Romanian subtitles

← Jack Horner: Dinozauri care-şi schimbă forma

Unde sunt puii de dinozaur? Într-o prelegere fascinantă de la TEDxVancouver, paleontologul Jack Horner descrie cum secţionarea craniilor fosile a dezvăluit un secret şocant despre câţiva dintre cei mai iubiţi dinozauri ai noştri.

Get Embed Code
30 Languages

Showing Revision 1 created 02/23/2012 by Aura Raducan.

  1. Să vă rog să ridicaţi mâinile
  2. sau să aplaudaţi,
  3. cei care faceţi parte din generaţii diferite?
  4. Mă interesează câţi
  5. aveţi de la 3 până la 12 ani.
  6. (Râsete)
  7. Nici unul, nu?
  8. Bine.
  9. Voi vorbi despre dinozauri.
  10. Vă amintiţi de dinozauri când eraţi la acea vârstă?
  11. (Aplauze)
  12. Dinozaurii sunt destul de amuzanţi, ştiţi...
  13. (Râsete)

  14. ... noi ne cam îndreptăm într-o direcţie destul de diferită acuma.

  15. Sper că vă daţi cu toţii seama de asta.
  16. Aşa că vă voi spune în faţă ce am de spus:
  17. Încercaţi să nu dispăreţi complet.
  18. (Râsete)
  19. Asta este tot.
  20. (Râsete)

  21. Oamenii mă întreabă de multe ori,

  22. de fapt, una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le aud
  23. este: "de ce copiilor le plac atât de mult dinozaurii?"
  24. Ce-i atât de fascinant?
  25. Şi de obicei spun doar:
  26. ''Păi, dinozaurii erau mari,
  27. diferiţi şi au dispărut.''
  28. Au dispărut cu toţii.
  29. Acest lucru nu este adevărat,
  30. dar vom ajunge şi la asta în câteva minute.
  31. Este ca un fel de temă:
  32. mari, diferiţi şi disparuţi.
  33. Titlul discursului meu:
  34. Dinozauri care -şi schimbă forma:
  35. cauza unei extincţii premature.
  36. Acum, presupun că ne amintim cu toţii dinozaurii.

  37. Sunt foarte multe forme diferite.
  38. Foarte multe feluri.
  39. Cu mult timp în urmă,
  40. prin anii 1900,
  41. muzeele erau în căutare de dinozauri.
  42. S-au dus şi i-au adunat.
  43. Şi asta este o poveste interesantă.
  44. Fiecare muzeu îşi dorea un dinozaur mai mare sau mai bun
  45. decât aveau ceilalţi.
  46. Aşadar, dacă muzeul din Toronto se ducea
  47. şi achiziţiona un Tyrannosaur, unul mare,
  48. atunci muzeul din Ottawa dorea unul şi mai mare
  49. şi mai bun.
  50. Asta era valabil pentru toate muzeele.
  51. Aşadar, toată lumea umbla să găsească
  52. toţi aceşti dinozauri mai mari şi mai buni.
  53. Şi asta se întâmpla la începutul anilor 1900.
  54. Pe la 1970,

  55. câţiva oameni de ştiinţă stăteau
  56. şi se gândeau: ''Ce naiba?"
  57. "Uită-te la dinozaurii ăştia."
  58. "Toţi sunt mari."
  59. "Unde sunt toţi ăia mici?''
  60. Şi s-au gândit la asta
  61. şi au scris şi lucrări despre asta:
  62. ''Unde sunt dinozaurii mici?''
  63. (Râsete)
  64. Ei bine, duceţi-vă la un muzeu şi veţi vedea;
  65. vedeţi cât de mulţi pui de dinozauri sunt acolo.
  66. Oamenii au presupus -- şi asta era de fapt o problemă --
  67. oamenii au presupus
  68. că dacă ar fi avut dinozauri mici,
  69. dacă ar fi avut dinozauri tineri,
  70. aceştia ar fi uşor de identificat.
  71. Ai avea un dinozaur mare
  72. şi un dinozaur mai mic.
  73. Dar ei aveau doar dinozauri mari.
  74. Şi totul se rezumă la câteva lucruri.

