Return to Video

David MacKay: O trecere în revistă a resurselor regenerabile.

  • 0:00 - 0:03
    La începutul Revoluției Industriale,
  • 0:03 - 0:05
    cantitatea de carbon de sub Marea Britanie,
  • 0:05 - 0:09
    în formă de cărbune, era la fel de mare
  • 0:09 - 0:13
    ca cea în formă de petrol
    de sub Arabia Saudită
  • 0:13 - 0:16
    iar acest carbon a propulsat
    Revoluția Industrială,
  • 0:16 - 0:18
    a pus cuvântul „Mare” în Marea Britanie,
  • 0:18 - 0:22
    și a dus la perioada de
    dominație mondială britanică.
  • 0:22 - 0:26
    În 1918, producția de cărbune
    din Marea Britanie a fost maximă
  • 0:26 - 0:28
    și e în declin de atunci încoace.
  • 0:28 - 0:31
    În timp, Marea Britanie
    a început să folosească petrol și gaz
  • 0:31 - 0:35
    din Marea Nordului, iar în anul 2000,
  • 0:35 - 0:37
    producția de petrol și gaz
    din Marea Nordului
  • 0:37 - 0:42
    a atins maximul.
    Acum e în scădere.
  • 0:42 - 0:45
    Observațiile acestea despre finitudinea
  • 0:45 - 0:48
    combustibililor fosili siguri,
    locali, ușor accesibili,
  • 0:48 - 0:52
    sunt un motiv pentru a spune
    „Bun, ce urmează?
  • 0:52 - 0:55
    Cum va fi viața după combustibilii fosili?
  • 0:55 - 0:57
    Ar trebui să ne gândim serios
  • 0:57 - 0:59
    cum să renunțăm la ei?”
  • 0:59 - 1:02
    Un alt motiv, desigur,
    e schimbarea climatică.
  • 1:02 - 1:05
    Când vorbim despre
    sfârșitul combustibililor fosili
  • 1:05 - 1:08
    și reacții la schimbarea climatică,
  • 1:08 - 1:12
    sunt multe bazaconii
    și publicitate derutantă.
  • 1:12 - 1:15
    Simt că e datoria mea,
    ca fizician, să ajut oamenii
  • 1:15 - 1:17
    să navigheze printre vorbele goale
  • 1:17 - 1:20
    și să înțeleagă acțiunile care contează,
  • 1:20 - 1:25
    să se concentreze asupra
    ideilor care au efect.
  • 1:25 - 1:28
    Am să vă demonstrez prin
    ceea ce fizicienii numesc
  • 1:28 - 1:30
    un calcul pe genunchi.
  • 1:30 - 1:32
    Ne plac calculele sumare.
  • 1:32 - 1:34
    Pui o întrebare, scrii câteva numere,
  • 1:34 - 1:35
    și obții un răspuns.
  • 1:35 - 1:38
    Poate nu e foarte exact,
    dar te poate face să spui
  • 1:38 - 1:38
    „Hmm.”
  • 1:38 - 1:41
    Deci iată o întrebare:
    Imaginați-vă dacă am spune
  • 1:41 - 1:43
    „Da, putem renunța la combustibili fosili.
  • 1:43 - 1:45
    Vom folosi biogaz. Am rezolvat problema.
  • 1:45 - 1:47
    În transport nu mai avem nevoie petrol.”
  • 1:47 - 1:53
    Ce-ar fi dacă am cultiva
    biogazul pentru un drum
  • 1:53 - 1:57
    pe partea cu iarbă
    de la marginea drumului?
  • 1:57 - 2:01
    Cât de lată ar trebui să fie
    marginea ca să funcționeze?
  • 2:01 - 2:03
    Ok, să adăugăm niște numere.
  • 2:03 - 2:06
    Să zicem că mașinile
    merg cu 100 de km pe oră
  • 2:06 - 2:08
    și consumă 7,8 litri la 100 km.
  • 2:08 - 2:11
    E media europeană pentru mașinile noi.
  • 2:11 - 2:13
    Estimăm productivitatea
    culturilor de biogaz
  • 2:13 - 2:16
    la 1.200 litri de biogaz
    pe hectar pe an.
  • 2:16 - 2:19
    Asta-i cifra reală pentru biogazul european.
  • 2:19 - 2:22
    Să ne imaginăm că mașinile
    sunt distanțate la 80 de metri
  • 2:22 - 2:24
    între ele, mergând continuu
  • 2:24 - 2:25
    pe acest drum.
