vimeo.com/.../208725635

Salutări, buclucaşilor.

Bun venit la Trouble...

numele meu nu este important.

În 1990, comunitatea mea,
the Mohawks of Kanehsatà:ke,

au început să lupte împotriva construirii unui teren de golf care ar fi distrus

unul din cimitirele noastre sacre.

Am semnat petiţii, am protestat şi în final am confruntat poliţia din Quebec

şi eventual armata Canadiană, pentru a ne proteja pământul.

După o confruntare de 78 zile... am câştigat!

Şi cimitirul şi coniferele din jur, care ar fi fost distruse pentru a fi folosite de bogaţi

ca să joace golf, încă sunt acolo astăzi.

Să dăm pe repede înainte 26 ani.

Comunitatea Lakota din Standing Rock a înfruntat compania petroliferă

Energy Transfer Partners împotriva încercării lor de a construi Dakota Access Pipeline, sau DAPL,

prin teritoriul lor şi sub fluviul Missouri.

O conductă care, spun ei, dacă va fi construită aproape sigur se va sparge şi va contamina

apa a milioane de oameni din Statele Unite.

Lupta împotriva DAPL a devenit legendară.

Mii de aliaţi Indigeni şi Colonişti s-au întâlnit în North Dakota pentru a opri acest proiect

în ciuda tuturor piedicilor.

Au devenit cunoscuţi ca protectori ai apei, iar în Noiembrie 2016 au avut o victorie

temporară, când preşedintele pe punct de plecare Barrack Obama a respins un permis pentru a parte cheie a construcţiei.

Pentru unii, această acţiune executivă a părut să valideze o anumită strategie

şi un set de tactici corespondent.

Dar istoria a arătat în mod clar că statele nu s-au sfiit vreodată să încalce nenumăratele

promisiuni pe care le-au făcut popoarelor Indigene.

Cât despre cei ce au uitat sau neglijat acest fapt...

Donald Trump nu a irosit niciun moment să le amintească.

În acelaşi timp,

au fost mulţi protectori ai aper
care au văzut această manevră politică

ca pe trucul murdar care a fost, şi care au continuat să puncuteze

necesitatea unei strategii bazată pe confruntare fizică şi acţiune directă.

În următoarele 30 minute, vă vom aduce vocile unor astfel de indivizi,

care vă vor relata experienţele lor din lupta împotriva şarpelui negru...

şi cauzând multe buclucuri.

E şi greu să foloseşti cuvântul englezesc "warrior" atunci când vorbeşti despre

ceea ce înseamnă să fii un războinic.

Deoarece în calitate de Indigeni, ne-am născut în acest tip de viaţă şi considerăm că este datoria

şi responsabilitatea noastră să ne apărăm pământul, din care limba, cultura,

existenţa noastră curge.

Nu ne poţi separa de pământul nostru.

E o conexiune spirituală care se trage de la începutul poporului nostru.

Deci un războinic este un apărător.

E un protector.

Şi în calitate de războinici ne vom apăra prin orice mijloace poporul.

Orice stă în calea acestui lucru

-- şi în cazul de faţă ne referim la contaminarea apei de care depind atâţia oameni.

Sunt aici de la jumătatea lunii Septembrie.

Şi mă aflu aici pentru a fi în solidaritate cu oamenii care se luptă împotriva Dakota Access Pipeline.

Peste râu se află tabăra Sacred Stone (Piatra Sfântă) unde a început iniţial rezistenţa.

Acolo e demult o mână de oameni.

De-ndată ce oamenii aceştia au venit aici şi au început cu adevărat să construiască şi să distrugă pământul

toată lumea a început să vină aici mai repede.

Şi în fiecare zi numărul tot creştea şi creştea.

Cum ai clipit, tabăra Sacred Stone era plină de oameni.

Am venit aici în răspuns la un apel pentru servicii medicale.

Am primit o invitaţie de la unele din matriarhele şi liderii Indigeni din teritoriul

Lakota/Dakota/Nakota să venim să-i ajutăm în lupta împotriva şarpelui negru, împotriva conductei.

Şi s-o facem prin "orice mijloace", după cum au spus unele dintre matriarhe.

S-o facem în spiritul unei rezistenţe colective şi să folosim o diversitate de tactici.

Sunt sute de tabere în această tabără mai mare din Standing Rock numită

Oceti Sakowin.

În ea sunt în jur 20.000 oameni.

Dar mulţi dintre oamenii care sunt aici şi-au păstrat taberele aici.

E tabăra High Star, tabăra Wild Oglala.

Aşadar aceasta este o mobilizare în masă. Sunt mulţi oameni aici

şi vor să oprească o conductă.

S-a ajuns de la doar câţiva dintre noi în grupuri mici mergând şi oprind construcţia conductei

oprind construcţia conductei oriunde puteam.

La mai multe situri pe zi...tot ce reuşeam.

Eram dedicaţi.

Ucigaşii de şerpi negri! Ucigaşii de şerpi negri!

Bine, acum de aici.

La trei, pornim.

Unu, doi, trei!

Mergi! Mergi! Mergi!

Diversitate a tacticilor e o expresie care reprezintă faptul că pentru fiecare persoană

de pe câmpul de luptă care stă acolo şi poate fi împuşcată cu gloanţe de cauciuc,

sunt mulţi oameni în spatele lor.

Fie că sunt medici, personal de logistică, fie că sunt cei din bucătărie

care i-au hrănit în ziua respectivă.

Cred că singurul mod în care cineva se poate organiza este printr-o diversitate de tactici,

căci cu toţii suntem oameni diverşi.

