7 credințe care pot reduce la tăcere femeile - și cum să ne dezvățăm de ele

În India (și în multe alte țări), fetele și femeile se simt încă reduse la tăcere de regulile tradiționale de politețe și reținere, spune cercetătoarea Deepa Narayan. În această discuție sinceră, ea identifică șapte norme profund înrădăcinate, care consolidează inegalitatea și invită bărbații să o ajute să inițieze schimbarea.

Shah Rukh Khan:
„O fată ar trebui văzută, nu auzită”.

„Liniște!” sau „Taci!”.

Aceste cuvinte sunt adesea folosite
pentru a amuți fetele chiar din copilărie,

până la vârsta adultă

și chiar mai mult, până la bătrânețe.

Sunt mândru să vă prezint
următoarea invitată,

o adevărată campioană a vocii feminine,
un consilier în materie de sărăcie,

gen și dezvoltare pentru Banca Mondială,

Națiunile Unite și mai multe ONG-uri
din India și din întreaga lume.

Ea se autointitulează detectiv cultural.

Să-i urăm un bun venit plin de entuziasm
renumitei cercetătoare și autoare,

Deepa Narayan.

(Muzică)

(Aplauze)

Deepa Narayan:
Scopul fiecărui părinte iubitor

este de a crește fete bune,

dar ceea ce fac de fapt părinții

este să constrângă, să limiteze
și să-și zdrobească fetele.

În timp ce își zdrobesc fetele,

ei le pregătesc pentru abuz.

Acest lucru ar fi atât de devastator

încât niciun părinte
nu ar fi capabil să-l suporte,

deci este camuflat.

În India, numim asta „ajustare”.

Sunt sigură că ați auzit cuvântul.

„Dragă, ajustează-te un pic.

Doar ajustează-te.

Indiferent ce se întâmplă,
doar ajustează-te."

„Ajustarea” învață fetele
să fie neputincioase,

să nu existe, să nu fie văzute,

să nu aibă o opinie,

și îi învață pe băieți să revendice
puterea și autoritatea asupra lumii.

Între timp continuăm să vorbim de egalitate
de gen și împuternicirea femeilor.

După 2012, după violul
dintr-un autobuz în Delhi,

eu chiar am vrut să înțeleg
rădăcinile abuzului.

Așa că am început
să pun o întrebare foarte simplă:

ce înseamnă pentru voi astăzi
să fiți o femeie sau un bărbat bun?

Și am fost atât de surprinsă
de ceea ce am auzit,

în special de răspunsurile
pe care le-au dat tinerii,

încât proiectul a devenit un proiect
de cercetare și mi-a acaparat viața.

Timp de trei ani, am ascultat
peste 600 de femei, bărbați și copii,

educați, din clasa de mijloc,

și a dus la 1.800 de ore de ascultare

și 8.000 de pagini de notițe,

și a fost nevoie de încă un an
pentru a le interpreta.

Astăzi, vedem femei bine îmbrăcate,
educate, precum multe din această sală,

precum toate din această sală,
ca și mine,

și credem că lumea s-a schimbat,

dar aceste schimbări externe
sunt extrem de înșelătoare,

pentru că în interior, nu ne-am schimbat.

Așa că astăzi nu voi vorbi
despre oameni săraci.

Voi vorbi doar despre
clasa de mijloc și cea superioară,

pentru că noi suntem
cei care neagă cel mai mult.

Noi suntem cei care am spus mereu

că atunci când femeile sunt educate,

când au un loc de muncă

și obțin venituri,

vor fi egale, împuternicite și libere.

Ele nu sunt.

De ce?

Pe baza cercetărilor mele,
identific șapte obiceiuri

care anulează femeile,

care fac să dispară femeile.

Dar aceste obiceiuri persistă

pentru că ne sunt atât de familiare

și le-am făcut bune și morale.

De ce ai schimba sau arunca
ceva bun și moral?

Deci, pe de o parte, ne iubim copiii,

ne iubim fetele,

iar pe de altă parte, le zdrobim.

Obiceiul unu: Nu ai corp.

Primul pas pentru a face invizibilă
o fată e să-i faci corpul să dispară,

să pretinzi că nu are trup.

Akangsha, care are 23 de ani, a spus:

„În familia mea, nu am vorbit
niciodată despre corp, niciodată.”

Și în această tăcere,

milioane și milioane de fete
sunt molestate sexual,

și nici măcar nu le spun mamelor.

Și comentariile negative ale altora

fac ca 90% dintre femei
să spună că nu le plac propriile corpuri.