  • 2:25 - 2:27
    Lungimea nu contează,
    cu cât e mai lung drumul
  • 2:27 - 2:30
    cu atât mai multe
    culturi de biogaz vom avea.
  • 2:30 - 2:31
    Ce facem cu numerele astea?
  • 2:31 - 2:33
    Luăm primul număr și îl împărțim
  • 2:33 - 2:35
    la celelalte trei, și obținem 8 km.
  • 2:35 - 2:36
    Și ăsta e răspunsul.
  • 2:36 - 2:39
    Atât de lată ar trebui să fie plantația,
  • 2:39 - 2:41
    cu ipotezele date.
  • 2:41 - 2:44
    Și poate te face să spui „Hmm.
  • 2:44 - 2:48
    Poate nu va fi atât de ușor.”
  • 2:48 - 2:51
    Ai putea realiza
    că ar fi o problemă
  • 2:51 - 2:54
    cu suprafețele, iar în discuția asta
  • 2:54 - 2:57
    aș vrea să vorbesc despre
    terenuri de pământ, și să întreb
  • 2:57 - 3:00
    e vreo problemă cu ele?
    Răspunsul va fi
  • 3:00 - 3:03
    da, dar depinde în ce țară ești.
  • 3:03 - 3:05
    Să începem cu Marea Britanie,
  • 3:05 - 3:07
    fiindcă aici ne aflăm.
  • 3:07 - 3:10
    Consumul de energie al U.K.,
  • 3:10 - 3:14
    consumul total, nu doar transport, ci tot.
  • 3:14 - 3:16
    Îmi place să-l cuantific în becuri.
  • 3:16 - 3:20
    Ca și cum fiecare ținem
    125 de becuri aprinse tot timpul,
  • 3:20 - 3:23
    125 kwatt/oră pe zi de persoană
  • 3:23 - 3:27
    e consumul de energie din U.K.
  • 3:27 - 3:29
    Ar veni 40 de becuri pentru transport,
  • 3:29 - 3:31
    40 de becuri pentru încălzire,
  • 3:31 - 3:34
    și 40 de becuri pentru
    producerea electricității.
  • 3:34 - 3:35
    Alte lucruri sunt relativ mici
  • 3:35 - 3:38
    în comparație cu acești trei mastodonți.
  • 3:38 - 3:41
    Ar fi o amprentă energetică
    și mai mare dacă luăm în calcul
  • 3:41 - 3:43
    energia incorporată în tot ce importăm
  • 3:43 - 3:47
    în țara noastră, iar 90%
    din energia de astăzi
  • 3:47 - 3:51
    vine tot din combustibili fosili,
    și doar 10%
  • 3:51 - 3:53
    din alte surse, mai verzi
  • 3:53 - 3:56
    ca energia nucleară și resurse regenerabile.
  • 3:56 - 3:57
    Deci,
  • 3:57 - 4:01
    asta e U.K., iar densitatea populației din U.K.
  • 4:01 - 4:04
    este 250 de locuitori pe km pătrat.
  • 4:04 - 4:06
    Vă arăt alte țări
  • 4:06 - 4:07
    raportate la aceleași două numere.
  • 4:07 - 4:09
    Pe axa verticală reprezint
  • 4:09 - 4:12
    câte becuri -- care e consumul de energie
  • 4:12 - 4:15
    de persoană, noi avem
    125 de becuri de persoană,
  • 4:15 - 4:18
    iar punctul albastru de acolo
    arată suprafața de pământ
  • 4:18 - 4:20
    a Regatului Unit.
  • 4:20 - 4:23
    Densitatea populației e pe axa orizontală,
  • 4:23 - 4:26
    și suntem 250 pe km pătrat.
  • 4:26 - 4:28
    Adăugăm țările europene cu albastru,
  • 4:28 - 4:31
    și vedeți o mare diversitate.
  • 4:31 - 4:33
    Ar trebui să subliniez, ambele axe
  • 4:33 - 4:35
    sunt exponențiale.
    Când treci de la o linie gri
  • 4:35 - 4:39
    la următoarea, urci cu un factor de 10.