  75. Mai întâi, oamenii de ştiinţă au ego-uri,
  76. şi oamenilor de ştiinţă le place să denumească dinozauri.
  77. Le place să denumească orice.
  78. Tuturor le place să aibă propriul animal pe care l-au denumit.
  79. (Râsete)
  80. Aşa că de câte ori au găsit ceva care arăta puţin diferit,
  81. l-au numit puţin diferit.
  82. Şi desigur, ce s-a întâmplat,
  83. este că am ajuns să avem o grămadă întreagă de dinozauri diferiţi.
  84. În 1975,

  85. s-a aprins o luminiţă în capul cuiva.
  86. Dr. Peter Dodson
  87. de la Universitatea din Pennsylvania
  88. şi-a dat seama
  89. că dinozaurii au crescut
  90. cam aşa cum cresc păsările,
  91. într-un mod diferit
  92. de modul în care cresc reptilele.
  93. Şi că de fapt,
  94. a folosit cazuarul drept exemplu -
  95. - şi este foarte tare: dacă te uiţi la cazuar,
  96. sau la oricare altă pasăre cu creastă pe cap,
  97. ele cresc de fapt
  98. până la aproximativ 80% din dimensiunea de adult
  99. înainte să înceapă să le crească creasta.
  100. Acuma, gândiţi-vă la asta.
  101. Practic îşi păstrează caracteristicile copilăreşti
  102. până foarte târziu, perioadă pe care noi o numim ontogenică.
  103. Deci ontogenia alometrică craniană
  104. înseamnă creşterea relativă a craniului.
  105. Aşadar puteţi vedea
  106. că dacă aţi găsit unul
  107. care a crescut 80%
  108. şi nu aţi fi ştiut că el va fi un cazuar, când va fi mare,
  109. ai crede că sunt două animale diferite.
  110. Aceasta era o problemă,

  111. iar Peter Dodson a scos-o în evidenţă
  112. folosind nişte dinozauri cu cioc de raţă
  113. numiţi, la vremea aceea, Hypacrosaurus.
  114. Şi el a arătat
  115. că dacă ai lua un pui şi unul adult
  116. şi ai face o medie a felului în care ar trebui să arate,
  117. dacă ar avea o creştere liniară,
  118. ar avea o creastă
  119. cam cât jumătate din mărimea unui adult.
  120. Dar sub-adultul în cauză,
  121. crescut doar 65%
  122. nu avea creastă deloc.
  123. Deci asta prezenta un interes.
  124. În acest punct
  125. oamenii au început, din nou, să se rătăcească.
  126. Adică, dacă ar fi acceptat acest lucru,
  127. dacă ar fi acceptat studiul lui Peter Dodson şi ar fi mers mai departe,
  128. am avea mult mai puţini dinozauri
  129. decât avem acum.
  130. Dar oamenii de ştiinţă au ego-uri;
  131. le place să numească lucruri.
  132. Aşa că au continuat să denumească dinozauri
  133. pentru că erau diferiţi.
  134. Avem acuma o modalitate prin care putem testa

  135. să vedem dacă un dinozaur, sau orice alt animal,
  136. este unul tânăr sau este unul mai bătrân.
  137. Şi asta se face secţionându-le oasele.
  138. Secţionarea oaselor unui dinozaur
  139. este greu de făcut, pentru că după cum vă imaginaţi,
  140. în muzee
  141. oasele sunt preţioase.
  142. Te duci la un muzeu şi vezi că au foarte mare grijă de ele.
  143. Le pun în containere mici cu spumă.
  144. Sunt foarte bine îngrijite.
  145. Nu le place dacă apari tu şi vrei
  146. să le tai cu ferăstrăul ca să te uiţi înăuntru.
  147. (Râsete)
  148. Aşa că, în mod normal, nu te lasă să faci asta.
  149. Dar, eu am un muzeu
  150. şi eu colecţionez dinozauri
  151. şi pe ai mei pot să îi tai cu ferăstrăul.
  152. Aşa că asta fac.
  153. (Aplauze)

