-
Title:
O rocă străveche schimbă teoria asupra originii vieții
-
Description:
Unde și cum a apărut viața pe Pământ, mai precis? Mult timp, oamenii de știință au crezut că viața a apărut acum trei miliarde de ani în ocean, până când astrobiologul Tara Djokic și echipa ei au făcut o descoperire surprinzătoare în deșertul din vestul Australiei. Aflați cum o rocă străveche, găsită lângă un lac vulcanic termal, ne schimbă total perspectiva asupra enigmei apariției vieții pe Pământ.
-
Speaker:
Tara Djokic
-
Pământul are 4,6 miliarde de ani,
-
iar o viață de om
adesea are mai puțin de 100 de ani.
-
Așadar, de ce ne-ar păsa
de istoria acestei planete,
-
când trecutul ei îndepărtat pare atât
de neimportant pentru realitatea de acum?
-
Vedeți, după știința noastră,
-
Pământul este singura planetă
din sistemul nostru solar
-
pe care a apărut viața,
-
și este singurul sistem capabil
să întrețină viața ființelor umane.
-
-
Știm că Pământul este unic
pentru mișcarea plăcilor sale tectonice,
-
apa în stare lichidă la suprafață,
-
și o atmosferă bogată în oxigen.
-
Dar lucrurile nu au stat așa dintotdeauna,
-
și știm asta deoarece rocile străvechi
au imprimate în ele momentele cruciale
-
în evoluția planetei noastre.
-
Unul dintre cele mai bune locuri
de studiere a acestor roci
-
este regiunea Pilbara
din vestul Australiei.
-
Rocile de aici
au 3,5 miliarde de ani vechime,
-
și conțin unele dintre cele mai vechi
dovezi ale vieții pe Pământ.
-
De obicei, când vine vorba
de începuturile vieții,
¶
-
ne gândim la stegozauri,
-
sau poate la un pește
care s-a târât pe pământ.
-
Dar începuturile vieții
la care mă refer eu
-
sunt formele de viață microscopice,
cum ar fi bacteriile.
-
Fosilele acestora s-au conservat
în formațiuni geologice stratificate,
-
denumite stromatoliți.
-
Aceste forme de viață primare
sunt singurele dovezi pe care le avem
-
pentru primele trei miliare de ani
de la apariția vieții pe Pământ.
-
Dovezile paleontologice
despre existența speciei noastre
-
au o vechime
de numai câteva sute de mii de ani.
-
Din studiul fosilelor
-
știm că bacteriile
erau deja larg răspândite
-
acum aproximativ 3,5-4 miliarde de ani.
-
Rocile mai vechi de atât
fie au fost distruse,
-
fie au fost profund deformate
de mișcările plăcilor tectonice.
-
Rămâne deci această piesă lipsă în puzzle,
-
respectiv când și cum, mai precis,
a apărut viața pe Pământ.
-
Iată din nou acest peisaj vulcanic
străvechi din Pilbara.
-
Nici nu-mi imaginam că cercetările noastre
de aici ne vor furniza un nou indiciu
-
cu privire la originea vieții.
-
Era prima mea deplasare în teren,
¶
-
la finalul unui lung și obositor
proiect de cartografiere,
-
când am descoperit ceva neobișnuit.
-
Ceea ce pare o grămadă de roci străvechi,
pline de striații,
-
sunt de fapt stromatoliți.
-
Iar în centrul acestei movile
era o rocă mică, ciudată,
-
cam cât mâna unui copilaș.
-
A durat șase luni până să reușim
să inspectăm roca la microscop.
-
Unul dintre mentorii mei
de la acea vreme, Malcolm Walter,
-
a sugerat că roca seamănă cu un gheizerit.
-
Gheizeritul e un tip de rocă
ce se formează
-
doar înăuntrul și pe marginea
izvoarelor termale.
-
Ca să înțelegeți importanța gheizeritului,
¶
-
o să mă întorc
cu vreo două sute de ani în urmă.
-
În 1871, într-o scrisoare
către prietenul său, Joseph Hooker,
-
Charles Darwin sugera:
-
„Și dacă viața a început undeva
într-o apă călduță,
-
în care se găseau
tot felul de elemente chimice
-
gata să treacă prin transformări
mai complexe?”
-
Acum știm că există „ape călduțe”.
Le numim izvoare termale.
¶
-
Într-un astfel de mediu, apa fierbinte
-
dizolvă mineralele
din rocile peste care trece.
-
Soluția rezultată se amestecă
cu compuși organici
-
și devine o mini-fabrică chimică
-
ce s-a demonstrat că e capabilă
să creeze structuri celulare primare,
-
care reprezintă primii pași
în apariția vieții.
-
La o sută de ani
după scrisoarea lui Darwin,
¶
-
au fost descoperite guri hidrotermale
pe fundul oceanelor.