  • 4:39 - 4:42
    Să adăugăm Asia cu roșu,
  • 4:42 - 4:45
    Orientul Mijlociu și
    Africa de Nord cu verde,
  • 4:45 - 4:49
    Africa sub-Sahariană cu albastru,
  • 4:49 - 4:52
    negru e America de Sud,
  • 4:52 - 4:55
    mov e America Centrala,
  • 4:55 - 4:58
    și, cu galben-verzui,
    avem America de Nord,
  • 4:58 - 5:00
    Australia și Noua Zeelandă.
  • 5:00 - 5:03
    Vedeți variația mare
    a densității populației
  • 5:03 - 5:06
    și a consumului pe cap de locuitor.
  • 5:06 - 5:08
    Țările sunt diferite una de cealaltă.
  • 5:08 - 5:11
    În stânga sus, Canada
    și Australia, cu suprafețe
  • 5:11 - 5:14
    enorme, consum foarte mare
    pe cap de locuitor,
  • 5:14 - 5:16
    200 - 300 becuri de persoană,
  • 5:16 - 5:20
    densitatea populației foarte redusă.
  • 5:20 - 5:23
    În dreapta sus, Bahrain
    are aproximativ același consum
  • 5:23 - 5:25
    de energie de persoană, ca și Canada,
  • 5:25 - 5:28
    peste 300 de becuri de persoană,
  • 5:28 - 5:31
    dar densitatea populației lor
    e de 300 de ori mai mare,
  • 5:31 - 5:32
    1000 de locuitori pe km pătrat.
  • 5:32 - 5:36
    În dreapta jos, Bangladesh
    cu aceeași densitate a populației
  • 5:36 - 5:41
    ca Bahrain, dar consumă
    de 100 de ori mai puțin de persoană.
  • 5:41 - 5:44
    În stânga jos, ei bine, nu e nimeni.
  • 5:44 - 5:46
    Dar erau cândva o grămadă de oameni.
  • 5:46 - 5:47
    Iată alt mesaj din această diagramă.
  • 5:47 - 5:51
    Am adăugat codițe albastre după Sudan, Libia,
  • 5:51 - 5:52
    China, India, Bangladesh.
  • 5:52 - 5:55
    Acolo-s 15 ani de progres.
  • 5:55 - 5:57
    Unde erau acum 15 ani,
    și unde sunt acum?
  • 5:57 - 6:00
    Și mesajul este, majoritatea țărilor
    se duc spre dreapta,
  • 6:00 - 6:01
    și în sus,
  • 6:01 - 6:03
    sus și la dreapta
    -- densitatea populației mai mare
  • 6:03 - 6:05
    și consum mai mare pe cap de locuitor.
  • 6:05 - 6:08
    Deci, poate că suntem
    în colțul din dreapta sus,
  • 6:08 - 6:11
    puțin neobișnuit,
    Regatul Unit însoțit de
  • 6:11 - 6:14
    Germania, Japonia,
    Coreea de Sud, Olanda,
  • 6:14 - 6:16
    și o grămadă de alte țări puțin ciudate,
  • 6:16 - 6:18
    dar multe alte țări urcă
  • 6:18 - 6:20
    și vin spre dreapta ca să ni se alăture,
  • 6:20 - 6:24
    așa că suntem o imagine,
    dacă vreți, a cum ar putea arăta
  • 6:24 - 6:28
    viitorul consumului de energie în alte țări.
  • 6:28 - 6:32
    Am mai adăugat diagramei niște linii roz
  • 6:32 - 6:34
    care merg în jos și spre dreapta.
  • 6:34 - 6:36
    Sunt liniile de consum egal de energie
  • 6:36 - 6:40
    pe unitate de suprafață, pe care
    le măsor în wați pe metru pătrat.
  • 6:40 - 6:41
    De exemplu, linia din mijloc,
  • 6:41 - 6:45
    0,1 wați pe metru pătrat (w/mp),
    e consumul de energie
  • 6:45 - 6:49
    pe unitate de suprafață al Arabiei Saudite,
    Norvegiei, Mexicului in mov,
  • 6:49 - 6:53
    și Bangladesh acum 15 ani,
  • 6:53 - 6:56
    iar jumătate din populația lumii
    trăiește în țări
  • 6:56 - 7:00
    care depășesc deja acea linie.
  • 7:00 - 7:03
    Regatul unit consuma 1,25 w/mp.
  • 7:03 - 7:05
    Regatul Unit consumă 1,25 w/mp.
  • 7:05 - 7:09
    La fel și Germania, iar Japonia
    consumă puțin mai mult.