  154. Dacă secţionezi un dinozaur mic,

  155. este foarte poros înăuntru, cum se vede la A.
  156. Dacă tai într-un dinozaur mai în vârstă,
  157. este foarte compact.
  158. Poţi să afirmi că este un os matur.
  159. Aşadar, este foarte uşor să-i diferenţiezi.
  160. Ce vreau eu să fac
  161. este să vi-i arăt pe aceştia.
  162. În America de Nord în Câmpiile de Nord ale Statelor Unite
  163. şi Câmpiile de Sud din Alberta şi Saskatchewan,
  164. există un conglomerat de pietre numit Hell Creek Formation
  165. care ne dă ultimii dinozauri care au trăit pe Pământ.
  166. Pe 12 dintre ei
  167. îi recunoaşte toată lumea;
  168. şi mă refer la cei 12 dinozauri principali
  169. care au dispărut.
  170. Aşadar îi vom evalua.
  171. Cam cu asta m-am ocupat eu.
  172. Aşadar, împreună cu studenţii mei, cu angajaţii mei,
  173. i-am tăiat să vedem ce găsim.
  174. Cum vă puteţi imagina,
  175. una e să secţionezi un os de la picior,
  176. dar când te duci la un muzeu
  177. şi zici: ''Nu vă supăraţi dacă despic
  178. craniul dinozaurului vostru, nu-i aşa?
  179. ei vor spune, ''Pleacă.''
  180. (Râsete)
  181. Avem aici 12 dinozauri.
  182. Şi ne vom uita mai întâi la aceştia trei.
  183. Aceştia sunt dinozaurii numiţi Pachycephalosaurs.

  184. Şi toată lumea ştie
  185. că aceste trei animale sunt înrudite.
  186. Şi presupunerea este
  187. că ei sunt înrudiţi,
  188. ca verii, sau aşa ceva.
  189. Dar nimeni nu s-a gândit
  190. că ei ar putea să fie înrudiţi mai de aproape.
  191. Cu alte cuvinte,
  192. oamenii s-au uitat la ei şi au văzut diferenţele.
  193. Şi ştiţi cu toţii
  194. că dacă ai de gând să verifici
  195. dacă eşti înrudit cu fratele sau cu sora ta,
  196. nu poţi face asta uitându-te la diferenţe.
  197. Poţi să stabileşti înrudirea doar dacă
  198. te uiţi şi cauţi asemănările.
  199. Aşa că amenii se uitau la aceştia

  200. şi vorbeau despre cât de diferiţi sunt.
  201. Pachycephalosaurus are o boltă mare şi groasă pe cap,
  202. şi are câteva proeminenţe mici pe spatele capului,
  203. şi are câteva chestii noduroase deasupra nasului.
  204. Apoi Stygimoloch, un alt dinozaur
  205. din aceeaşi eră, care a trăit în acelaşi timp,
  206. are ţepi care ies din spatele capului.
  207. Are o calotă micuţă, uşor bombată,
  208. şi are câteva chestii noduroase pe nas.
  209. Apoi avem creatura asta care se numeşte Dracorex,
  210. ochiul Hogwart.
  211. Ghiciţi de unde a venit? De la dragon.
  212. Deci aici este un dinozaur
  213. care are ţepi ieşindu-i din cap, nu are calota bombată
  214. şi are chestii noduroase pe nas.
  215. Nimeni nu a observat că chestiile noduroase arată cam la fel.

  216. Dar s-au uitat la aceştia trei
  217. şi au zis: ''Aceştia sunt trei dinozauri diferiţi,
  218. şi Dracorex este probabil cel mai primitiv dintre ei.
  219. Iar celălalt este mai primitiv decât celălalt.
  220. Nu îmi este clar
  221. cum anume i-au diferenţiat pe ăştia trei.
  222. Dar dacă îi aliniezi,
  223. dacă iei aceste trei cranii şi le aliniezi,
  224. se aliniază aşa:
  225. Dracorex este cel mai mic.
  226. Stygimoloch este cel de mărime mijlocie,
  227. Pachycephalosaurus este cel mai mare.
  228. Şi cineva ar putea crede,
  229. că asta ar trebui să-mi dea un indiciu.
  230. (Râsete)
  231. Dar lor nu le-a sugerat nimic.
  232. Pentru că, mă rog, ştim cu toţii de ce.
  233. Oamenilor de ştiinţă le place să denumească lucruri.
  234. Deci dacă îl secţionăm pe

