De ce a apărut COVID-19 și cum să ne pregătim pentru următoarea epidemie

De unde a apărut noul coronavirus, cum s-a răspândit așa de repede și ce urmează? Împărtășind informații despre această epidemie, experta în sănătate globală și membră TED, Alanna Shaikh urmărește evoluția COVID-19, arătând de ce restricțiile de călătorie nu sunt eficiente și subliniind schimbările medicale care trebuie făcute la nivel mondial pentru a fi pregătiți pentru următoarea pandemie. „Trebuie să ne asigurăm că fiecare țară din lume are capacitatea de a identifica și trata noile boli”, spune ea.

Vreau să încep prin a spune
ce mă recomandă

pentru acest subiect,

pentru că sincer,

n-ar trebui să ascultați
orice persoană în vârstă

care are o părere despre COVID-19.

(Râsete)

Lucrez în domeniul sănătății globale
de aproape 20 de ani

și specializarea mea
e în sisteme de sănătate

și ce se întâmplă când acestea
se confruntă cu șocuri severe.

Am mai lucrat ca jurnalist
în domeniul sănătății globale.

Am scris despre sănătatea globală
și despre biosecuritate

pentru ziare și canale online,

am publicat o carte acum câțiva ani,

despre amenințările majore de sănătate
cu care se confruntă planeta.

Am susținut și am condus
campanii epidemiologice,

variind de la evaluarea centrelor
de tratament pentru Ebola,

până la examinarea transmiterii
tuberculozei în unitățile sanitare

și pregătirea pentru gripa aviară.

Am un masterat în Sănătate Internațională.

Nu sunt doctor. Nu sunt asistentă.

Nu sunt specializată în îngrijirea
pacienților sau a altor persoane.

Specializarea mea este analizarea
populației și a sistemului de sănătate,

și ce se întâmplă atunci când bolile
evoluează la scară largă.

Dacă am face un clasament
al expertizei în sănătatea globală,

pe o scară de la 1 la 10,

1 este o persoană oarecare
de pe Facebook,

iar 10 e Organizația Mondială a Sănătății,

aș zice că probabil sunt de un 7 sau 8.

Deci, țineți cont de asta
în timp ce vorbesc.

Voi începe cu elementele de bază,
deoarece cred că s-au pierdut

în tumultul mediatic din jurul COVID-19.

Așadar, COVID-19 e un coronavirus,

iar coronavirusurile sunt
o subcategorie de virusuri

cu câteva caracteristici aparte.

Ca material genetic,
folosesc ARN în loc de ADN

și sunt acoperiți de țepi
pe toată suprafața.

Acești țepi sunt folosiți
pentru a invada celulele.

Acei țepi formează o coroană,
de aici și numele coronavirus.

COVID-19 e cunoscut ca fiind
noul coronavirus,

deoarece până în decembrie
știam doar șase tipuri de coronavirus.

COVID-19 e cel de-al șaptelea tip.

E nou pentru noi.

Tocmai i-am secvenționat genomul

și a fost denumit.

De asta e nou.

Dacă vă amintiți de SARS,
Sindromul Respirator Acut Sever,

sau MERS,

Sindromul Respirator
din Orientul Mijlociu,

aceștia erau coronavirusuri.

Și poartă numele de sindrom respirator

pentru că asta face un coronavirus:

vă atacă plămânii.

Nu vă provoacă greață,
nu îți curge sânge din ochi,

nu produc hemoragii.

Se îndreaptă spre plămâni.

COVID-19 nu este diferit.

Cauzează o gamă de simptome respiratorii

care încep cu o tuse uscată și febră

și duc până la pneumonie virală mortală.

Această gamă de simptome
e unul dintre motivele

pentru care a fost atât de greu
să monitorizăm această epidemie.

Mulți sunt infectați cu COVID-19,
dar într-o formă atât de ușoară,

simptomele lor sunt minore,
încât nici măcar nu se duc la medic.

Nu sunt înregistrați în sistem.

Copiii, cu precădere, fac formele
cele mai ușoare de COVID-19,

și ar trebui să fim
recunoscători pentru asta.

Coronavirusurile sunt zoonoze,

adică se transmit de la animale la oameni.

