Return to Video

Cum evoluează animalele, insectele și plantele în orașe

  • 0:01 - 0:03
    Aici am crescut eu.
  • 0:03 - 0:05
    Un sat mic de lângă Rotterdam
  • 0:05 - 0:07
    în Olanda.
  • 0:08 - 0:12
    În anii '70-'80, când eram adolescent,
  • 0:12 - 0:13
    zona aceasta era încă un loc liniștit.
  • 0:13 - 0:18
    Era plină de ferme și câmpuri și mlaștini,
  • 0:18 - 0:22
    iar eu îmi petreceam timpul liber acolo,
    simțindu-mă bine,
  • 0:22 - 0:24
    pictând tablouri în ulei, precum acesta,
  • 0:24 - 0:27
    culegând flori sălbatice,
    observând păsări,
  • 0:27 - 0:30
    și, de asemenea, adunând insecte.
  • 0:30 - 0:32
    Asta e una dintre cele mai
    prețioase descoperiri.
  • 0:32 - 0:34
    Acesta este un cărăbuș special,
  • 0:34 - 0:36
    un cărăbuș grozav numit furnicar.
  • 0:36 - 0:39
    Iar acest tip de cărăbuș
    își trăiește întreaga viață
  • 0:39 - 0:41
    în interiorul unui cuib de furnici.
  • 0:41 - 0:44
    A evoluat pentru a vorbi limba furnicilor.
  • 0:45 - 0:47
    Folosește aceleași semnale chimice,
  • 0:47 - 0:50
    aceleași mirosuri precum furnicile,
    pentru a comunica,
  • 0:50 - 0:54
    și chiar acum, acest cărăbuș
    îi spune acestei furnici lucrătoare
  • 0:54 - 0:56
    „Hei, și eu sunt o furnică lucrătoare,
  • 0:56 - 0:58
    mi-e foame, te rog hrănește-mă.”
  • 0:58 - 0:59
    Și furnica se conformează,
  • 0:59 - 1:02
    pentru că acesta folosește
    aceleași substanțe chimice.
  • 1:02 - 1:04
    De-a lungul a milioane de ani,
  • 1:04 - 1:09
    acest cărăbuș a evoluat astfel încât
    să poată trăi într-o societate de furnici.
  • 1:10 - 1:11
    De-a lungul anilor,
  • 1:11 - 1:12
    cât am trăit în acel sat,
  • 1:12 - 1:16
    am adunat 20.000 de cărăbuși diferiți,
  • 1:16 - 1:19
    și mi-am făcut un insectar.
  • 1:19 - 1:23
    Și asta mi-a stârnit interesul pentru
    evoluție, de la o vârstă foarte fragedă.
  • 1:23 - 1:29
    Cum au apărut toate acele forme diferite,
    cum a apărut atâta diversitate?
  • 1:30 - 1:33
    Așa că am devenit biolog evoluționist,
  • 1:33 - 1:35
    ca Charles Darwin.
  • 1:35 - 1:39
    Și, la fel ca Charles Darwin,
    am devenit repede frustrat
  • 1:39 - 1:43
    de faptul că evoluția este ceva
    ce s-a întâmplat în mare parte în trecut.
  • 1:43 - 1:47
    Studiem tiparele pe care le vedem astăzi,
  • 1:47 - 1:50
    încercând să înțelegem evoluția
    care a avut loc în trecut,
  • 1:50 - 1:54
    dar nu putem niciodată să o vedem
    petrecându-se propriu-zis în timp real.
  • 1:54 - 1:56
    Nu o putem observa.
  • 1:56 - 1:58
    După cum însuși Darwin a spus deja:
  • 1:58 - 2:01
    „Nu vedem nimic din aceste schimbări lente
    ce se petrec,
  • 2:01 - 2:05
    până când mâna timpului
    nu marchează scurgerea veacurilor."
  • 2:06 - 2:07
    Sau vedem?
  • 2:08 - 2:10
    De-a lungul ultimelor decenii,
  • 2:10 - 2:14
    biologii evoluționiști au ajuns
    să realizeze că uneori
  • 2:14 - 2:19
    evoluția are loc mult mai rapid
    decât poate fi de fapt observată,
  • 2:19 - 2:23
    mai ales când mediul înconjurător
    se schimbă drastic,
  • 2:23 - 2:26
    și nevoia de adaptare este mare.
