Romanian subtitles

← De ce știința cu adevărat inovatoare necesită un salt în necunoscut

Get Embed Code
29 Languages

Showing Revision 10 created 06/26/2014 by Ariana Bleau Lugo.

  1. Pe la mijlocul doctoratului
  2. m-am împotmolit groaznic.
  3. Nici o direcție pe care o încercam
  4. nu ducea nicăieri.
  5. Presupunerile pe care mă bazam
  6. păreau să nu mai meargă.
  7. Mă simțeam ca un pilot
    care zboară prin ceață
  8. și am rămas fără simțul orientării.
  9. Nu mă mai bărbieream.
  10. Nu mă puteam scula din pat dimineața.
  11. Simțeam că nu sînt vrednic
  12. să intru pe poarta facultății,
  13. pentru că nu eram ca Einstein sau Newton
  14. sau alt om de știință
    ale cărui rezultate le știam.
  15. În știință învățăm numai despre rezultate,
  16. nu și despre proces.
  17. Și atunci desigur
    eu nu puteam fi om de știință.
  18. Dar am avut destul sprijin

  19. și am depășit momentul
  20. și am descoperit ceva nou despre natură.
  21. Ai un nemaipomenit sentiment de liniște
  22. cînd ești singurul om din lume
  23. care cunoaște o nouă lege a naturii.
  24. Și am început al doilea proiect
    din doctoratul meu.
  25. Și s-a întîmplat din nou.
  26. M-am împotmolit și am ieșit la mal.
  27. Și am început să mă gîndesc
  28. că poate e ceva comun.
  29. Am întrebat și alți studenți
    și mi-au spus:
  30. „Da, exact asta ni s-a întîmplat și nouă,
  31. și nu ne-a avertizat nimeni.”
  32. Cu toții am studiat știința ca și cum ar fi
  33. o secvență de pași logici
    de la întrebare la răspuns.
  34. Dar procesul cercetării
    nu e nici pe departe așa.
  35. În aceeași perioadă luam lecții

  36. de teatru de improvizație.
  37. Deci ziua făceam fizică,
  38. iar noaptea rîdeam, săream,
  39. cîntam din gură și la chitară.
  40. Teatrul de improvizație,
  41. la fel ca știința, merge spre necunoscut,
  42. pentru că trebuie să joci pe scenă
  43. fără regizor, fără scenariu,
  44. fără să ai idee ce vei zugrăvi
  45. sau ce vor face personajele celelalte.
  46. Dar, spre deosebire de știință,
  47. în teatrul de improvizație
    ți se spune din prima zi
  48. ce se va întîmpla cînd vei urca pe scenă.
  49. Vei eșua lamentabil.
  50. Vei rămîne blocat.
  51. Așa că ne antrenam să rămînem creativi
  52. în acea stare blocată.
  53. De exemplu, aveam un exercițiu
  54. în care stăteam în cerc
  55. și fiecare trebuia să dansăm step
    în stilul cel mai groaznic,
  56. iar ceilalți aplaudau
  57. și te încurajau
  58. și te susțineau pe scenă.
  59. Cînd am devenit profesor

  60. și a trebuit să-mi îndrum studenții
  61. în proiectele lor de cercetare,
  62. mi-am dat din nou seama
  63. că nu știu ce să fac.
  64. Studiasem mii de ore de fizică,
  65. biologie, chimie,
  66. dar nici o oră, nici un o noțiune
  67. despre cum să conduci,
    cum să îndrumi pe cineva,
  68. împreună spre necunoscut,
  69. despre motivație.
  70. Așa că m-am inspirat
    din teatrul de improvizație

  71. și le-am spus studenților din prima zi
  72. ce urmează să se întîmple
    cînd începi cercetarea.
  73. E vorba de modelul nostru mintal
  74. despre cum va fi în cercetare.
  75. Pentru că de cîte ori facem ceva,
  76. de exemplu dacă vreau
    să ating tabla aceasta,
  77. creierul creează întîi un model,
  78. o predicție a ce anume
    vor face mușchii mei
  79. încă înainte să mișc mîna.
  80. Și dacă mă blochez,
  81. dacă modelul diferă de realitate,
  82. asta produce un stres,
    numit „disonanță cognitivă”.
  83. De aceea e bine ca modelul
    să corespundă realității.
  84. Dar dacă crezi știința
    așa cum se predă ea,
  85. dacă crezi manualele, ești susceptibil
  86. să ai următorul model pentru cercetare.
  87. Dacă A este întrebarea
  88. și B este răspunsul,
  89. atunci cercetarea e un drum drept.
  90. Problema e că dacă un experiment nu merge
  91. sau dacă un student e deprimat,
  92. percepția este de greșeală categorică
  93. și asta produce un stres extraordinar.
  94. De aceea pe studenții mei îi învăț
  95. un model mai realist.
  96. Poftim, un exemplu de situație
  97. care nu se potrivește cu modelul.
  98. (Rîsete)
  99. (Aplauze)
  100. Deci pe studenții mei
    îi învăț un alt model.