  235. Dracorex -
  236. - îl secţionez pe Dracorex-ul nostru -
  237. şi mă uit, este poros în interior,
  238. foarte poros în interior.
  239. Adică, este un specimen tânăr
  240. şi creşte foarte repede.
  241. Aşadar se va face şi mai mare.
  242. Dacă secţionez un Stygimoloch,
  243. rezultatul este acelaşi.
  244. Bolta, acea boltă mică a calotei
  245. creşte foarte repede.
  246. Se umflă foarte repede.
  247. Ce este interesant este că ghimpele de pe spatele lui Dracorex
  248. creşte deasemenea foarte repede.
  249. Ţepii de pe spatele lui Stygimoloch
  250. se resorb de fapt,
  251. ceea ce înseamnă că devin din ce în ce mai mici
  252. pe măsură ce bolta calotei se măreşte.
  253. Şi dacă ne uităm la Pachycephalosaurus,
  254. Pachycephalosaurus are o boltă craniană mare
  255. şi proemineţele mici de pe ceafă
  256. se resorb de asemenea.
  257. Aşadar doar cu aceşti trei dinozauri,

  258. poţi cu uşurinţă, ca şi om de ştiinţă,
  259. putem, cu uşurinţă, să facem ipoteze
  260. că sunt doar secvenţe de creştere
  261. ale aceluiaşi animal.
  262. Ceea ce desigur înseamnă
  263. că Stygimoloch şi Dracorex
  264. dispar.
  265. (Râsete)
  266. Bine.
  267. Ceea ce desigur înseamnă
  268. că avem de-a face cu 10 dinozauri principali.
  269. Un coleg de-al meu de la Berkley,

  270. ne uitam amândoi la un Triceratops.
  271. Înainte de anul 2000 --
  272. acum să reţineţi,
  273. Triceratops a fost găsit prima oară în anii 1800;
  274. înainte de 2000, nimeni nu mai văzuse
  275. un Triceratops tânăr.
  276. Există câte un Triceratops în fiecare muzeu din lume,
  277. dar nimeni nu a găsit vreodată un pui.
  278. Şi noi ştim de ce, nu-i aşa?
  279. Pentru că toată lumea vrea să aibă unul mare.
  280. Aşa că toată lumea a avut unul mare.
  281. Aşadar, am plecat şi am adunat o grămadă de chestii
  282. şi am găsit o grămadă de exemplare mici.
  283. Sunt pretutindeni; pe peste tot.
  284. Aşa că avem o grămadă la noi la muzeu.
  285. (Râsete)
  286. Toţi spun că e din cauză că am un muzeu mic.
  287. Dacă ai un muzeu mic, atunci ai dinozauri mici.
  288. (Râsete)

  289. Dacă vă uitaţi la Triceratops,

  290. puteţi vedea că se schimbă, se transformă.
  291. Pe măsură ce tinerii cresc,
  292. cornurile lor se curbează spre înapoi.
  293. Iar apoi, pe măsură ce îmbătrânesc,
  294. cornurile le cresc spre înainte.
  295. Şi asta este destul de tare.
  296. Dacă vă uitaţi la marginea gulerului osos,
  297. au aceste oase mici triunghiulare
  298. care cresc mari ca nişte triunghiuri
  299. iar apoi se aplatizează de-a lungul marginii gulerului osos
  300. destul de asemănător cu spinii
  301. la Pachycephalosaurs.
  302. Apoi, pentru că cei tineri sunt în colecţia mea,
  303. i-am secţionat
  304. şi m-am uitat înăuntru.
  305. Cel mic este foarte poros.
  306. Cel de dimensiune medie este şi el foarte poros,
  307. dar interesant era că
  308. Triceratops-ul adult era de asemenea poros.
  309. Şi acesta este un craniu care are doi metri lungime.
  310. Este un craniu mare.
  311. Dar mai este un alt dinozaur

  312. care a fost găsit în această formaţiune
  313. care arată ca şi un Triceratops, doar că este mai mare,
  314. şi se numeşte Torosaurus.
  315. Iar Torosaurus, atunci când îl secţionăm,
  316. are oase mature.
  317. Dar are aceste găuri mari în platoşă,
  318. şi toată lumea spune, ''Un Triceratops şi un Torosaurus
  319. nu se poate să fie acelaşi animal
  320. pentru că unul este mai mare decât celălalt.''
  321. (Râsete)
  322. '' Şi are găuri în platoşă.''
  323. Iar eu am spus: ''Avem vreun pui de Torosaurus?''
  324. Au spus că ''Nu,
  325. dar ăsta are găuri în guler.''
  326. Aşa că unul dintre studenţii mei, John Scannella,