  • 7:09 - 7:12
    Deci, să vedem acum
  • 7:12 - 7:14
    de ce-i important.
    De ce e important?
  • 7:14 - 7:18
    Putem măsura resursele regenerabile
  • 7:18 - 7:20
    și alte forme de a produce de energie,
  • 7:20 - 7:23
    iar regenerabilele sunt
    ideea principală despre
  • 7:23 - 7:28
    cum am putea scăpa de consumul
    de 90% combustibili fosili.
  • 7:28 - 7:29
    Iată câteva resurse regenerabile.
  • 7:29 - 7:32
    Culturile energetice furnizează
    jumătate de watt pe metru pătrat
  • 7:32 - 7:34
    în climatele europene.
  • 7:34 - 7:37
    Ce înseamnă asta?
    Probabil că anticipați
  • 7:37 - 7:39
    rezultatul, fiindcă v-am spus
    despre plantația de biogaz
  • 7:39 - 7:41
    acum un moment.
  • 7:41 - 7:44
    Consumăm 1,25 w/mp.
  • 7:44 - 7:45
    Înseamnă că și dacă ați acoperi
  • 7:45 - 7:48
    tot Regatul Unit de culturi energetice,
  • 7:48 - 7:52
    n-ați atinge consumul de energie actual.
  • 7:52 - 7:54
    Energia eoliană produce puțin mai mult,
  • 7:54 - 7:57
    2,5 w/mp, dar e doar de două ori mai mare
  • 7:57 - 8:01
    decât 1,25 w/mp.
  • 8:01 - 8:04
    înseamnând că,
    dacă ați vrea literalmente să produceți
  • 8:04 - 8:06
    tot consumul de energie,
    sub toate formele, din instalații eoliene,
  • 8:06 - 8:11
    ați avea nevoie de ele
    pe jumătate din suprafața U.K.
  • 8:11 - 8:15
    Apropo, am date care susțin
    toate afirmațiile astea.
  • 8:15 - 8:18
    Următoarea, energia solară.
  • 8:18 - 8:20
    Panourile solare plasate pe acoperiș,
  • 8:20 - 8:26
    produc 20 de w/mp în Anglia.
  • 8:26 - 8:28
    Dacă vreți mai mult de la panourile solare,
  • 8:28 - 8:31
    trebuie să adoptați metoda
    tradițională bavareză
  • 8:31 - 8:33
    unde săriți de pe acoperiș
    și acoperiți și pajiștile
  • 8:33 - 8:35
    cu panouri solare.
  • 8:35 - 8:37
    Parcurile solare, din cauza
    spațiilor dintre panouri,
  • 8:37 - 8:39
    produc mai puțin.
    Produc în jur de 6 w/mp.
  • 8:39 - 8:42
    produc mai puțin.
    Produc în jur de 6 w/mp.
  • 8:42 - 8:44
    Aici e un parc solar
    din Vermont cu date reale,
  • 8:44 - 8:48
    care produce 4,2 w/mp.
  • 8:48 - 8:51
    Amintiți-vă unde suntem, 1,25 w/mp,
  • 8:51 - 8:55
    instalațiile eoliene 2,5,
    parcurile solare cam 5.
  • 8:55 - 8:58
    Deci, orice resurse regenerabile alegi,
  • 8:58 - 9:01
    sau combinație de regenerabile,
  • 9:01 - 9:04
    dacă vrei să alimentezi U.K. din ele,
  • 9:04 - 9:06
    vei avea nevoie să acoperi în jur de
  • 9:06 - 9:09
    20 - 25% din țară
  • 9:09 - 9:11
    cu acele regenerabile.
  • 9:11 - 9:12
    Și nu spun că e o idee rea.
  • 9:12 - 9:14
    Trebuie doar să înțelegem numerele.
  • 9:14 - 9:16
    Categoric nu sunt anti-regenerabile.
    Iubesc regenerabilele.
  • 9:16 - 9:21
    Dar sunt și pro-aritmetică. (Râsete)
  • 9:21 - 9:23
    Concentrarea energiei solare
    în deșerturi produce mai multă
  • 9:23 - 9:25
    energie pe unitate de suprafață,
    pentru că nu există
  • 9:25 - 9:27
    problema norilor.
  • 9:27 - 9:30
    Instalația aceasta produce 14 w/mp,
  • 9:30 - 9:32
    aceasta 10 w/mp,
  • 9:32 - 9:35
    iar aceasta din Spania 5 w/mp.
