Cum l-am transformat pe Leonardo DiCaprio într-un cărăbuș | Iva Njunjić | TEDxGhent

În ultimii 250 de ani, naturaliștii au descoperit, descris și numit două milioane de specii de animale și plante. Dar asta reprezintă probabil doar 20% din numărul real existent. Cât de greu e să descoperi o specie nouă? Poate s-o facă oricine? Și de ce este important? Iva Njunjić spune povestea unui cărăbuș mic care a ajuns în presa internațională.

Acest discurs a fost prezentat la un eveniment TEDx, folosind formatul conferințelor TED, dar organizat independent de o comunitate locală. Aflați mai multe la: https://www.ted.com/tedx

În dimineața de 1 mai a acestui an,

lumea a descoperit

că premiatul cu Oscar Leonardo DiCaprio

a fost transformat într-un cărăbuș.

O să vă spun cum am făcut asta.

Dar voi începe povestea
cu o simplă întrebare:

Câte specii de animale sunt pe Pământ?

Ce ați răspunde?

De obicei, oamenii zic
în jur de câteva zeci de mii.

Ei bine, nu.
Răspunsul e undeva la opt milioane.

Și asta fiindcă mamiferele și păsările

sunt o mică fracțiune din biodiversitate.

Adevărata diversitate
e în milioane de creaturi mici,

precum insectele, melcii, păianjenii.

Pe parcursul a trei secole de biologie,

s-au descoperit și numit
doar 1,5 milioane de specii.

Deci doar o mică parte din numărul real.

Poate că am catalogat
toate craterele de pe Lună,

dar aici, pe Pământ, în secolul XXI,

80% din specii sunt încă necunoscute.

E absurd, nu-i așa?

Dar de ce?

Se pare că micile creaturi
au un PR foarte prost,

fiindcă biologii, ca mulți alții,
se concentrează pe cele mari.

Și sunt sute de cercetători în toată lumea

care se ocupă de o specie de tigri,

dar e doar un cercetător
pentru 1.500 de specii de insecte.

Majoritatea asta neștiută și nestudiată
devine din ce în ce mai importantă,

deoarece activitățile umane de azi
le cresc riscul de dispariție.

În fiecare zi pierdem specii

înainte să fi avut ocazia
să le descoperim și să le cunoaștem.

Asta înseamnă că taxonomiștii
mai au mult de muncă.

Taxonomiștii sunt biologi, ca mine,
a căror sarcină e să descopere specii noi.

Și cred că avem cea mai bună meserie
din lume.

E extraordinară

și nu e nimic mai plăcut
decât să fii undeva în pădure,

în căutarea unor noi specii.

Oamenii așteaptă asta de la noi.

Acum câțiva ani,

guvernul olandez a înființat
„Programul Național de Cercetare”,

care a fost o ocazie pentru publicul larg

să trimită întrebări la care cercetătorii
trebuiau să răspundă

pentru banii contribuabililor.

Unul dintre lucrurile pe care oamenii
le-au cerut biologilor

a fost să descopere specii noi

și să afle câte specii sunt pe Pământ.

Din păcate, în același timp,
finanțarea publică pentru taxonomie scade,

deoarece guvernele dau prioritate
științei de ultimă oră,

în timp ce taxonomia e mai învechită.

Așa că am început să ne gândim
la metode alternative de finanțare.

Și ne-am zis:

„Ce-ar fi să implicăm non-biologi

cărora, asemenea nouă, le place
să descopere noi animale?

Un fel de turism taxonomic.”

Am înființat o organizație
numită „Taxon Expeditions.”

Organizăm expediții științifice

pentru publicul larg,

adică pentru oameni obișnuiți,
interesați de natură și știință.

Scopul fiecărei expediții
e descoperirea de noi specii.

Oamenii plătesc pentru a participa

și din acei bani finanțăm tot:

întreaga expediție, cercetarea,

sponsorizarea studenților
și a cercetătorilor locali,

precum și publicațiile științifice.

Ce e cel mai important

e că rezultatul e disponibil pentru toți.

Toate specimenele adunate
în aceste excursii

sunt depozitate la muzeul local,

pentru ca cercetătorii și ecologiștii
să le poată studia.

Publicăm toate speciile noi
în reviste cu acces gratuit,

pentru ca oricine să poată citi.

Dar cum descoperi o specie nouă?

Poate s-o facă oricine? Cât de greu e?

E surprinzător de ușor.

Doar dai cu plasa de fluturi
prin frunzișul junglei

sau aduni o mână de frunze moarte
dintr-o pădure tropicală

și e aproape garantat
că vei prinde specii noi.

De fapt, e posibil să găsești
specii noi chiar în propria curte.

Dar secretul e să-ți dai seama
care sunt cele noi și de ce.

Și pentru asta ai nevoie de experți.

Experți ca Hendrik Freitag, de exemplu,
de la Universitatea din Manila,

care știe tot ce se poate
despre gândacii de apă.

Sau Menno Schilthuizen,
de la Universitatea din Leiden,

care e specialist
în melci și limacși tropicali.

Sau eu, specialistă în gândaci de peșteră.