Unele coronavirusuri, precum COVID-19,
se transmit și de la om la om.

Cei care se transmit de la om la om
circulă mai repede și mai departe,

exact ca COVID-19.

Zoonozele sunt foarte greu de eradicat,

pentru că sursa e reprezentată de animale.

Un exemplu este gripa aviară,

pe care o putem întâlni
la animalele din ferme, curcani, rațe,

și continuă să revină în fiecare an,
deoarece e adusă de păsările sălbatice.

Nu auzim prea multe despre ea,

deoarece gripa aviară
nu se transmite de la om la om,

dar avem epidemii în fiecare an
în ferme de păsări din întreaga lume.

COVID-19 a fost cel mai probabil
transmis de la animal la om

într-o piață de animale sălbatice
din Wuhan, China.

Acum să discutăm
despre lucruri mai complicate.

Aceasta nu va fi ultima epidemie
majoră pe care o vom avea.

Vor mai exista focare și epidemii.

Asta nu e o probabilitate,
e o certitudine.

Este rezultatul modului în care noi,
ca ființe umane,

interacționăm cu planeta noastră.

Alegerile pe care le facem ca oameni
ne pun în poziția

în care vom avea mai multe epidemii.

În parte din cauza schimbărilor climatice

și a modului în care încălzirea climei
face planeta mai prielnică

pentru virusuri și bacterii.

Dar și din cauza modului în care
distrugem ultimele zone sălbatice.

Când ardem și arăm Pădurea Amazoniană,

ca să avem teren ieftin pentru ferme,

când ultima savană africană
este transformată în ferme,

când animalele sălbatice din China
sunt vânate până la extincție,

omul intră în contact cu fauna sălbatică

cu care nu a avut niciun contact înainte,

iar acei oameni dobândesc
noi tipuri de boli:

bacterii, virusuri, lucruri
pentru care nu suntem pregătiți.

Liliecii, în special,

au abilitatea de a găzdui
boli care pot infecta oamenii,

dar nu sunt singurele animale
care fac asta.

Atâta vreme cât locurile îndepărtate
devin mai puțin îndepărtate,

epidemiile vor continua să apară.

Nu putem opri epidemiile prin carantină
sau restricții de călătorie.

Acesta e primul nostru impuls:

„Să oprim circulația oamenilor,
să oprim acest virus.”

Dar e foarte greu să pui la punct
o carantină perfectă.

E foarte greu să stabilești
restricții de călătorie.

Chiar și țările cu investiții mari
în domeniul sănătății publice,

precum SUA și Coreea de Sud,

nu pot aplica aceste restricții
suficient de rapid

încât să evite o epidemie.

Există motive logistice pentru asta
și motive medicale.

În cazul COVID-19,

se pare că există o perioadă în care
ești infectat și nu ai niciun simptom,

care poate atinge chiar 24 de zile.

Așadar, oamenii circulă cu acest virus
fără niciun simptom.

Nu intră în carantină.
Nu știu că au nevoie de carantină.

Iar carantina și restricțiile de călătorie
implică costuri foarte mari.

Oamenii sunt animale sociale

și opun rezistență când îi obligi
să stea într-un loc

și încerci să îi izolezi.

Am observat în perioada epidemiei de Ebola
că imediat ce s-a instituit carantina,

oamenii încearcă să o evite.

Unii pacienți, dacă știu că există
un protocol strict de carantină,

s-ar putea să evite prezentarea la doctor,

pentru că se tem de sistemul medical
sau nu și-l pot permite,

și nu vor să fie despărțiți
de familie și prieteni.

Politicienii, oficialii guvernamentali,

dacă știu că vor fi băgați în carantină

dacă vorbesc despre focare și cazuri,

ar putea ascunde informații reale,
de teama declanșării carantinei.

Desigur, aceste forme
de eschivări și minciuni

sunt exact lucrurile care fac o epidemie
atât de dificil de monitorizat.

Putem și trebuie să îmbunătățim
carantina și restricțiile de călătorie,

dar nu sunt singura noastră opțiune
și nici cea mai bună

pentru a face față acestor situații.