  • 9:35 - 9:37
    Dacă suntem generoși cu
    concentrarea energiei solare,
  • 9:37 - 9:40
    e plauzibil că ar putea produce
  • 9:40 - 9:42
    20 w/mp. Asta-i bine.
  • 9:42 - 9:45
    Desigur, Marea Britanie nu are deșerturi.
  • 9:45 - 9:48
    Încă. (Râsete)
  • 9:48 - 9:51
    Iată rezumatul de până acum.
  • 9:51 - 9:54
    Oricât de mult le agreez,
    toate regenerabilele sunt difuze.
  • 9:54 - 9:56
    Toate au putere mică
    pe unitatea de suprafață,
  • 9:56 - 9:58
    și trebuie să acceptăm asta.
  • 9:58 - 10:02
    Și asta înseamnă, dacă vrei ca regenerabilele
  • 10:02 - 10:04
    să facă o diferență substanțială pentru o țară ca
  • 10:04 - 10:07
    Regatul Unit la dimensiunea consumului actual,
  • 10:07 - 10:10
    trebuie să-ți imaginezi
    instalații de regenerabile
  • 10:10 - 10:13
    care să fie de mărimea țării - nu toată țara,
  • 10:13 - 10:17
    dar o parte importantă din țară.
  • 10:17 - 10:20
    Mai sunt și alte opțiuni
    pentru generarea energiei
  • 10:20 - 10:22
    care nu necesită combustibili fosili.
  • 10:22 - 10:25
    Este energie nucleară,
    iar pe harta aceasta
  • 10:25 - 10:26
    vedeți un B la Sizewell
  • 10:26 - 10:29
    într-un km pătrat albastru.
  • 10:29 - 10:31
    Echivalează cu 1 gigawatt pe km pătrat,
  • 10:31 - 10:33
    care înseamnă 1000 w/mp.
  • 10:33 - 10:36
    Prin această măsurătoare,
    energia nucleară
  • 10:36 - 10:41
    nu e la fel de intruzivă ca regenerabilele.
  • 10:41 - 10:44
    Desigur, contează și alte calcule,
    iar energia nucleară
  • 10:44 - 10:46
    are tot felul de probleme de poplaritate.
  • 10:46 - 10:48
    Dar la fel se întâmplă și cu regenerabilele.
  • 10:48 - 10:51
    Iată o fotografie a unui exercițiu
    de consultare în plină desfășurare
  • 10:51 - 10:54
    în orășelul Penicuik, lângă Edinburgh.
  • 10:54 - 10:56
    Vedeți copiii din Penicuick sărbătorind
  • 10:56 - 10:59
    arderea semnului morii de vânt.
  • 10:59 - 11:04
    Deci oamenii sunt anti-orice,
    și trebuie să păstrăm
  • 11:04 - 11:06
    toate opțiunile pe masă.
  • 11:06 - 11:10
    Ce poate face o țară ca U.K.
    pentru partea de aprovizionare?
  • 11:10 - 11:13
    Opțiunile sunt, aș spune, următoarele trei:
  • 11:13 - 11:16
    - energie regenerabilă,
    și recunoașterea faptului că trebuie
  • 11:16 - 11:19
    să fie aproape de mărimea țării;
    - regenerabilele altcuiva,
  • 11:19 - 11:22
    adică am putea merge și vorbi
    foarte politicos cu oamenii
  • 11:22 - 11:24
    din colțul de sus stânga
    al diagramei și să spunem
  • 11:24 - 11:26
    „Ăă, nu vrem regenerabile la noi în grădină,
  • 11:26 - 11:29
    dar am putea să le punem
    în grădina voastră?”
  • 11:29 - 11:31
    Asta-i o opțiune solidă.
  • 11:31 - 11:34
    E o metodă pentru lumea întreagă
    să rezolve problema.
  • 11:34 - 11:39
    Iar țări ca Australia,
    Rusia, Libia, Kazakhstan,
  • 11:39 - 11:43
    ar putea fi cei mai buni prieteni ai noștri
    pentru producerea de regenerabile.
  • 11:43 - 11:45
    A treia opțiune este energia nucleară.
  • 11:45 - 11:48
    Acestea sunt opțiuni
    pentru partea de aprovizionare.