  101. Dacă A e întrebarea,
  102. B e răspunsul...
  103. Rămîi creativ în nor!
  104. ...și pornești la drum,
  105. dar experimentele nu merg, și nu merg,
  106. și nu merg, și nu merg,
  107. pînă ajungi într-un loc
    asociat cu emoții negative,
  108. unde pare că presupunerile
    pe care te bazezi
  109. nu mai au sens,
  110. de parcă ți-a tras cineva
    covorul de sub picioare.
  111. Iar eu acest loc îl numesc „nor”.
  112. NOR
  113. Te poți rătăci în nor
  114. o zi, o săptămînă, o lună, un an,
  115. o carieră întreagă.
  116. Dar uneori, dacă ai destul noroc
  117. și destul sprijin,
  118. vei vedea, în materialele tale
  119. sau gîndindu-te la forma norului,
  120. un răspuns nou.
  121. C. Și îți propui să încerci.
  122. Iar experimentele nu merg, și nu merg,
  123. dar ajungi acolo.
  124. Atunci le spui tuturor despre asta,
  125. publicînd un articol
    pe tema „A săgeată C”,
  126. ceea ce este o cale bună de comunicare,
  127. dar numai dacă nu uiți calea
  128. care te-a adus acolo.
  129. Norul acesta e
    o parte inerentă a cercetării,

  130. o parte inerentă a meșteșugului nostru,
  131. pentru că norul stă de pază la graniță.
  132. Stă de pază la granița
  133. dintre cunoscut
  134. și necunoscut.
  135. Ca să descoperi ceva cu adevărat nou
  136. cel puțin una din presupunerile
    fundamentale trebuie schimbată.
  137. Ceea ce înseamnă că în știință
  138. facem ceva destul de eroic.
  139. În fiecare zi încercăm să ne plasăm
  140. la granița dintre cunoscut și necunoscut
  141. și să înfruntăm norul.
  142. Observați că pe B l-am pus

  143. în zona cunoscutelor,
  144. pentru că știam de el de la bun început.
  145. Dar C este întotdeauna mai interesant
  146. și mai important decît B.
  147. Deci B este esențial pentru a porni,
  148. dar C este mult mai profund,
  149. iar asta e partea uimitoare a cercetării.
  150. Simplul fapt de a ști
    cuvîntul acesta, „nor”,

  151. a avut efecte majore
    în grupul meu de cercetare.
  152. Studenții vin acum și-mi spun:
  153. „Uri, sînt în nor!”
  154. Iar eu le spun:
    „Minunat, înseamnă că suferi cumplit!”
  155. (Rîsete)
  156. Dar într-un fel mă bucur,
  157. pentru că poate sîntem aproape de granița
  158. dintre cunoscut și necunoscut,
  159. și avem șansa de a descoperi
  160. ceva cu adevărat nou.
  161. Așa funcționează mintea noastră.
  162. Știind că norul
  163. este normal, este esențial
  164. și de fapt e frumos
  165. ― ne putem înscrie în
    Asociația de Apreciere a Norului ―
  166. și ne detoxifică de sentimentul
  167. că e ceva în neregulă cu noi.
  168. Ca îndrumător, știu ce să fac,
  169. și anume să sprijin și mai mult studentul.
  170. Psihologia ne învață
  171. că frica și deznădejdea
  172. îți limitează mintea
  173. la o gîndire prudentă și conservatoare.
  174. Dacă vrei să explorezi căile nesigure
  175. necesare pentru a ieși din nor,
  176. ai nevoie de alte emoții
  177. ― solidaritate, sprijin, speranță ―
  178. venite din legătura cu altcineva.
  179. Ca în teatrul de improvizație,
  180. și în știință e bine
    să pășești în necunoscut
  181. împreună.
  182. Știind despre nor,

  183. mai învățăm de la teatrul de imporvizație
  184. și un mod foarte eficient
    de a purta conversații
  185. în interiorul norului.
  186. Se bazează pe principiul central
  187. al teatrului de improvizație,
  188. care astfel îmi vine din nou în ajutor.
  189. Constă în a spune „Da, și”
  190. cînd ceilalți actori oferă ceva.
  191. Asta înseamnă să accepți ofertele
  192. și să le continui, spunînd „Da, și”.
  193. De exemplu, dacă un actor spune
  194. „Uite o băltoacă!”,
  195. iar celălalt actor spune
  196. „Nu, e doar o scenă”,
  197. improvizația s-a terminat.
  198. A murit. Și toată lumea e frustrată.
  199. Se numește „blocare”.
  200. Dacă nu dai atenție comunicării,
  201. conversațiile științifice
    pot fi pline de blocări.
  202. Dacă spui „Da, și” se întîmplă așa:

  203. „Uite o băltoacă!”
    „Da, hai să sărim în ea!”

