însărcinate
care nu au îndeajuns acid folic

au un risc mai mare de a avea copii
cu defecte din naștere.

Prin urmare, acestea sunt potențiale
efecte serioase pentru sănătatea noastră,

în timp ce CO2 continuă să crească.

Un alt exemplu,

munca realizată
de Chris Weyant și colegii lui,

observând relația dintre creșterea CO2
și declinul fierului și al zincului —

lăsând deoparte alte substanțe —

și legătura cu diferite
aspecte de sănătate.

Au examinat boli precum
malaria, diareea, pneumonia,

anemia cu deficit de fier,

și au cercetat care ar putea fi
consecințele în 2050.

Cu cât e mai închisă culoarea pe hartă,

cu atât sunt mai multe consecințe.

Așa că puteți vedea un impact major

în Asia și Africa,

dar priviți cum și în țări
precum Statele Unite,

și unele țări din Europa,

populația ar putea fi afectată.

Au estimat că aproape 125 milioane
oameni ar putea fi afectați.

De asemenea, au reprodus care ar fi
cele mai eficiente intervenții,

și concluzia e reducerea
gazelor cu efect de seră:

să reducem emisiile
până la jumătatea secolului

pentru a evita să ne preocupăm
de aceste consecințe

spre sfârșitul secolului.

Aceste experimente, aceste studii

nu au luat în considerare
schimbarea climatică.

S-au axat doar pe componenta
dioxidului de carbon.

Așa că atunci când aduni cele două părți,

e de așteptat ca impactul să fie
și mai mare decât credem.

Aș vrea să pot să vă spun acum

cât de mult s-a schimbat mâncarea
pe care o mâncați la micul dejun sau prânz

față de ceea ce mâncau bunicii voștri

din punct de vedere
al calității nutriționale.

Dar nu pot.

Nu avem cercetări în acest sens.

Mi-ar plăcea să vă spun cât de mult
e afectată securitatea alimentară

de aceste schimbări.

Dar nu pot.

Nu avem cercetări nici în acest sens.

Sunt multe aspecte care trebuie
să fie cunoscute în acest domeniu,

inclusiv care ar fi posibilele soluții.

Nu știm cu exactitate care sunt soluțiile,

dar avem o varietate de opțiuni.

Tehnologia a avansat.

Se folosesc tehnici de creștere
și întărire a plantelor.

Pământul ar putea face o diferență.

Și, bineînțeles,
ar fi de ajutor dacă am ști

cum ne-ar putea afecta sănătatea
aceste schimbări

și sănătatea copiilor și nepoților noștri.

Și aceste investiții necesită timp.

Ne va lua timp
să clarificăm toate problemele.

Nu există nicio entitate națională
sau grup comercial

care să investească în această cercetare.

Avem nevoie de aceste investiții
pentru a vedea unde ne îndreptăm.

Între timp, ceea ce putem face

este să ne asigurăm că toată lumea
are acces la o dietă completă,

și nu doar în părțile bogate ale lumii,
ci în întreaga lume.

De asemenea, individual și colectiv,
trebuie să reducem emisiile,

să reducem problemele
pe care le vom avea în viitor.

Se spune că dacă crezi că educația
e scumpă, să încerci ignoranța.

Haideți să nu încercăm.

Haideți să investim în noi,

în copiii noștri

și în planeta noastră.

Vă mulțumesc!

(Aplauze)