  • 2:27 - 2:29
    Și desigur, zilele acestea,
  • 2:29 - 2:32
    schimbările majore de mediu
    sunt de obicei cauzate de noi.
  • 2:32 - 2:36
    Secerăm, irigăm, arăm, construim,
  • 2:36 - 2:39
    eliberăm gaze cu efect de seră
    în atmosferă
  • 2:39 - 2:41
    care schimbă climatul.
  • 2:41 - 2:43
    Eliberăm plante și animale exotice
  • 2:43 - 2:45
    în locuri în care n-au mai trăit înainte,
  • 2:45 - 2:51
    și prindem pește, vânăm, tăiem copaci
    pentru hrana noastră și alte nevoi.
  • 2:52 - 2:58
    Și toate aceste schimbări de mediu
    își au epicentrul în orașe.
  • 2:59 - 3:03
    Orașele reprezintă un habitat
    complet nou creat de noi.
  • 3:03 - 3:07
    Și îl acoperim în cărămidă și beton
    și sticlă și oțel,
  • 3:07 - 3:09
    care sunt suprafețe impermeabile
  • 3:09 - 3:12
    pe care plantele pot prinde rădăcini
    doar cu mare dificultate.
  • 3:13 - 3:16
    Tot în orașe se află
    cele mai mari concentrații
  • 3:16 - 3:18
    de poluare chimică,
  • 3:18 - 3:21
    de lumină artificială și de zgomot.
  • 3:21 - 3:24
    Și găsim amestecuri sălbatice
    de plante și animale
  • 3:24 - 3:27
    din toată lumea, care trăiesc în orașe
  • 3:27 - 3:29
    pentru că au scăpat
    din grădinărit, acvarii
  • 3:29 - 3:31
    și din comerțul de animale de companie.
  • 3:32 - 3:35
    Și ce face o specie
  • 3:35 - 3:39
    atunci când trăiește
    într-un mediu complet schimbat?
  • 3:40 - 3:44
    Desigur, multe dispar, din păcate.
  • 3:44 - 3:46
    Dar cele care nu dispar
  • 3:47 - 3:49
    se adaptează în moduri spectaculoase.
  • 3:50 - 3:53
    Biologii încep să realizeze
  • 3:53 - 3:57
    că orașele sunt actualele
    „oale de presiune” ale evoluției.
  • 3:57 - 4:00
    Sunt locuri unde
    animalele și plantele sălbatice
  • 4:00 - 4:03
    evoluează sub ochii noștri foarte rapid
  • 4:03 - 4:07
    pentru a se adapta
    acestor condiții noi, urbane.
  • 4:07 - 4:10
    Exact cum a făcut cărăbușul furnicar
    acum milioane de ani,
  • 4:10 - 4:13
    când s-a mutat într-o colonie de furnici.
  • 4:13 - 4:18
    Găsim acum animale și plante
    care s-au mutat în colonia oamenilor
  • 4:18 - 4:20
    și se adaptează orașelor noastre.
  • 4:20 - 4:22
    Și făcând asta,
  • 4:22 - 4:23
    începem să realizăm de asemenea
  • 4:23 - 4:27
    că evoluția poate avea loc foarte repede.
  • 4:27 - 4:30
    Nu sunt mereu necesare
    perioade lungi de timp;
  • 4:30 - 4:33
    se poate întâmpla chiar sub ochii noștri.
  • 4:34 - 4:37
    Acesta, de exemplu,
    este șoarecele cu picioare albe.
  • 4:37 - 4:41
    Este un mamifer nativ
    din zona din jurul New Yorkului,
  • 4:41 - 4:44
    și acum mai mult de 400 de ani,
    înainte ca orașul să fie construit,
  • 4:44 - 4:46
    acest șoarece trăia peste tot.
  • 4:46 - 4:50
    Dar în zilele noastre,
    este blocat în micile insule verzi,
  • 4:50 - 4:56
    în parcurile din oraș, înconjurat
    de o mare de asfalt și trafic.