  • 11:48 - 11:51
    Pe lângă pârghille de aprovizionare
    pe care putem apăsa,
  • 11:51 - 11:53
    și amintiți-vă, avem nevoie de cantități mari,
  • 11:53 - 11:54
    pentru că, la momentul actual,
  • 11:54 - 11:56
    obținem 90% din energie din combustibili fosili.
  • 11:56 - 11:59
    Pe lângă acele pârghii,
    am putea vorbi de alte metode
  • 11:59 - 12:02
    de rezolvare a problemei,
    și anume, am putea diminua cererea,
  • 12:02 - 12:04
    înseamnând reducerea populației
  • 12:04 - 12:06
    -- nu sunt sigur cum am face asta --
  • 12:06 - 12:09
    sau reducerea consumului
    pe cap de locuitor.
  • 12:09 - 12:12
    Să vorbim de alte trei pârghii mari
  • 12:12 - 12:14
    care ajuta cu partea de consum.
  • 12:14 - 12:16
    În primul rând, transportul.
    Avem principiile fizice care spun
  • 12:16 - 12:19
    cum să reducem consumul
    de energie din transport,
  • 12:19 - 12:22
    iar oamenii spun adesea
    „Tehnologia are răspuns la orice,
  • 12:22 - 12:24
    Putem face vehicule
    de 100 de ori mai eficiente.”
  • 12:24 - 12:26
    Și asta e aproape adevărat. Să vă arăt.
  • 12:26 - 12:29
    Consumul de energie
    al unei astfel de mașini
  • 12:29 - 12:33
    este 80 kwh pe 100 kilometri de persoană.
  • 12:33 - 12:37
    Vorbim de mașina europeană obișnuită.
  • 12:37 - 12:39
    80 kilowați/oră.
    Putem face ceva de o sută de ori
  • 12:39 - 12:42
    mai bun aplicând principiile fizice
    pe care le-am listat?
  • 12:42 - 12:47
    Da. Iat-o. Bicicleta.
    E de 80 de ori mai eficientă
  • 12:47 - 12:50
    energetc și e alimentată
    cu biocombustibil, cu biscuiți.
  • 12:50 - 12:52
    (Râsete)
  • 12:52 - 12:54
    Sunt și alte opțiuni între ele,
    pentru că, poate,
  • 12:54 - 12:55
    doamna din mașină ar spune „Nu, nu, nu,
  • 12:55 - 12:58
    vreți să-mi schimbați stilul de viață.
    Nu mi-l schimbați, vă rog.”
  • 12:58 - 13:01
    Am putea s-o convingem
    să se urce într-un tren,
  • 13:01 - 13:03
    mult mai eficient decât o mașină,
  • 13:03 - 13:04
    dar ar putea fi o schimbare
    a stilului de viață.
  • 13:04 - 13:05
    Mai e mașina-eco, stânga sus.
  • 13:05 - 13:07
    Încape confortabil în ea un adolescent,
  • 13:07 - 13:09
    e mai scundă decât jaloanele rutiere,
  • 13:09 - 13:11
    și aproape la fel de eficient ca o bicicletă,
  • 13:11 - 13:15
    cu condiția să-l conduci cu 24 km/h.
  • 13:15 - 13:17
    Între ele, câteva opțiuni ceva mai realiste
  • 13:17 - 13:20
    pe pârghia asta, cea de transport,
    sunt vehiculele electrice,
  • 13:20 - 13:23
    deci motorete electrice și
    mașini electrice la mijloc,
  • 13:23 - 13:25
    poate de 4 ori mai eficiente energetic
  • 13:25 - 13:29
    decât mașina standard
    alimentată cu benzină.
  • 13:29 - 13:31
    Urmează partea de încălzire.
  • 13:31 - 13:34
    O treime din consumul energetic
    se duce spre încălzire
  • 13:34 - 13:36
    și o mare parte ține de locuințe
  • 13:36 - 13:39
    și alte clădiri care încălzesc
    spațiul și produc apă caldă.
  • 13:39 - 13:42
    Iată o casaă britanică normală.
  • 13:42 - 13:46
    E casa mea, cu Ferrari-ul în față.
  • 13:46 - 13:47
    Ce-i putem face?
  • 13:47 - 13:50
    Legile fizice scrise mai sus
  • 13:50 - 13:55
    descriu în ce fel consumul pentru încălzire
  • 13:55 - 13:58
    vine din lucruri pe care le poți controla.