Unde altundeva poţi să faci mii de oameni să vină laolaltă şi să formeze această

comunitate fără să se omoare între ei?

Uită-te la restul societăţii!

Avem nevoie de toate lucrurile.

Avem nevoie de oameni contestând la curte, avem nevoie de oameni care fac "petiţii", care se roagă,

şi de asemenea de oameni care iau acţiune directă.

Mulţi oameni au făcut multe lucruri diferite.

S-au dus la judecătorie, la State Capitol, s-au legat de utilaje,

oprind astfel fizic construcţia şi maşinăriile în ziua respectivă.

Aveau caravane imense doar ca să-şi facă simţită prezenţa şi să oprească construcţia.

Să o oprim oriunde puteam... în orice fel puteam.

Folosindu-ne trupurile, legându-ne, venind în număr mare ca să-i intimidăm pe angajaţi.

Doar prezenţa a 400 protectori ai apei şi oameni Indigeni

putea opri DAPL pentru ziua respectivă.

Şi câteodată angajaţii chiar fugeau către camioanele lor.

Deoarece ei ştiu că ceea ce fac nu este corect. Şi eu aş fi speriată!

La un moment dat, blocajele au fost foarte eficiente.

Puteau opri construcţia, puteau opri ce se întâmpla

în ziua respectivă la situri de lucru.

Dar zona a ajuns să fie atât de militarizată.

Şi cu resursele cu care ne înfruntam, nu conta că aveam intenţia

să mergem să blocăm ceva.

Pur şi simplu nu era o opţiune.

Aşa că oamenii au fost nevoiţi să reevalueze situaţia şi să se întrebe ce înseamnă să fii eficient,

să analizeze violenţa la care sunt supuşi, iar apoi să se reorganizeze

şi să decidă ce tactici vor folosi.

Iar apoi au început să apară chestii precum, maşini înflăcărate pe autostradă, etc.

Pentru că de multe ori, acel foc era singurul lucru care-i proteja pe oameni de

poliţiştii şi soldaţii ţicniţi care vroiau să vină să distrugă tot.

Punctul culminant la care am fost martoră când am fost aici

a fost când poliţia a cotropit tabăra din linia întâi.

Oamenii au sacrificat vehicule în acea zi, pentru a forma baricade.

"Cum adică, au sacrificat vehicule?"

Le-au dat foc.

Dacă nu ar fi fost oamenii care se pregătiseră pentru genul acesta de

situaţii confrontaţionale non-violente... conducta ar fi fost construită până acum.

Succesul în a opri o conductă sau alt proiect major de infrastructură

depinde de un număr de factori.

Şi în ciuda ce mulţi şi-ar dori să creadă... like-urile pe facebook nu sunt unul.

O inimă puternică, răbdare şi determinare din partea apărătorilor pământului sunt toţi factori esenţiali.

Dar planificarea şi planificarea propice sunt de asemenea puncte cheie.

Este important să te pui în faţa conductei, atât fizic cât şi ştiind

când şi unde să te propteşti.

Pe coasta de vest a Turtle Island, pe teritoriile necedate ale Wet'suwet'en nation

în aşa-numita "Brittish Columbia", războinicii şi vârstnicii din triburile clanului Unis'tot'en

au blocat construcţia a mai multe conducte prin teritoriile lor

de 7 ani încoace.

Piatra de temelie pentru apărarea pământului a fost Tabăra Unis'tot'en, o comunitate de rezistenţă construită

fix în traseul propus pentru conductă -- similară în câteva feluri cu Oceti Sakowin,

cunoscută şi ca tabăra Sacred Stone, care a servit ca bază

pentru protectorii apei care s-au luptat să blocheze Dakota Access Pipeline.

Iat-o pe purtatoarea de cuvânt a taberei, Freda Huson, dându-i pe poliţişti afară din teritoriu.

Intrarea nu e liberă, deoarece blocăm conducte,

nu blocăm pe toată lumea.

Nu sunt o conductă.

Şi iat-o din nou dându-i afară pe angajaţii care au venit ilegal

cu elicopterul ca să facă muncă de recunoaştere.

E vreo problemă? De ce nu plecaţi?

Şi iat-o din nou interzicându-le accesul directorilor de la Chevron,

care au avut tupeul să îi ofere apă îmbuteliată şi tutun industrial.

Am venit să vorbim cu dvs. deoarece vrem să

facem lucrări pe teritoriul vostru şi vă cerem accesul.

Am spus deja nu accestor proiecte şi că nu vor trece conducte prin teritoriul nostru.

În noiembrie 2016, prim-ministrul amator de dat în spectacol al Canadei, Justin Trudeau,

a semnat un ordin prin care a anulat conducta Northern Gateway.

una dintre conductele care urma să treacă prin Unis'tot'en.

Dar în aceeaşi conferinţă de presă în care a semnat certificatul de deces al Northern Gateway,

Trudeau a anunţat aprobarea a două alte conducte,

Embridge Line 3 şi Kinder Morgan Trans Mountain

-- împotriva căreia se aşteaptă o rezistenţă serioasă în urmatoarele luni şi ani.

În plus faţă de consideraţii logistice, cei ce vor să blocheze conducte trebuie

să fie pregătiţi să se confrunte cu dinamici interne şi pentru ca potenţiala

neînţelegere asupra tacticilor să conducă la mai multă discordie şi dezbinare.

Aici sunt sute de oameni diferiţi şi sute de triburi diferite

care se unesc.

Oamenii au multe opinii diferite despre
cum să ne luptăm împotriva acestei conducte.