Dilemă etică: criminalul ce otrăvește burgeri

Vezi întreaga lecție: https://ed.ted.com/lessons/ethical-dilemma-the-burger-murders-george-siedel-and-christine-ladwig

Ai înființat o companie care produce burgeri fără carne, care sunt vânduți în magazinele din întreaga lume. Dar recent ai primit o știre îngrozitoare: trei oameni fără niciun grad de rudenie au murit după ce au mâncat burgerii tăi. Un criminal a injectat otravă în produsele tale! Decesele sunt știre de primă pagină, iar vânzările au scăzut. Cum faci față crizei? George Siedel și Christine Ladwig explorează diferite strategii ai acestei dileme etice.

Lecție de George Siedel și Christine Ladwig, regizată de Patrick Smith.

Acum câțiva ani, ai înființat o companie
care produce burgeri fără carne.

Produsul tău este acum vândut
în magazinele din întreaga lume.

Dar recent ai primit știri îngrozitoare:

trei oameni fără nicio legătură au murit
într-un oraș după ce au mâncat burgeri.

Poliția a ajuns la concluzia
că un criminal a vizat firma ta,

injectând otravă în produsele tale
din cel puțin două magazine.

Vinovatul a folosit un instrument ultrafin
care nu a lăsat nicio urmă pe ambalaj,

făcând imposibilă determinarea
produselor afectate.

Burgerii tăi au fost imediat eliminați
din cele două magazine

de unde au cumpărat victimele.

Decesele sunt știri principale,

criminalul fiind încă în libertate,
iar vânzările au scăzut.

Trebuie să realizezi o strategie
prin care să faci față crizei.

Echipa ta vine cu trei opțiuni:

1. Nu face nimic.

2. Să retragi produsele din magazinele
din oraș și să le distrugi.

sau 3. Să retragi și să distrugi produsele
din întreaga lume.

Ce alegi?

Avocatul companiei tale explică faptul
că o retragere nu este impusă de lege

deoarece criminalul este responsabil
în totalitate.

Ea a recomandat prima opțiune:
să nu facem nimic,

pentru că retragere produsului
poate părea o asumarea vinei.

Dar este asta cea mai etică strategie?

Pentru a vedea
care decizie este mai morală,

ai putea realiza o analiză a factorilor.

Asta ți-ar permite să cântărești
interesele partenerilor cheie:

investitori, angajați și clienți,
unul împotriva celuilalt.

Cu prima opțiune

consilierii tăi vor fi de părere
că situația se va calma eventual.

Vânzările se vor îmbunătăți apoi,
rămânând probabil sub nivelul anterior

din cauza afectării renumelui firmei.

Ca rezultat, va trebui să concediezi
câțiva angajați,

și investitorii vor suferi
pierderi minore.

Dar mai mulți clienți ar putea muri
dacă criminalul a otrăvit marfa altundeva.

A doua opțiune este scumpă pe termen scurt

și necesită concedierea
mai multor angajați

și pierderi financiare adiționale
pentru investitori.

Dar această opțiune este mai sigură
pentru clienții din oraș

și ar putea crea destulă încredere
încât vânzările să își revină.

A treia opțiune este cea mai scumpă
pe termen scurt

și va presupune concedieri semnificative
și pierderi ale investitorilor.

Chiar dacă nu ai nicio evidență
că aceste crime sunt un pericol mondial,

această opțiune furnizează
cea mai mare protecție a clienților.

Dat fiind conflictul
dintre interesele clienților tăi

versus acelea ale investitorilor
și ale angajaților,

care strategie este cea mai etică?

Pentru a lua această decizie,
ai putea considera aceste teste:

primul este testul utilitarist.

Utilitarismul este o filosofie

ce presupune maximizarea binelui
pentru un număr cât mai mare de oameni.

Care ar fi impactul fiecărei opțiuni
în aceste condiții?

Al doilea este testul familiei:

Cum te-ai simți dacă ar trebui
să explici decizia ta familiei tale?

Al treilea este testul presei:

cum te-ai simți să citești despre asta
pe prima pagină a ziarului local?

Și în final, ai putea folosi
testul mentorului:

Dacă o persoană pe care o admiri
ar lua decizia aceasta, ce ar face?

Directorul Johnson & Johnson, James Burke,
s-a confruntat cu o probă similară în 1982

după ce un criminal a adăugat cianură
în sticle de Tylenol în Chicago.

Șapte oameni au murit
și vânzările au scăzut.

Analiștii au spus că firma va da faliment.

Ca răspuns, Burke a decis să retragă
medicamentul de pe toate rafturile,

invocând protecția consumatorului
ca fiind prioritatea supremă a firmei.

Johnson & Johnson a retras și a distrus
32 de milioane de sticle de Tylenol

în valoare de 250 de milioane de dolari.

1,5 milioane de sticle retrase au fost
testate iar trei dintre ele,

toate din zona Chicago,

au fost contaminate cu cianură.

Decizia lui Burke a ajutat compania
să recâștige încrederea clienților săi,

și au redobândit vânzările produselor
într-un an.

Determinat de otrăvirile cu Tylenol,
Johnson & Johnson a devenit un lider

în dezvoltarea ambalajelor rezistente
la modificări,

iar guvernul a instaurat
reguli mai stricte.

Ucigașul, între timp,
nu a fost prins niciodată.

Decizia lui Burke a prevenit alte morți
cauzate de otrăvirea inițială,

dar guvernul federal a investigat
sute de alte incidente similare

ce implicau alte produse
în săptămânile următoare.

Ar fi putut fi acestea prevenite
printr-un răspuns diferit?

A acționat Burke în interesul publicului
sau în interesul companiei lui?

A fost aceasta o metodă etică
sau o metodă bună de marketing?

Ca toate dilemele etice,
nu există un răspuns clar bun sau rău.

Iar în cazul imperiului tău de burgeri
fără carne, decizia îți aparține.