  • 13:58 - 14:00
    Poți controla diferența de temperatură
  • 14:00 - 14:02
    dintre interior și exterior, și există
  • 14:02 - 14:04
    tehnologia asta remarcabilă
    numită termostat.
  • 14:04 - 14:06
    Pui mâna pe el, îl rotești spre stânga,
  • 14:06 - 14:09
    iar consumul de energie
    al casei tale scade.
  • 14:09 - 14:13
    Am încercat. Funcționează.
    Unii spun că e o schimbare majoră.
  • 14:13 - 14:17
    Mai poți să chemi băieții să umple
    cu material izolator, ca să reduci
  • 14:17 - 14:19
    scurgerile de căldură
    -- izolezi pereții, acoperișul,
  • 14:19 - 14:22
    iei o ușă nouă și așa mai departe.
  • 14:22 - 14:26
    Adevărul trist e că, vei economisi bani.
  • 14:26 - 14:28
    Asta nu-i trist, e bine, dar
    trist e că o să acoperi doar
  • 14:28 - 14:32
    25% din scurgerile casei tale,
  • 14:32 - 14:34
    dacă pui în practică toate ideile astea bune.
  • 14:34 - 14:37
    Dacă vrei să te apropii de
    standardele de construcție
  • 14:37 - 14:39
    suedeze, cu o casă nasoală ca asta,
  • 14:39 - 14:43
    trebuie să izolezi exteriorul clădirii,
  • 14:43 - 14:47
    cum se vede la
    blocul acesta din Londra.
  • 14:47 - 14:50
    Poți produce energie mai eficient
    utilizând pompe de căldură
  • 14:50 - 14:53
    care folosesc mai puțină energie
    de grad înalt, ca electricitatea,
  • 14:53 - 14:56
    ca să mute căldură din grădină în casă.
  • 14:56 - 14:59
    A treia opțiune pentru cerere
    despre care vreau să vorbesc,
  • 14:59 - 15:00
    al treilea mod de a reduce
    consumul energetic este,
  • 15:00 - 15:02
    citirea contoarelor.
  • 15:02 - 15:04
    Oamenii vorbesc mult
    despre contoare inteligente,
  • 15:04 - 15:05
    dar o poți face singur.
  • 15:05 - 15:08
    Folosiți-vă ochii,
    fiți deștepți, citiți-vă contorul.
  • 15:08 - 15:11
    Dacă semănați cu mine,
    vă va schimba viața.
  • 15:11 - 15:12
    Iată un grafic pe care l-am făcut.
  • 15:12 - 15:15
    Scriam o carte despre energie durabilă,
  • 15:15 - 15:17
    când un prieten m-a întrebat
    „Câtă energie folosești acasă?”
  • 15:17 - 15:19
    Mi-a fost jenă. Nu știam.
  • 15:19 - 15:22
    Așa că am început să îmi
    citesc contorul săptămânal.
  • 15:22 - 15:24
    Valorile vechi ale contorului sunt
  • 15:24 - 15:26
    in partea de sus a graficului, iar 2007
  • 15:26 - 15:28
    e cu verde, jos de tot, de când
  • 15:28 - 15:31
    citeam contorul saptămnal,
    iar viața mea s-a schimbat,
  • 15:31 - 15:34
    pentru că am început să experimentez,
  • 15:34 - 15:36
    să văd ce are efect, iar consumul de gaz
  • 15:36 - 15:37
    a scazut mult când
    am început să mă joc
  • 15:37 - 15:39
    cu termostatul și temporizarea
    sistemului de încălzire.
  • 15:39 - 15:42
    Am redus mai mult de jumătate
    din factura la gaze.
  • 15:42 - 15:45
    Am o poveste similară și pentru
    consumul de electricitate,
  • 15:45 - 15:49
    unde închizând DVD-playerele, boxele,
  • 15:49 - 15:52
    perifericele computerului care
    era pornite tot timpul,
  • 15:52 - 15:54
    și pornindu-le doar când
    aveam nevoie de ele,
  • 15:54 - 15:58
    am redus o treime și
    din factura electrică.
  • 15:58 - 16:01
    Avem nevoie de un plan
    care are sens, și v-am arătat
  • 16:01 - 16:04
    șase pârghii mari, și trebuie
    să acționăm la scară mare,
  • 16:04 - 16:06
    pentru că 90% din energie
    vine din combustibili fosili,
  • 16:06 - 16:11
    așa că trebuie să folosim din greu
    toate, sau multe dintre pârghiile acestea.