  • 4:57 - 5:02
    Un pic ca o versiune modernă
    a cintezelor lui Darwin de pe Galapagos.
  • 5:04 - 5:06
    Și ca cintezele lui Darwin,
  • 5:06 - 5:10
    șoarecii din fiecare parc
    au început să evolueze,
  • 5:10 - 5:13
    au început să difere unii față de alții.
  • 5:13 - 5:16
    Acesta este colegul meu,
    Jason Munshi-South,
  • 5:16 - 5:17
    de la Universitatea Fordham,
  • 5:17 - 5:19
    care studiază acest proces.
  • 5:19 - 5:23
    El studiază ADN-ul
    șoarecilor cu picioare albe
  • 5:23 - 5:25
    în parcurile din New York,
  • 5:25 - 5:29
    și încearcă să înțeleagă
    cum încep aceștia să evolueze
  • 5:29 - 5:31
    în acel arhipelag de insule.
  • 5:31 - 5:34
    Folosește un tip de amprentare
    a ADN-ului, și spune:
  • 5:34 - 5:36
    „Dacă cineva îmi dă un șoarece,
  • 5:36 - 5:38
    și nu îmi spune de unde provine,
  • 5:38 - 5:39
    doar uitându-mă la ADN-ul lui
  • 5:39 - 5:42
    pot să spun exact din ce parc provine.”
  • 5:42 - 5:45
    Atât de diferiți au devenit.
  • 5:45 - 5:49
    Jason a descoperit de asemenea
    că aceste schimbări,
  • 5:49 - 5:50
    aceste schimbări evolutive,
  • 5:51 - 5:53
    nu sunt întâmplătoare, înseamnă ceva.
  • 5:53 - 5:56
    De exemplu, în Central Park,
  • 5:57 - 5:59
    am descoperit
    că șoarecii au dezvoltat gene
  • 5:59 - 6:02
    care le permit să digere
    mâncăruri foarte bogate în grăsimi.
  • 6:03 - 6:05
    Hrana umană.
  • 6:05 - 6:08
    25 de milioane de oameni
    vizitează Central Park anual.
  • 6:08 - 6:11
    Este cel mai vizitat parc
    din America de Nord.
  • 6:11 - 6:13
    Și acești oameni lasă în urmă gustări,
  • 6:13 - 6:16
    alune și mâncare nesănătoasă,
  • 6:16 - 6:18
    iar șoarecii au început
    să se hrănească cu ea;
  • 6:18 - 6:21
    e o dietă complet diferită
    față de cea cu care erau obișnuiți,
  • 6:21 - 6:22
    și de-a lungul anilor,
  • 6:22 - 6:26
    au evoluat pentru a se adapta
    acestei diete foarte grase, foarte umane.
  • 6:27 - 6:29
    Și acesta este
    un alt animal dibaci din orașe.
  • 6:29 - 6:32
    Acesta este melcul de grădină european.
  • 6:32 - 6:33
    Un melc foarte comun,
  • 6:33 - 6:37
    apare în multe variații de culori,
  • 6:37 - 6:40
    variind de la galben pal la maro închis.
  • 6:41 - 6:45
    Și aceste culori sunt determinate
    de ADN-ul melcului.
  • 6:46 - 6:50
    Și aceste culori determină de asemenea
    modul în care prelucrează căldura melcul
  • 6:50 - 6:52
    care trăiește în acea cochilie.
  • 6:53 - 6:56
    De exemplu, un melc
    ce stă în lumina soarelui,
  • 6:56 - 6:57
    în soarele strălucitor,
  • 6:57 - 6:59
    dacă are o cochilie galben pal,
  • 6:59 - 7:05
    nu se încălzește la fel de mult ca un melc
    ce stă într-o cochilie maro închis.
  • 7:05 - 7:09
    La fel ca atunci când stai
    într-o mașină albă, este mai răcoare
  • 7:09 - 7:12
    decât atunci când stai
    într-o mașină neagră.
  • 7:12 - 7:15
    Există un fenomen numit
    insule de căldură urbană,
  • 7:15 - 7:18
    care înseamnă că în centrul
    unui oraș mare,
  • 7:18 - 7:21
    temperatura poate fi
    cu câteva grade mai mare
  • 7:21 - 7:22
    decât în afara orașului.