  204. „Uite o balenă! Hai s-o apucăm de coadă!

  205. Ne trage pînă-n lună!”
  206. Deci cînd spunem „Da, și”
    ocolim criticul interior.

  207. Cu toții avem un critic interior
  208. care veghează ce spunem,
  209. ca lumea să nu ne creadă vulgari
  210. sau nebuni sau neoriginali,
  211. iar știința e plină de frica
  212. de a părea neoriginal.
  213. Spunînd „Da, și” excludem criticul
  214. și eliberăm vocile ascunse
    ale creativității
  215. pe care nici nu știam că le avem.
  216. Ele aduc adesea răspunsul
  217. despre nor.
  218. După cum vedeți, faptul de a ști

  219. despre nor și despre „da, și”
  220. a făcut ca grupul meu să fie foarte creativ.
  221. Studenții au început să se joace cu ideile
  222. și am făcut descoperiri surprinzătoare
  223. la interfața dintre fizică și biologie.
  224. De exemplu, timp de un an
    am rămas împotmoliți
  225. încercînd să înțelegem
  226. complexele rețele biochimice din celule
  227. și ne spuneam „sîntem afundați în nor”.
  228. Și cînd vorbeam în joacă
  229. studentul meu Shal Shen Orr a spus:
  230. „Hai, măi, să desenăm
    rețeaua asta pe hîrtie.”
  231. În loc să spun
  232. „Dar am tot desenat-o
    de atîtea ori, și nu merge”,
  233. am spus: „Da, și...
  234. ...hai să luăm o foaie mare”.
  235. La care Ron Milo a spus:
  236. „Hai să luăm o foaie uriașă,
    pentru arhitecți,
  237. că știu eu unde s-o tipărim.”
  238. Și am tipărit rețeaua
    și ne-am uitat la ea.
  239. Atunci am făcut cea mai mare
    descoperire a noastră,
  240. că rețeaua asta complicată se compune
  241. din numai cîteva structuri simple și repetitive,
  242. ca motivele unui vitraliu.
  243. Le numim „motive de rețea”
  244. și sînt circuitele elementare
  245. care ne ajută să înțelegem
  246. logica după care se iau decizii în celule
  247. în toate organismele,
    inclusiv corpul nostru.
  248. La scurt timp după asta

  249. am început să fiu invitat
    să fac prezentări
  250. pentru mii de oameni de știință din lume,
  251. dar informația despre nor
  252. și despre „Da, și”
  253. a rămas doar în grupul meu.
  254. Vedeți, în știință nu vorbim
    despre proces,
  255. despre ceva subiectiv sau emoții.
  256. Vorbim despre rezultate.
  257. Nu aveam cum să vorbesc
    despre asta la conferințe.
  258. Era de neconceput.
  259. Am văzut alți cercetători cum se blochează
  260. fără a avea un cuvînt
  261. pentru ce vedeau.
  262. Modul lor de gîndire
  263. se limita la căi prudente,
  264. știința lor nu-ți atingea potențialul,
  265. iar ei sufereau.
  266. Mă gîndeam că asta e,
  267. eu să fac grupul meu cît mai creativ
  268. și dacă toată lumea face la fel
  269. știința pînă la urmă
  270. va crește și se va îmbunătăți.
  271. Modul acesta de gîndire
    s-a schimbat radical

  272. cînd s-a întîmplat s-o aud
    pe Evelyn Fox Keller
  273. vorbind despre experiența ei
  274. ca femeie în cercetare.
  275. Punea întrebarea:
  276. „Cum se face că nu vorbim
  277. despre aspectele subiective
    și emoționale ale cercetării?
  278. Nu e o întîmplare.
    Astea sînt valorile noastre.”
  279. Vedeți, știința urmărește cunoaștere,
  280. obiectivă și rațională.
  281. Asta e partea frumoasă a științei.
  282. Dar avem și o preconcepție culturală
  283. că a face știință,
  284. ce facem noi pentru a obține cunoașterea,
  285. trebuie să fie tot obiectiv și rațional.
  286. Ca Spock.
  287. Și cînd pui pe ceva
  288. eticheta de obiectiv și rațional,
  289. automat partea opusă,
  290. subiectivul și emoționalul,
  291. primește eticheta de non-știință
  292. sau anti-știință
    sau amenințător pentru știință,
  293. și nu vorbim despre asta.
  294. Cînd am auzit asta,
  295. că știința are o cultură,
  296. s-a făcut lumină în mintea mea.
  297. Pentru că dacă știința are o cultură,
  298. cultura se poate schimba,
  299. iar eu pot contribui
  300. cu puterile mele la schimbarea științei.
  301. Atunci la următoarea conferință
  302. am vorbit despre cercetarea mea,
  303. și apoi despre importanța
  304. subiectivului și emoționalului în știință
  305. și că trebuie să vorbim despre asta.
  306. M-am uitat la public
  307. și erau... reci.
  308. Nu auzeau ce spun,
  309. în contextul unei conferințe
  310. cu 10 prezentări PowerPoint înlănțuite.
  311. Am încercat iar și iar,
    conferință după conferință,
  312. dar nu mă puteam face auzit.
  313. Eram în nor.
  314. Pînă la urmă am reușit să ies din nor