Ajută să ai și o echipă de geneticieni

cu un laborator ADN portabil,

cu care pot citi ADN-ul noilor specii.

Așa că pune oamenii ăștia alături
de un grup de neinițiați entuziaști

într-o stație de cercetare în junglă
pentru zece zile

și vei avea rețeta succesului.

Acestea sunt câteva imagini
din expediția noastră din Borneo.

Ea e Aglaya, o romancieră din Olanda.

Brock, un fotograf din Australia,

William, administrator de colegiu
din Texas,

care adoră să se cațere în copaci,

antropologul Tony, tot din Australia.

Niciunul dintre ei nu e biolog,
dar toți au ceva în comun.

Toți sunt pasionați
de biodiversitate și conservare.

În urma acestor excursii
se aleg cu o experiență unică.

Petrec zece zile într-un loc izolat,

învățând de la cercetători.

Descoperă specii noi
și le dau nume științifice oficiale.

Mai mult de atât,
ajută la accelerarea descoperirilor

și la documentarea biodiversității
care acum e în pericol.

Ce facem mai exact în aceste expediții?

Ele sunt compuse din două părți.

Prima e munca de teren,

unde învățăm participanții
toate trucurile și secretele

pe care biologii din domeniu le folosesc
pentru a aduna și descoperi specii noi.

A doua parte are loc
în laboratorul de teren,

unde învățăm oamenii să sorteze
și să studieze specimenele.

Le dezmembrăm și organele genitale -

mă refer la gândaci, nu la participanți -

deoarece această parte din corp e crucială
pentru identificarea diferitelor specii.

De asemenea, extragem și analizăm
ADN-ul exemplarelor colectate,

iar la finalul expediției

votăm și alegem împreună
nume pentru noile specii.

Apoi întreaga echipă lucrează
la un material,

care e trimis unei reviste științifice.

Până acum, am avut patru expediții
și am descoperit 18 specii noi.

Și toate sunt animale mici,

precum cărăbuși foarte mici,
un acarian de apă minuscul.

De fapt, cea mai mare specie găsită
a fost un limax lung de doi centimetri.

Dar în ciuda dimensiunilor mici,

aceste animale sunt constituenți
cruciali ai ecosistemelor,

unde îndeplinesc multe funcții importante.

Suntem foarte mândri
de descoperirile noastre,

dar când spunem oamenilor despre ele,

ei dau din umeri,

pentru că preferă să audă
despre niște mamifere mari

sau specii noi de fluturi arătoși.

De aceea avem un as în mânecă:

vedetele.

Speciile noi sunt uneori numite
după vedete și aspectul lor distinctiv.

Păianjenul David Bowie,
cu părul în culori trăsnite.

Sau o nouă specie de muscă
cu posterior auriu,

numită după Beyoncé.

Sau una dintre preferatele mele,

această specie de molie
numită după Donald Trump,

care are...

un păr blond foarte frumos,
după cum se poate observa,

dar și un penis foarte mic.

(Urale)

(Aplauze)

Pe de altă parte, unele vedete
sunt imortalizate în nume de animale

nu din pricina aspectului,

ci prin contribuția lor la mediu.

În prima expediție în Borneo,

am găsit acest gândac de apă
mic și necunoscut.

Era o specie nouă

și ne-am decis să o numim
după faimosul actor Leonardo DiCaprio,

care e cunoscut ca fiind
și un foarte dedicat ecologist.

Se pare că, uneori, a avea un nume faimos

atașat la ceea ce ar fi altminteri
o creatură mică și neobservabilă

e singurul mod pentru ca aceste specii
să primească atenție.

Așa că ne așteptam ca acest gândac
să primească atenție mediatică,

dar nu eram pregătiți pentru ce a urmat.

DiCaprio și-a schimbat
poza de profil pe Facebook

(Râsete)

cu poza gândacului nostru.

E grozav, nu-i așa?

E cea mai bună susținere a muncii noastre
pe care ne-am fi putut-o dori.

Desigur că și presa s-a dezlănțuit.

M-am trezit dintr-odată dând interviuri
la The Guardian, Forbes, Life Science.

Apăreau clipuri pe YouTube despre asta.

A fost chiar și la TV, la BBC Wild.

Poate că gândacul mic și negru DiCaprio
nu va câștiga premii Oscar pentru aspect,

dar în ecologie contează
chiar și creatura cea mai mică.

Uneori trebuie ca o vedetă
să se transforme într-un cărăbuș

ca să-i facă pe oameni să observe
întreaga lume ascunsă

a târâtoarelor înfiorătoare și necunoscute
cu care împărțim planeta.

Fiindcă ele merită atenție.

Nu pentru că sunt multe
încă nedescoperite,

ci pentru că viața pe Pământ,
așa cum o știm noi,

nu ar exista fără ele.

Aerisirea solului,

descompunerea materiei organice,
polenizarea plantelor,

acestea sunt micile lucruri
care conduc lumea.

Și cu turiștii noștri taxonomiști
le vom descoperi secretele.

Vă mulțumesc!

(Aplauze)

Mulțumesc!

(Aplauze)