Soluția reală pe termen lung pentru
a face aceste epidemii mai puțin grave

e construirea unui sistem
global de sănătate

care să sprijine asistența medicală
în fiecare țară din lume,

astfel încât toate țările,
chiar și cele sărace,

să poată identifica și trata rapid
bolile infecțioase pe măsură ce apar.

China a fost aspru criticată
pentru reacția la COVID-19.

Dar dacă COVID-19 ar fi apărut în Chad,

care are 3,5 doctori

la o sută de mii de oameni?

Sau în Republica Democrată Congo,

care abia a tratat
ultimul pacient cu Ebola?

Adevărul e că aceste țări
nu au resursele necesare

pentru a face față unor boli infecțioase,

să trateze și să acționeze
suficient de rapid

ca să salveze restul lumii.

Am condus o evaluare a centrelor
de tratare a Ebola din Sierra Leone.

și adevărul e doctorii de acolo

au identificat foarte repede criza Ebola,

la început ca un virus periculos,
contagios și hemoragic,

apoi ca Ebola propriu-zisă.

Însă, după ce au identificat-o,
nu au avut resursele să acționeze.

Nu aveau destui doctori, paturi de spital

și nu aveau nici informații suficiente
despre cum să trateze Ebola

sau cum să implementeze
controlul infecției.

Unsprezece doctori au murit
de Ebola în Sierra Leone.

Țara avea doar 120 de doctori
când a izbucnit epidemia.

Prin comparație,

Centrul Medical Baylor din Dallas
are peste o mie de doctori.

Acestea sunt inegalitățile
care omoară oameni.

Mai întâi, omoară pe cei săraci,
la începutul epidemiei,

apoi oameni din întreaga lume,

când epidemia se răspândește.

Dacă chiar ne dorim
să încetinim aceste epidemii

și să le minimizăm consecințele,

trebuie să ne asigurăm
că fiecare țară din lume

poate identifica bolile noi,

le poate trata,

poate raporta și împărtăși
informații despre ele.

COVID-19 va fi o mare povară
pentru sistemele de sănătate.

COVID-19 a scos în evidență
câteva carențe reale

în lanțurile globale de aprovizionare
în domeniul sănătății.

Sistemele de tip „LEAN” și „JIT”
sunt bune când lucrurile merg bine,

dar pe timp de criză înseamnă
că nu avem rezervele necesare.

Dacă un spital sau o țară

rămâne fără măști
sau echipamente de protecție,

nu există niciun depozit mare plin
de cutii din care ne putem aproviziona.

Trebuie să comandăm de la furnizori,

să așteptăm să le producă,
și să așteptăm să le expedieze,

de obicei din China.

Asta înseamnă o întârziere
când e esențial să acționezi rapid.

Dacă am fi fost perfect pregătiți
pentru COVID-19,

China ar fi identificat epidemia
mai devreme.

Ar fi fost pregătiți să ofere
asistență medicală celor infectați

fără să fie nevoie
să construiască clădiri noi.

Ar fi furnizat informații corecte
cetățenilor săi,

astfel încât să nu apară
tot felul de zvonuri

pe rețelele sociale din China.

Ar fi furnizat informații autorităților
din domeniul sănătății globale,

iar acestea ar fi raportat
sistemelor naționale de sănătate

să se pregătească
în cazul în care virusul se va extinde.

Sistemele naționale de sănătate
ar fi putut face provizii

de echipamente de protecție

și ar fi pregătit personalul medical
pentru tratarea și controlul bolii.

Am fi avut protocoale pe baze științifice
și am fi știut ce să facem

când vasele de croazieră
au pacienți infectați.

Am fi transmis informații reale
către toată lumea

și nu am mai fi asistat la incidente
rușinoase și penibile de xenofobie

precum agresarea persoanelor cu trăsături
asiatice pe străzile din Philadephia.

Dar și cu toate acestea,

tot am avea epidemii.

Alegerile noastre cu privire la modul
în care ocupăm planeta

fac acest lucru inevitabil.

Există un singur consens al experților
cu privire la COVID-19 și e acesta:

în SUA și în întreaga lume,

lucrurile se vor înrăutăți
înainte de a deveni mai bune.

Asistăm la cazuri de infectare
care nu pot fi asociate cu călătoriile,

care apar pur și simplu în comunitate

și vedem oameni infectați cu COVID-19

la care nu putem determina contactul.