Când o fată își respinge corpul,

ea respinge singura ei casă,

iar invizibilitatea și nesiguranța

îi devine o temelie foarte șubredă.

Obiceiul doi: Fă liniște! Taci!

Dacă nu ar trebui să existați

și nu aveți un corp,

cum puteți avea o voce?

Deci, așa cum a spus
aproape fiecare femeie:

„Când eram mică, mama obișnuia
să mă certe și să-mi spună:

Nu vorbi, fă liniște, taci,

vorbește blând, nu te certa
și nu răspunde niciodată.

Jawab nahi Dena.”

Sunt sigură că toți ați auzit asta.

Și astfel, fetele devin
fricoase și se retrag.

Și devin liniștite și spun:

„Lasă-l. Jaane do.

Ce rost are? Nimeni nu ascultă.”

Femeile educate au spus

că problema lor numărul unu

era incapacitatea de a vorbi,

de parcă li s-a pus un picior pe gât,

gata să le sufoce.

Tăcerea nimicește femeile.

Obiceiul trei: Fii pe placul altora.

Mulțumește-i pe alții.

Oricui îi place o femeie drăguță,
care zâmbește mereu,

care nu spune niciodată nu,
care nu este niciodată supărată,

chiar și atunci când este exploatată.

Amisha, care are 18 ani, a spus:

„Tatăl meu a spus:

Dacă nu te văd zâmbind, nu mă simt bine.”

Deci ea zâmbește.

Tatăl ei o învață

că fericirea lui
e mai importantă decât a ei.

Și în această preocupare de a încerca
să îi facă pe toți fericiți tot timpul,

fetelor le este frică să ia decizii.

Iar când le întrebi, ele spun:

„Orice, orice! Kuch bhi!

Totul merge. Chalta hai."

Darsha, care are 25 de ani,

a spus cu mare mândrie:

„Sunt extrem de flexibilă.

Devin ceea ce alții doresc să fiu.”

Astfel de fete renunță la visele lor,

la dorințele lor,

și nimeni nici nu observă,

cu excepția depresiei.

Ea apare.

Un alt strat de viață e smuls din fată.

Obiceiul patru: Nu ai sexualitate.

Cred că toți veți fi de acord,
cu o populație de peste 1,3 miliarde,

sexul nu este ceva nou în India.

Ceea ce este nou este că acum
mai mulți oameni recunosc

că și femeile au dreptul
la dorință sexuală.

Dar cum poate o femeie căreia
nu i s-a permis să-și dețină corpul,

care nu a fost educată despre corpul ei,

care a fost molestată sexual,

care nu poate spune nu

și care a fost umilită,

cum poate să-și revendice
dorința sexuală?

Sexualitatea unei femei este suprimată.

Obiceiul cinci:
Nu aveți încredere în femei.

Imaginați-vă cum s-ar schimba lumea

dacă femeile s-ar reuni în solidaritate.

Dar ca să ne asigurăm
că acest lucru nu se întâmplă,

cultura noastră pune
o valoare morală ridicată

pe loialitatea față de bărbați
și pe secretele din familie.

Femeile au spus:

„Cunosc doar o singură
femeie de încredere,

și asta sunt eu.”

Chiar și Ruchi, care are 30 de ani

și care lucrează pentru împuternicirea
femeilor la Universitatea Delhi, a spus:

„Nu am încredere în femei.
Sunt geloase și bârfitoare."

Evident, atunci, în orașe,

femeile nu se alătură
grupurilor de femei,

și când le întrebați de ce, ele spun:
„Nu avem timp pentru bârfe.”

Este mult mai ușor să dărâmi
o femeie care este singură.

Obiceiul șase: Datoria peste dorință.

Muskan a dat o definiție foarte lungă
a unei fete bune, având doar 15 ani:

„Este amabilă, blândă,
politicoasă, iubitoare,

grijulie, neprefăcută,
ascultătoare, respectă bătrânii,

îi ajută pe toți, este bună cu ceilalți
și își îndeplinește datoria.”

Obositor, nu-i așa?

Până când vă îndepliniți datoria,

orice dorință mică rămasă, se pierde.

Iar când mamele sacrificate
nu mai au nimic de spus

cu excepția vorbitului despre mâncare,

„Ai mâncat? Khana kha liya?
Ce vei mânca?”

bărbați ca Saurabh, de 24 de ani,
le numesc „plictisitoare”.

O femeie devine un reziduu.

Obiceiul șapte: Fiți complet dependente.