  327. s-a uitat prin întreaga colecţie
  328. şi a descoperit
  329. că gaura începea să se formeze
  330. începând de laTriceratops
  331. şi că, desigur, este deschisă la Torosaurus;
  332. aşa că i-a găsit pe cei de tranziţie
  333. între Triceratops şi Torosaurus,
  334. ceea ce a fost destul de interesant.
  335. Aşa că acum ştim
  336. că Torosaurus
  337. este de fapt un Triceratops ajuns la maturitate.
  338. Acum când denumim dinozaurii,
  339. atunci când denumim orice
  340. se face că numele iniţial rămâne
  341. iar la al doilea se renunţă.
  342. Deci Torosaurus este dispărut.
  343. Triceratops, dacă aţi auzit ştirea,
  344. mulţi reporteri au înţeles complet greşit.
  345. Se gândeau că Torosaurus ar trebui păstrat şi că Triceratops va dispărea,
  346. dar nu asta se va întâmpla.
  347. (Râsete)

  348. În regulă. Aşadar putem face acest lucru cu o grămadă de dinozauri.

  349. Adică, aici avem pe Edmontosaurus
  350. şi Anatotitan.
  351. Anatotitan: raţă uriaşă.
  352. Este un dinozaur uriaş cu cioc de raţă.
  353. Iată încă unul.
  354. Deci ne uităm la histologia osului.
  355. Histologia osului ne spune
  356. că Edmontosaurus este un pui,
  357. sau cel puţin un sub-adult,
  358. şi celălalt este un adult
  359. şi avem aici o ontogenie.
  360. Şi scăpăm de Anatotitan.
  361. Aşadar continuăm să facem asta.

  362. Şi ultimul
  363. este T. Rex.
  364. Aşadar aici sunt aceşti doi dinozauri,
  365. T. Rex şi Nanotyrannus.
  366. (Râsete)
  367. Iarăşi, te face să te întrebi.
  368. (Râsete)
  369. Dar ei aveau o întrebare bună.
  370. Se uitau la ei
  371. şi au spus, ''Unul are 17 dinţi, şi cel mare are 12 dinţi.
  372. Iar asta nu are nici un sens,
  373. pentru că nu ştim de nici un dinozaur
  374. care a căpătat mai mulţi dinţi pe măsură ce a îmbătrânit.
  375. Aşa că trebuie să fie adevărat:
  376. sigur sunt diferiţi.''
  377. Aşa că i-am secţionat.
  378. Şi a fost evident,
  379. că Nanotyrannus are oase tinere
  380. iar cel mare are oase mai mature.
  381. Se pare că ar fi putut să devină şi mai mare.
  382. Şi la Museum of the Rockies unde lucrăm noi,
  383. am patru dinozauri T. Rex,
  384. aşa că pot să tai o grămadă întreagă.
  385. Dar, de fapt, nu a fost nevoie să tai vreunul,
  386. pentru că le-am aliniat doar fălcile
  387. şi a rezultat că cel mai mare avea 12 dinţi
  388. iar următorul mai mic avea 13
  389. şi următorul mai mic avea 14.
  390. Şi desigur, Nano are 17.
  391. Ne-am dus şi ne-am uitat la colecţiile altor oameni
  392. şi am găsit unul care are cam 15 dinţi.
  393. Aşa că, iarăşi, era foarte uşor să afirmăm
  394. că în ontogenia lui Tyrannosaurus
  395. era inclus Nanotyrannus,
  396. drept pentru care, putem să mai scoatem încă un dinozaur.
  397. (Râsete)

  398. Aşa că, atunci când ajungem

  399. la sfârşitul Cretacicului,
  400. rămânem cu şapte.
  401. Iar acesta este un număr bun.
  402. E un număr bun pentru dispariţie, cred.
  403. Acum, după cum vă imaginaţi,
  404. lucrul acesta nu are priză la cei de-a patra.
  405. Copiii de-a patra îşi iubesc dinozaurii,
  406. îi învaţă pe de rost,
  407. şi nu sunt mulţumiţi de situaţia aceasta.
  408. (Râsete)

  409. Vă mulţumesc foarte mult.

  410. (Aplauze)