  • 16:11 - 16:14
    Cele mai multe dintre pârghii
    au probleme de popularitate,
  • 16:14 - 16:17
    iar dacă e una pe care
    nu iți place s-o folosești,
  • 16:17 - 16:19
    atunci gândește-te că va trebui
  • 16:19 - 16:23
    să le folosești și mai intens pe celelalte.
  • 16:23 - 16:26
    Sunt susținător înflăcărat
    al discuțiilor serioase,
  • 16:26 - 16:30
    bazate pe cifre și date,
    și vreau să închei
  • 16:30 - 16:32
    cu această hartă care
    vă ajută să vizualizați
  • 16:32 - 16:37
    necesarul de teren
    și alte cele, pentru a obține
  • 16:37 - 16:39
    doar 16 becuri de persoană
  • 16:39 - 16:42
    din 4 dintre marile surse posibile.
  • 16:42 - 16:46
    Dacă vreți să aveți 16 becuri - amintiți-vă,
  • 16:46 - 16:50
    consumul total actual e de 125 de becuri.
  • 16:50 - 16:54
    Dacă vreți 16 din vânt, harta aceasta
    ajută la vizualizarea soluției
  • 16:54 - 16:56
    pentru U.K. Are 160 de instalații de vânt,
  • 16:56 - 16:59
    fiecare de câte 100 km pătrați,
  • 16:59 - 17:01
    iar asta ar fi de 20 de ori mai mult
  • 17:01 - 17:03
    față de cantitatea de mori de acum.
  • 17:03 - 17:06
    Energie nucleară, pentru a obține
    16 becuri de persoană, ar fi nevoie de
  • 17:06 - 17:09
    2 gigawați la fiecare
    punct mov de pe hartă.
  • 17:09 - 17:11
    Asta înseamnă de 4 ori mai mult
  • 17:11 - 17:14
    față de nivelul actual de energie nucleară.
  • 17:14 - 17:17
    Să obții 16 becuri de persoană
    din biomasă, ai avea nevoie de
  • 17:17 - 17:21
    un teren cu suprafața de vreo
    trei ori și jumătate cât Țara Galilor,
  • 17:21 - 17:24
    fie în țară, fie în altă țară,
  • 17:24 - 17:27
    poate în Irlanda, poate altundeva. (Râsete)
  • 17:27 - 17:30
    Iar a patra opțiune de producție,
    concentrarea energiei solare
  • 17:30 - 17:32
    în deșerturile altora,
  • 17:32 - 17:35
    dacă ai vrea să produci
    energia pentru 16 becuri,
  • 17:35 - 17:38
    am vorbi de aceste opt hexagoane
  • 17:38 - 17:39
    din partea dreaptă jos.
  • 17:39 - 17:41
    Suprafața totală a acelor hexagoane
  • 17:41 - 17:46
    ar fi cam de două ori cât Londra,
    din Sahara altcuiva,
  • 17:46 - 17:47
    și va fi nevoie de cabluri electrice
    trase peste Spania și Franța
  • 17:47 - 17:53
    ca să aducem energia
    din Sahara în comitatul Surrey.
  • 17:53 - 17:56
    Avem nevoie de un plan
    care are sens.
  • 17:56 - 18:00
    Trebuie sa încetăm să strigăm
    și să începem să vorbim,
  • 18:00 - 18:04
    și dacă putem avea
    o conversație serioasă,
  • 18:04 - 18:07
    să facem un plan bun și
    să începem să construim,
  • 18:07 - 18:08
    poate că revoluția emisiilor reduse de carbon
  • 18:08 - 18:11
    va fi chiar distractivă. Vă mulțumesc că m-ați ascultat.
  • 18:11 - 18:14
    (Aplauze)
Title:
David MacKay: O trecere în revistă a resurselor regenerabile.
Speaker:
David MacKay
Description:

Ce suprafață ar fi necesară pentru a furniza energie din resurse regenerabile unei nații ca Marea Britanie? Cam de dimensiunea unei țări întregi. În această discuție pragmatică, David MacKay evidențiază principiile matematice care ne arată limitările îngrijorătoare ale variantelor de energie durabilă și explică de ce acestea ar trebui totuși folosite. (Filmat la TEDxWarwick.)

more » « less
Video Language:
English
Team:
TED
Project:
TEDTalks
Duration:
18:35

Romanian subtitles

Revisions