-
Și ele pot funcționa
ca niște mini-fabrici chimice.
-
Aceasta se află
pe lângă lanțul vulcanic Tonga,
-
la 1.100 de metri adâncime,
în Oceanul Pacific.
-
Fumul negru pe care-l vedeți
ieșind din aceste conuri
-
e și el un fluid plin de minerale,
-
și e întreținut de bacterii.
-
De la descoperirea
acestor guri hidrotermale
-
originea vieții în mediul marin
a devenit teoria preferată.
-
Și pe bună dreptate:
-
gurile hidrotermale
au o origine străveche,
-
și se presupune că Pământul preistoric
avea un ocean primordial,
-
și prea puțină suprafață terestră.
-
Deci probabilitatea ca Pământul preistoric
să fi avut numeroase guri hidrotermale
-
încurajează ideea apariției vieții
-
în ocean.
-
-
cercetările noastre în Pilbara
oferă și sprijină
-
o teorie alternativă.
-
În sfârșit, după trei ani,
am putut confirma
-
că mica noastră rocă era gheizerit.
-
Această descoperire confirma
nu doar existența izvoarelor termale
-
în vulcanul nostru vechi
de 3,5 miliarde de ani din Pilbara,
-
ci și faptul că a existat viață pe uscat,
în aceste izvoare termale,
-
în istoria geologică a Pământului
-
de trei miliarde de ani.
-
Astfel, dintr-o perspectivă geologică,
-
apa călduță al lui Darwin
poate fi o explicație verosimilă
-
a originii vieții pe Pământ.
-
Firește, felul cum a apărut efectiv viața
pe Pământ e încă subiect de discuție,
¶
-
și probabil așa va fi mereu.
-
Rămâne indiscutabil, însă,
faptul că ea a înflorit,
-
s-a diversificat,
-
a devenit foarte complexă.
-
Într-un final, s-a ajuns la specia umană,
-
o specie ce a început să-și pună întrebări
cu privire la propria existență,
-
dar și la existența vieții în alte părți:
-
există oare o comunitate cosmică
ce așteaptă să intre în legătură cu noi,
-
sau suntem singuri în Univers?
-
Un posibil indiciu
îl găsim tot în rocile străvechi.
¶
-
Acum aproximativ 2,5 miliarde de ani,
-
avem dovezi că bacteriile
au început să producă oxigen,
-
cam așa cum fac plantele astăzi.
-
Geologii au denumit
perioada imediat următoare
-
„Marea Oxigenare”,
-
și e dovedită de prezența unor formațiuni
numite hematit roșu stratificat.
-
Multe din ele, sub forma unor blocuri
de stâncă de sute de metri,
-
ce pot fi văzute în defileele
-
din Parcul Național Karijini
-
din vestul Australiei.
-
Apariția oxigenului a declanșat
două schimbări majore pe planetă.
-
În primul rând, a facilitat
dezvoltarea formelor de viață complexe.
¶
-
Ca să se extindă și să se dezvolte,
viața are nevoie de oxigen.
-
Apoi a produs stratul de ozon,
care ne protejează
-
de efectele nocive ale razelor UV.
-
Deci, ironia sorții, viața microbiană
a făcut loc formelor de viață complexe
-
și practic a cedat dominația ei
de trei miliarde de ani
-
asupra acestei planete.
-
Astăzi, oamenii forează
după forme de viață complexe fosilizate
-
și le folosesc drept combustibil.
-
Acest fapt duce la emisia unei cantități
imense de dioxid de carbon în atmosferă,
-
și, exact ca strămoșii noștri, bacteriile,
-
am început să aducem
modificări majore planetei.
-
Efectele acestor modificări se reunesc
sub fenomenul de încălzire globală.
-
Din nefericire, această ironie a sorții
ar putea însemna dispariția omului.
¶
-
Și poate că de aceea nu putem crea
legături cu forme de viață extraterestre,
-
forme de viață inteligente.
-
Pentru că astfel de forme de viață,
odată ce au evoluat,
-
se autodistrug rapid.
-
Dacă rocile ar putea vorbi,
¶
-
cred că ar spune așa:
-
viața pe Pământ e prețioasă.
-
E rezultatul a patru miliarde de ani
-
de co-evoluție complexă, dar fragilă,
-
între formele de viață și Pământ,
-
și în care specia umană
reprezintă doar ultima verigă.
-
Puteți folosi această informație
ca pe un ghid, sau ca pe o predicție,
-
sau ca explicație pentru de ce ne simțim
așa de singuri în galaxia noastră.
-
Dar folosiți-o
și ca să fiți mai conștienți
-
de moștenirea pe care vreți s-o lăsați
-
pe această planetă
pe care o considerați casa voastră.
-
-
English [en]
Catalan [ca]
Greek [el]