  315. prin improvizație și muzică.
  316. De atunci, la toate conferințele
    unde mă duc
  317. fac o prezentare științifică
    și o a doua prezentare, specială,
  318. numită „Iubire și teamă în laborator”,
  319. și o încep printr-un cîntec
  320. despre teama cea mai mare
    a oamenilor de știință,
  321. și anume că muncim din greu,
  322. descoperim ceva nou,
  323. și apoi publică altcineva
    același rezultat.
  324. Zicem că „ne-a măturat”.
  325. E groaznic să fii măturat.
  326. Ne face să nu mai vorbim unul de altul
  327. și e neplăcut,
  328. pentru că în știință vrem
    să facem schimb de idei
  329. și să învățăm unul de la altul.
  330. Și atunci le cînt un blues...
  331. (Aplauze)
  332. ...intitulat „Măturat din nou”.
  333. Și rog publicul să mă acompanieze.
  334. Le spun: „Dv. cîntați «Măturat, măturat»”.
  335. Sună așa: „Măturat, măturat!”
  336. Sună așa:
  337. ♪ Iar am fost măturat ♪

  338. ♪ Măturat! Măturat! ♪

  339. Și tot așa.

  340. ♪ Iar am fost măturat ♪

  341. ♪ Măturat! Măturat! ♪

  342. ♪ Iar am fost măturat ♪

  343. ♪ Măturat! Măturat! ♪

  344. ♪ Iar am fost măturat ♪

  345. ♪ Măturat! Măturat! ♪

  346. ♪ Iar am fost măturat ♪

  347. ♪ Măturat! Măturat! ♪

  348. ♪ Mamă, sînt îndurerat ♪

  349. ♪ Doamne ajută, iar am fost măturat ♪

  350. (Aplauze)
  351. Mulțumesc.

  352. Vă mulțumesc pentru acompaniament.
  353. Atunci toți încep să rîdă, să respire,

  354. observă că mai sînt și alți cercetători
  355. cu aceleași probleme
  356. și începem să vorbim despre aspectele
  357. emotive și subiective ale cercetării.
  358. Ai sentimentul eliberării de un imens tabu.
  359. Putem vorbi în sfîrșit de asta
    într-o conferință.
  360. Cercetătorii au înființat acum grupuri
  361. unde se întîlnesc regulat
  362. și discută despre aspectele
    emoționale și subiective
  363. din activitatea lor de îndrumare
  364. și de sondare a necunoscutului.
  365. Au început chiar să țină cursuri
  366. despre procesul științific,
  367. despre sondarea necunoscutului, împreună,
  368. și multe altele.
  369. Visul meu este acesta:

  370. așa cum orice om de știință
    știe cuvîntul „atom”,
  371. știe că materia se compune din atomi,
  372. orice om de știință va ști
  373. cuvinte ca „nor” sau „da, și”,
  374. iar știința va deveni mult mai creativă,
  375. va face multe mai multe
    descoperiri neașteptate
  376. pentru folosul nostru al tuturor
  377. și va fi și mult mai distractivă.
  378. Ceea ce v-aș ruga să țineți minte de aici
  379. este că data viitoare cînd veți avea
  380. o problemă pe care n-o puteți rezolva,
  381. la lucru sau în viață,
  382. există un nume pentru ceea ce veți vedea:
  383. norul.
  384. Puteți merge prin nor
  385. nu singur, ci împreună
  386. cu cineva care vă e sursă de sprijin,
  387. care spune „Da, și” la ideile dv.,
  388. care vă ajută să vă spuneți
    „Da, și” la propriile idei,
  389. pentru a vă crește șansele ca,
  390. printre firele de nor,
  391. să găsiți acel moment de liniște
  392. unde veți vedea prima licărire
  393. a unei descoperiri neașteptate:
  394. C-ul căutat.
  395. Mulțumesc.

  396. (Aplauze)