Deci toate aceste obiceiuri
zdrobesc colectiv femeile,

le umple de frică

și le fac total dependente de bărbați
pentru supraviețuirea lor,

iar acest lucru permite perpetuarea
sistemului de putere masculină.

Deci, toate aceste șapte obiceiuri
pe care le-am crezut bune și morale

smulg viața din fete

și favorizează abuzul
din partea bărbaților.

Trebuie să ne schimbăm.

Cum ne schimbăm?

Un obicei este doar un obicei.

Fiecare obicei este un obicei învățat,

deci putem să ne dezvățăm de ele,

iar această schimbare personală
este extrem de importantă.

A trebuit să mă schimb și eu,
de asemenea.

Dar acest lucru nu schimbă sistemul

care zdrobește milioane de alte femei.

Deci trebuie să mergem la rădăcini.

Trebuie să schimbăm ce înseamnă
să fii o femeie bună și un bărbat bun,

deoarece aceasta este
temelia fiecărei societăți.

Nu avem nevoie de femei flexibile,
avem nevoie de definiții flexibile

și pentru bărbați,

și această mare schimbare socială
nu se poate realiza

fără implicarea bărbaților.

Avem nevoie de voi.

Avem nevoie de bărbați
pentru a deveni campioni ai schimbării,

pentru a dezvolta
mușchii puternici ai schimbării.

Altfel, vor mai trece alte două secole

înainte ca fetele și băieții noștri

să fie în siguranță și liberi.

Imaginați-vă jumătate de miliard de femei
care se reunesc, cu sprijinul bărbaților,

să vorbească una cu cealaltă
pentru conversație, pentru schimbare,

atât personală cât și politică,

și imaginați-vă bărbați
în propriile lor cercuri,

și imaginați-vă că femeile și bărbații
se întâlnesc pentru a se asculta reciproc

fără judecată, fără învinuiri,

fără acuzații și fără rușine.

Imaginați-vă cât de mult ne-am schimba.

Putem face asta împreună.

Femei, nu vă ajustați.

Bărbați, ajustați-vă.

Este timpul.

Mulțumesc.

(Aplauze)

SRK: Ce bine spus, ce minunat!

Pentru toată lumea, aceasta este Deepa.

Ascultând-o, mi-am dat seama

că chiar și în cele mai simple conversații
pe care le avem cu femeile,

suntem de fapt agresivi.

De exemplu, îi spun uneori fiicei mele:

„Yaar Tu hasti hai to mujhe
accha lagta hai varna bura lagta hai."

Îmi pare rău,
n-aș face niciodată asta.

Aaj Se main meri beti ko yahi bolunga.

Orice ați face,

mujhe accha hi lagta hai,
aur accha nahi bhi lagta hai

Toh mera kya, tum wohi karo jo
tumhare ko lagta hai, corect?

(Aplauze)

Cum v-ați simțit,

mai întâi ascultând atâtea povești
și dorințe neîmplinite,

lipsa de independență a fetelor

despre care în mod normal, am presupune,
am crede că sunt mai avantajate?

DN: Foarte deprimată.

Pentru mine a fost șocant
și de aceea nu m-am putut opri,

deoarece nu mă gândeam să fac un studiu
și nu aveam de gând să scriu o carte.

Am scris 17 cărți înainte
și m-am gândit „Am terminat.”

dar când m-am dus la Colegiul Sf. Ștefan

și am auzit, la majoritatea colegiilor
de elită faimoase din Delhi,

și de la tineri și tinere,

ce au spus despre ce înseamnă
pentru ei să fie femei și bărbați,

suna nu ca generația mea,
ci ca a mamei mele.

Apoi am mers la un alt colegiu
și la un alt colegiu.

Lucrul care m-a intrigat

este că fiecare femeie
a simțit că este singură,

că își ascunde frica și comportamentul,

pentru că ea crede
că este o vină personală.

Nu este o vină personală,
este antrenament,

și cred că asta este
cea mai mare revelație:

dacă încetăm să ne mai prefacem,

atunci lumea se schimbă.

SRK: Sunteți toate de acord
cu ceea ce spune Deepa?

(Aplauze)

Deja văd acea fată tânără spunând:

„Auzi, ai auzit ce a spus?
Astea sunt vorbele tale.”

Da, așa trebuie să fie.

Voi, băieți, trebuie să vă ajustați.
Noi nu ne mai ajustăm, bine?

(Aplauze)

Mulțumesc frumos!
Să aveți o seară plăcută! Mulțumesc.

(Aplauze)