Acestea sunt semnele unei epidemii
care se înrăutățește,

nu ale uneia care e sub control.

E trist, dar nu surprinzător.

Experții în sănătate globală

când discută despre un nou virus

analizează un astfel de scenariu.

Cu toții sperăm să scăpăm ușor,

dar când experții discută
despre controlul epidemiilor,

acesta e genul de situație și modul
în care anticipează mișcarea virusului.

Vreau să închei cu câteva sfaturi.

Spălați-vă pe mâini!

Spălați-vă des pe mâini!

Știu că vă spălați des pe mâini
pentru că nu mirosiți urât,

dar spălați-vă și mai mult.

Stabiliți-vă repere și obiceiuri
pentru a vă spăla pe mâini.

Spălați-vă de fiecare dată când intrați
și ieșiți dintr-o clădire.

Spălați-vă când intrați
și ieșiți dintr-o ședință.

Faceți-vă obiceiuri
pentru a vă spăla pe mâini.

Dezinfectați-vă telefonul.

Atingeți mereu telefonul
cu mâinile murdare și nespălate.

Știu că îl luați cu voi la baie.

(Râsete)

Așa că dezinfectați-l
și nu-l folosiți prea des în public.

Poate că TikTok și Instagram
ar trebui folosite doar acasă.

Nu vă atingeți fața.

Nu vă frecați la ochi.

Nu vă roadeți unghiile.

Nu vă ștergeți la nas cu dosul palmei.

Nu faceți asta niciodată
pentru că e dezgustător.

(Râsete)

Nu purtați mască de protecție.

Măștile de protecție sunt pentru bolnavi
și personalul medical.

Dacă ești bolnav masca reține
tusea și strănutul

și îi va proteja pe cei din jur.

Dacă sunteți personal medical,

masca e un instrument
dintr-un set de instrumente

numit echipament de protecție,

pe care ați fost învățați să-l folosiți
pentru a îngriji pacienții

fără a vă îmbolnăvi.

Dacă sunteți o persoană
sănătoasă și purtați mască,

doar vă va face fața să transpire.

(Râsete)

Lăsați măștile de protecție în magazine,

pentru doctori, pentru asistente
și pentru cei bolnavi.

Dacă credeți că aveți simptome
de COVID-19,

stați acasă, sunați doctorul
și cereți-i sfatul.

Dacă sunteți diagnosticat cu COVID-19,
rețineți că de obicei e foarte blând.

Iar dacă ești fumător,

acum e cel mai bun moment
să te lași de fumat.

De fapt, dacă ești fumător,

mereu e momentul cel mai bun
de a renunța la fumat,

dar dacă ești fumător
și ești îngrijorat de COVID-19,

îți garantez că renunțarea la fumat
e cel mai bun mod

de a te proteja de efectele
cele mai grave ale COVID-19.

COVID-19 e înspăimântător

într-o vreme când majoritatea știrilor
par să ne sperie.

Sunt și multe moduri de abordare
greșite, dar atrăgătoare:

panica, xenofobia,
agorafobia, autoritarismul,

minciuni simplificate care ne fac
să credem că ura, furia și singurătatea

sunt soluțiile pentru epidemii.

Dar nu sunt.

Ne fac doar mai puțin pregătiți.

Mai avem însă un set
de opțiuni banale, dar utile,

pe care le putem folosi
în cazul epidemiilor,

cum ar fi îmbunătățirea sistemelor
de sănătate de aici și din toată lumea;

investiții în infrastructura de sănătate
și de monitorizare a bolilor,

astfel încât să știm
când apare o boală nouă;

dezvoltarea sistemelor de sănătate
în întreaga lume;

consolidarea lanțurilor de aprovizionare
pentru a fi gata în situații de urgență;

o educație mai bună,

pentru a putea să discutăm despre epidemii
și evaluarea riscului

fără să fim orbiți de panică.

Trebuie să fim ghidați de echitate

pentru că în situația asta,
ca în multe altele,

echitatea e în interesul nostru.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat astăzi

și vreau să fiu prima care vă spune:

spălați-vă pe mâini când ieșiți din sală!

(Aplauze)