EAHA DM 1.2b: Introduction în bolile epizootice - Titluri

Această prezentare este un remix al 1.2b: Introducere în bolile epizootice narată de Roy William Mayega (Makerere University). Această versiune include titluri în limba engleză. Video-ul original (fără titluri) poate fi accesat la http://www.youtube.com/watch?v=-_OQdrwiIPQ. Acest video face parte dintr-un modul de învățare din partea East Africa HEALTH Alliance intitulat Planificarea Managementul Situațiilor de Urgență pentru Sănătatea Publică pentru Districte. Modulul integral și transcrierea video pot fi accesate la http://openmi.ch/disaster-mgmt. Copyright 2009-2019 Roy Mayega (Makerere University). Video-ul, transcrierea și modulul sunt toate partajate conform Creative Commons Attribution (CC BY) 3.0 Licență: http://creativecommons.org/licenses/by/3.0/.

(Text în limba engleză de Trisha Paul, Universitatea din Michigan.)

Introducere în bolile epizootice.

În această sesiune, vom trece în revită cele mai importante concepte şi definiţii referitoare la bolile epizootice

cu potenţial de a deveni epidemii.

Vom examina bolile epizootice cu potențial de a devenii epidemie din Africa de Est,

semnificaţia bolilor epizootice boli emergente, factorii care favorizează apariţia

bolilor epizootice, consecinţele bolilor epizootice și intervențiile generale

de răspuns, iar apoi, problemele legate de protecția animalelor.

O zoonoză este o boală sau o infecție care se transmite in mod natural între animale şi

oameni.

Se poate transmite de la animal la om sau de la om la animal.

O definiţie mai simplă este o boală care în mod normal infectează animale, dar care, de asemenea, poate infecta oameni.

O boală epizootică este un focar (o epidemie) de boală la o populaţie de animale.

O leucoză enzootică este o boală care este endemică la animale.

Boli exotice sunt cele care sunt importate într-o ţară în care altfel

nu apar.

Un exemplu este gripa aviară.

Zoonozele emergente şi re-emergente sunt boli cauzate de agenți fie total fie parţial

noi, sau de micro-organisme cunoscute anterior, dar care apar acum în locuri sau la specii

la care boala nu a fost cunoscută anterior.

Exemple de astfel de zoonoze sunt gripa, ebola si SARS.

Bolile zoonotice cu potenţial de epidemie prioritare în Africa de Est includ febra rift valley

febra, viruşi ai gripei A , antraxul, rabia, ebola şi alte tipuri de febră hemoragică virală,

ciuma, și tripanosomiaza.

Care este semnificaţia bolilor epizootice ca boli emergente, în special în Africa de

Est?

La nivel global, au existat peste 20 boli noi în ultimii 30 de ani.

Peste 2/3 din agenții care provoacă boli noi apar sălbăticie.

Exemplele includ SARS, boala nipah, H5N1, H1N1.

Animale domestice reprezintă 20% din noile zoonoze.

Regiunea Africii de Est şi Centrale este un "punct de atracție" pentru bolile noi.

Factorii care favorizează apariţia bolilor epizootice predispuse la a deveni epidemie includ factorii socio-economici

cum ar fi agricultura intensivă fără măsuri de biosecuritate, proiecte de alimentare cu apă, urbanizarea,

mişcarea populaţiei, circulaţia animalelor, foametea, free-range sisteme agricole libere.

Factorii de mediu includ schimbările climatice (ex. încălzirea globală) şi prezenţa purtătorilor de boli

și/sau a rezervoarelor.

Factorii ce țin de om includ co-infecţia cu alţi agenţi purtători de boli (cum ar fi HIV şi tuberculoza sau TBC),

lipsa de cunoştinţe privind măsurile de biosecuritate, igiena personală inadecvata cum ar fi strănutul

fără acoperirea gurii sau mâinile nespălate.

Factorii de risc culturali și comportamentali includ lipsa de cunoştinţe, obiceiurile alimentare, schimbări ale

stilului de viață, interacţiunea om-animale-viața sălbatică.

Acestea sunt câteva dintre caracteristicile interfeței om-animal care sporesc

probabilitatea de transfer al unor boli care nu au fost anterior cunoscute la om ca fiind transmise de animale.

Manipularea intensă a produselor de origine animală cu bio-securitate scăzută provoacă boli cum ar fi bruceloza,

antraxul, gripa aviară.

Creșterea animalelor în turme şi sistemele agricole în aer liber, vânătoarea, colectarea, mancatul cărnii și carcaselor de vânat ce

predispune la ebola şi antrax.

Contactul cu liliecii ce predispune la ebola şi boala marburg.

Produsele prost fierte ce provoacă salmoneloza şi bruceloza.

Igiena şi şobolanii, care predispun la leptospiroză si hepatitele E.

Păsările de curte crescute în aer liber şi păsările migratoare ce predispun la gripa aviară.

Zonele de conservare precum Ngorongoro şi Samburu.
Manipularea defectuoasă a animalelor canine domestice ce predispune

la rabie.

Factorii socio-culturali, inclusiv schimbul de locuință cu animalele, şi riscul transfrontalier, precum şi

riscul legat de gen

Care sunt consecinţele bolilor epizootice predispuse la a deveni epidemii?

Acestea includ:

Impactul socio-economic cum ar fi reducerea nivelului de produse rezultate din producția animală, reducerea

calității percepute sau reale a produselor, deşeuri de materii prime în producția animală, costurile cu resursele

ale prevenirii şi controlului bolilor, efecte negative privind protecția animalelor şi

restricţii comerciale internaţionale.

Costurile cu asistența medicală pentru oameni inclusiv efectele sau costurile tratamentului, efectele asupra mediului,

efecte asupra turismului, efectele asupra economiei rurale, dezorganizarea socială şi politică, şi

sărăcia crescândă.

Toate consecinţele asupra sănătății publice ale bolilor epizootice includ numărul crescut de decese, de boli,

dezorganizarea socială şi panică, colapsul sistemelor de asistență medicală regulată, lucrătorii din domeniul sănătăţii sunt

expuși unui risc ridicat de contractare a bolilor, iar lucrătorii din domeniul sănătăţii pot părăsi unităţile sanitare.

Intervenţiile de răspuns includ faptul că agricultorii trebuie să raporteze incidentele cu consencințe asupra sănătăţii animale iar

lucrătorii din domeniul sănătății umane, carantina provizorie a zonelor afectate, dacă este necesar, confirmarea apariţiei

un focar şi notificarea autorităţilor

Activarea Echipei de Răspuns Rapid inclusiv a veterinarilor, a lucrătorilor din domeniul sănătăţii, a liderilor, şi a poliţiei,

etc), identificarea sursei de infecție şi identificare severității infecţiei

şi a gradului de răspândire, stabilirea de măsuri imediate de control

Eliminarea animalelor moarte în condiţii de siguranţă, fie prin arderea lor sau prin îngroparea lor, instaurarea carantinei

pentru cei bolnav şi a celor suspectați şi respectarea condiţiilor generale, oprirea circulației animalelor,

şi vaccinarea dacă este necesar.

În situaţii de epidemie de epi-zoonoze, situaţiile referitoare la protecția animalelor ar trebui să fie luate în considerare.

Dacă urmează a fi distruse sau ucise, animalele ar trebui să fie tratate cu milă.

Reduceți durerea nejustificată.

Închideți-le într-un mod grijuliu.

Mulțumesc pentru atenție.