  • 7:22 - 7:24
    Asta are legătură cu faptul
  • 7:24 - 7:27
    că există aceste concentrări
    de milioane de oameni,
  • 7:27 - 7:29
    și toate activitățile lor,
    toate mașinăriile lor,
  • 7:29 - 7:30
    generează căldură.
  • 7:30 - 7:34
    De asemenea, vântul este blocat
    de clădirile înalte,
  • 7:34 - 7:38
    și tot oțelul și cărămida
    și betonul absorb căldura solară
  • 7:38 - 7:40
    și o emană noaptea.
  • 7:40 - 7:43
    Deci se formează această bulă de aer cald
    în centrul unui oraș mare,
  • 7:43 - 7:47
    și studenții mei și cu mine am descoperit
    că poate acești melci de grădină,
  • 7:47 - 7:50
    cu cochiliile lor diferite,
  • 7:50 - 7:54
    se adaptează insulelor de căldură urbană.
  • 7:54 - 7:56
    Poate în centrul unui oraș,
  • 7:56 - 7:59
    observăm cum culoarea cochiliei evoluează
  • 7:59 - 8:02
    într-o direcție ce reduce
    supraîncălzirea melcilor.
  • 8:02 - 8:06
    În acest scop, am început un proiect
    științific întreprins de cetățeni.
  • 8:06 - 8:09
    Am construit
    o aplicație smartphone gratuită,
  • 8:09 - 8:11
    ce permite oamenilor din întreaga Olanda
  • 8:11 - 8:14
    să fotografieze melcii
    din grădina lor, de pe strada lor,
  • 8:14 - 8:16
    și din zonele rurale,
  • 8:16 - 8:19
    și să le încarce pe o platformă online
    a proiectului științific cetățenesc.
  • 8:19 - 8:22
    Și pe parcursul unui an,
    am primit 10.000 de fotografii
  • 8:22 - 8:25
    cu melci din Olanda,
  • 8:25 - 8:28
    și când am început
    să analizăm rezultatele,
  • 8:28 - 8:31
    am descoperit că, într-adevăr,
    bănuielile noastre s-au confirmat.
  • 8:31 - 8:34
    În centrul insulelor de căldură urbană,
  • 8:34 - 8:40
    melcii au evoluat cochilii mai galbene,
    de culori mai deschise.
  • 8:42 - 8:45
    Melcul de oraș și șoarecele de Manhattan
  • 8:45 - 8:51
    sunt doar două exemple dintr-o listă
    în creștere de animale și plante
  • 8:51 - 8:54
    care au evoluat pentru a se adapta
    acestui habitat nou,
  • 8:54 - 8:57
    acest habitat urban pe care l-am creat.
  • 8:58 - 9:01
    Într-o carte pe care am scris-o
    despre acest subiect,
  • 9:01 - 9:02
    subiectul evoluției urbane,
  • 9:02 - 9:04
    am oferit mai multe exemple.
  • 9:04 - 9:06
    De exemplu, buruieni
    care au dezvoltat semințe
  • 9:06 - 9:10
    care germinează mai bine pe pavaj.
  • 9:10 - 9:13
    Lăcuste care au dezvoltat un cântec
  • 9:13 - 9:17
    care are o înălțime a sunetelor mai mare
    când trăiesc aproape de traficul gălăgios.
  • 9:18 - 9:23
    Țânțari care s-au dezvoltat
    să se hrănească cu sângele navetiștilor
  • 9:23 - 9:25
    din stațiile de metrou.
  • 9:25 - 9:28
    Și chiar și porumbelul comun de oraș
  • 9:28 - 9:31
    care a dezvoltat moduri de a se detoxifica
  • 9:31 - 9:35
    de poluarea cu metale grele
    prin depozitarea lor în pene.
  • 9:36 - 9:38
    Biologii ca mine din toată lumea
  • 9:38 - 9:41
    devin interesați de acest proces fascinant
  • 9:41 - 9:42
    al evoluției urbane.
  • 9:42 - 9:46
    Realizăm că suntem martorii
    unui eveniment unic
  • 9:46 - 9:48
    în istoria vieții pe Pământ.
