De ce ar trebui să citiți „Don Quijote”? - Ilan Stavans

Încălecându-și calul firav, Don Quijote atacă o armată de giganți. E datoria sa să înfrângă aceste namile în numele scumpei sale Dulcinea. Dar există o problemă: giganții sunt doar niște mori de vânt. Ce anume face să fie apreciată această poveste a unui cavaler stângaci, dar totuși curajos? Ilan Stavans investighează.

Lecție de Ilan Stavans, regie de Avi Ofer.

Încălecându-și armăsarul firav,

protagonistul romanului „Don Quijote”
atacă o armată de giganți.

În viziunea sa, el are datoria
de a înfrânge aceste namile

în numele scumpei sale
doamne, Dulcinea.

Cu toate astea, acest act de vitejie
nu este gândit bine.

Așa cum îi explică scutierul său
Sancho Panza în mod repetat,

aceștia nu sunt giganți,
ci doar niște mori de vânt.

Don Quijote e hotărât,
însă lancea sa ascuțită

e prinsă imediat între vele.

Fără a pierde curajul,
cavalerul stă mândru

și devine și mai determinat
în misiunea sa.

Această secvență întruchipează
motivul pentru care romanul este apreciat,

epicul, ilogicul și povestea emoționantă
a lui Alonso Quijano,

care devine stângaciul viteaz
Don Quijote de la Mancha,

cunoscut drept
„Cavalerul cu chipul trist”.

Publicat inițial în două volume,
narațiunea îl urmărește pe Don Quijote

în timp ce călătorește
prin Spania Centrală și Nordică

luptând împotriva forțelor răului.

În ciuda imaginației mărețe
a lui Don Quijote,

creatorul său Miguel de Cervantes
nu și-a putut imagina vreodată

că propria sa carte va deveni
cel mai bine vândut roman din istorie.

Cu excepția celor cinci ani
în calitate de soldat

și alți cinci fiind sclavul piraților,

Cervantes și-a petrecut
majoritatea vieții sale

în calitate de biet poet și dramaturg.

Abia după 50 de ani
a publicat cea mai mare sa creație:

o satiră epică de romane cavalerești.

În această perioadă,
cărțile medievale ce relatează

aventurile cavalerilor și codul lor moral
dominau cultura europeană.

În timp ce Cervantes era un admirator,

el era plictisit
de aceste tonuri repetitive,

ce se concentrau mai mult
pe enumerarea faptelor eroice

decât pe dezvoltarea personajului.

Pentru a-i provoca,
el a scris Don Quijote,

povestea unui nobil
sau a unui nobil leneș,

care-și petrece zilele și nopțile
citind romane cavalerești.

Înnebunit de aceste povești,

el începe să se considere
un apărător ai celor asupriți.

Toți oamenii din satul său

încearcă să-l convingă
să renunțe la nebunia sa,

mergând atât de departe
încât au ars câteva

dintre romanele sale de senzație
din biblioteca sa personală.

Însă Don Quijote e de neoprit.

El își îmbracă armura sa strălucitoare,
își încalecă firavul cal

și părăsește satul în căutarea faimei.

Romanul lui Cervantes
dezvăluie o colecție de episoade

ce detaliază pățaniile cavalerului viteaz.

Totuși, spre deosebire
de cărțile cavalerești

și probabil toate ficțiunile anterioare,

povestea lui Cervantes cercetează minuțios
viața interioară a protagonistului.

Don Quijote crește odată
ce narațiunea se dezvoltă,

trecând printr-o schimbare vizibilă.

Revelația literară i-a determinat
pe mulți savanți

să-l numească pe „Don Quijote”
drept primul roman modern.

Această dezvoltare a personajului
nu are loc în izolare.

La început, Don Quijote e însoțit
de un sătean devenit scutier

cunoscut sub numele de Sancho Panza.

Sancho și Don Quijote
sunt un studiu al opusurilor:

unul e realist cu picioarele pe pământ,
în timp ce altul e idealist.

Prietenia lor plină de viață
și mereu în evoluție

e deseori recunoscută
ca duetul original dintre erou și amic,

inspirând secole de parteneriate fictive.

Don Quijote a avut un mare succes.

Numeroase ediții au fost publicate
peste tot în Europa în secolul XVII.

Chiar și în ambele Americi,
unde biserica a interzis toate romanele

pe motiv că erau distracții
pline de păcate,

publicul se delecta cu ediții piratate.

Cartea a fost atât de bine primită
încât cititorii cereau mai mult.

După ce un autor rival
a încercat să profite

cu o continuare falsă a romanului,

drept răspuns Cervantes
a publicat seria oficială.

În prezent, publicat alături
de primul volum drept text complet,

acest volum secundar continuă
firul unde s-a oprit originalul,

unde Don Quijote și Sancho
devin eroi populari.

Ca și în viața reală, Cervantes a inclus

succesul romanului în lumea
personajelor sale.

Această meta-conștientizare
neconvențională

a creat complexitate filozofică,

în timp ce cavalerul și scutierul său
reflectă asupra sensului poveștii lor.

Din nefericire,
Cervantes a vândut foarte ieftin

drepturile de publicare a cărții.

El a murit bogat doar în faimă.

Însă tratatul său
despre puterea creativității

și individualism a inspirat arta,
literatura, cultura populară

și chiar revoluția politică.

Don Quijote susține că imaginația noastră
ne influențează faptele,

făcându-ne capabili de schimbare
și făcându-ne într-adevăr umani.