  • 9:48 - 9:51
    Un ecosistem complet nou
  • 9:51 - 9:56
    care evoluează și se adaptează
    unui habitat pe care l-am creat.
  • 9:57 - 9:59
    Și nu doar academicieni...
  • 9:59 - 10:03
    am început să recrutăm
    milioane de perechi de mâini
  • 10:03 - 10:05
    și urechi și ochi care trăiesc în oraș.
  • 10:05 - 10:08
    Cetățeni participanți
    la proiecte științifice, elevi...
  • 10:08 - 10:09
    împreună cu ei,
  • 10:09 - 10:12
    construim o rețea de observare globală
  • 10:12 - 10:17
    care ne permite să observăm
    acest proces al evoluției urbane
  • 10:17 - 10:18
    în timp real.
  • 10:19 - 10:23
    În același timp, devine clar pentru oameni
  • 10:23 - 10:26
    că evoluția nu este doar un lucru abstract
  • 10:26 - 10:29
    pentru care trebuie să călătorești
    în Galapagos pentru a-l studia,
  • 10:29 - 10:33
    sau pentru care trebuie
    să fii paleontolog pentru a-l înțelege.
  • 10:33 - 10:36
    Este un proces biologic foarte comun
  • 10:36 - 10:40
    care se petrece tot timpul, peste tot.
  • 10:40 - 10:42
    În curtea ta, pe strada unde locuiești,
  • 10:42 - 10:44
    chiar în afara acestei săli.
  • 10:45 - 10:49
    Dar există, desigur,
    și o altă parte pe lângă entuziasmul meu.
  • 10:49 - 10:51
    Când mă întorc în satul unde am crescut,
  • 10:52 - 10:57
    nu mai găsesc acele câmpuri și mlaștini
    pe care le știam din tinerețe.
  • 10:57 - 10:58
    Acest sat a fost absorbit acum
  • 10:58 - 11:01
    de conglomerarea în creștere
    din Rotterdam,
  • 11:01 - 11:04
    și, în loc, găsesc malluri
  • 11:04 - 11:07
    și suburbii și linii de autobuz.
  • 11:07 - 11:10
    Și multe dintre animalele și plantele
    cu care eram atât de obișnuit
  • 11:10 - 11:14
    au dispărut, incluzând poate
    și acel cărăbuș furnicar.
  • 11:15 - 11:19
    Dar mă liniștește faptul
    că acei copii care cresc
  • 11:19 - 11:21
    în sat astăzi
  • 11:21 - 11:24
    poate că nu mai experimentează
    acea natură tradițională
  • 11:24 - 11:26
    în care am crescut eu,
  • 11:26 - 11:28
    dar sunt înconjurați
    de un nou tip de natură,
  • 11:28 - 11:30
    un nou tip de ecosistem,
  • 11:30 - 11:32
    care pentru ei poate fi
    la fel de captivant
  • 11:32 - 11:34
    cum a fost celălalt pentru mine.
  • 11:34 - 11:38
    Trăiesc într-un nou, modern Galapagos.
  • 11:38 - 11:41
    Și făcând echipă cu cetățeni
    interesați de știință
  • 11:41 - 11:45
    și cu biologi evoluționiști ca mine,
  • 11:45 - 11:48
    ar putea deveni Darwinii secolului XXI,
  • 11:48 - 11:51
    studiind evoluția urbană.
  • 11:51 - 11:52
    Vă mulțumesc!
  • 11:52 - 11:55
    (Aplauze)
Title:
Cum evoluează animalele, insectele și plantele în orașe
Speaker:
Menno Schilthuizen
Description:

În orașe, evoluția se petrece constant, întrucât numeroase plante, animale și insecte se adaptează în moduri spectaculoase habitatelor create de om. Biologul evoluționist Menno Schilthuizen folosește vietăți ciudate, precum șoareci ce iubesc fast-foodul și melci ce se răcesc singuri pentru a ilustra minunile în continuă transformare ale animalelor sălbatice urbane, și explică modul în care putem observa acest fenomen în timp real, datorită unei rețele globale de cetățeni entuziaști și pasionați de știință.

more » « less
Video Language:
English
Team:
TED
Project:
TEDTalks
Duration:
12:07

Romanian subtitles

Revisions