Return to Video

O rocă străveche schimbă teoria asupra originii vieții

  • 0:01 - 0:06
    Pământul are 4,6 miliarde de ani,
  • 0:06 - 0:11
    iar o viață de om
    adesea are mai puțin de 100 de ani.
  • 0:11 - 0:15
    Așadar, de ce ne-ar păsa
    de istoria acestei planete,
  • 0:15 - 0:20
    când trecutul ei îndepărtat pare atât
    de neimportant pentru realitatea de acum?
  • 0:21 - 0:23
    Vedeți, după știința noastră,
  • 0:23 - 0:26
    Pământul este singura planetă
    din sistemul nostru solar
  • 0:26 - 0:29
    pe care a apărut viața,
  • 0:29 - 0:34
    și este singurul sistem capabil
    să întrețină viața ființelor umane.
  • 0:35 - 0:36
    De ce tocmai Pământul?
  • 0:37 - 0:40
    Știm că Pământul este unic
    pentru mișcarea plăcilor sale tectonice,
  • 0:40 - 0:42
    apa în stare lichidă la suprafață,
  • 0:42 - 0:44
    și o atmosferă bogată în oxigen.
  • 0:44 - 0:47
    Dar lucrurile nu au stat așa dintotdeauna,
  • 0:47 - 0:52
    și știm asta deoarece rocile străvechi
    au imprimate în ele momentele cruciale
  • 0:52 - 0:54
    în evoluția planetei noastre.
  • 0:56 - 0:59
    Unul dintre cele mai bune locuri
    de studiere a acestor roci
  • 0:59 - 1:02
    este regiunea Pilbara
    din vestul Australiei.
  • 1:03 - 1:08
    Rocile de aici
    au 3,5 miliarde de ani vechime,
  • 1:08 - 1:13
    și conțin unele dintre cele mai vechi
    dovezi ale vieții pe Pământ.
  • 1:13 - 1:16
    De obicei, când vine vorba
    de începuturile vieții,
  • 1:16 - 1:19
    ne gândim la stegozauri,
  • 1:19 - 1:22
    sau poate la un pește
    care s-a târât pe pământ.
  • 1:23 - 1:25
    Dar începuturile vieții
    la care mă refer eu
  • 1:25 - 1:29
    sunt formele de viață microscopice,
    cum ar fi bacteriile.
  • 1:30 - 1:34
    Fosilele acestora s-au conservat
    în formațiuni geologice stratificate,
  • 1:34 - 1:36
    denumite stromatoliți.
  • 1:37 - 1:41
    Aceste forme de viață primare
    sunt singurele dovezi pe care le avem
  • 1:41 - 1:46
    pentru primele trei miliare de ani
    de la apariția vieții pe Pământ.
  • 1:46 - 1:50
    Dovezile paleontologice
    despre existența speciei noastre
  • 1:50 - 1:52
    au o vechime
    de numai câteva sute de mii de ani.
  • 1:52 - 1:54
    Din studiul fosilelor
  • 1:54 - 1:58
    știm că bacteriile
    erau deja larg răspândite
  • 1:58 - 2:02
    acum aproximativ 3,5-4 miliarde de ani.
  • 2:02 - 2:06
    Rocile mai vechi de atât
    fie au fost distruse,
  • 2:06 - 2:09
    fie au fost profund deformate
    de mișcările plăcilor tectonice.
  • 2:10 - 2:12
    Rămâne deci această piesă lipsă în puzzle,
  • 2:12 - 2:17
    respectiv când și cum, mai precis,
    a apărut viața pe Pământ.
  • 2:19 - 2:23
    Iată din nou acest peisaj vulcanic
    străvechi din Pilbara.
  • 2:23 - 2:28
    Nici nu-mi imaginam că cercetările noastre
    de aici ne vor furniza un nou indiciu
  • 2:28 - 2:30
    cu privire la originea vieții.
  • 2:31 - 2:33
    Era prima mea deplasare în teren,
  • 2:33 - 2:37
    la finalul unui lung și obositor
    proiect de cartografiere,
  • 2:37 - 2:40
    când am descoperit ceva neobișnuit.
  • 2:41 - 2:45
    Ceea ce pare o grămadă de roci străvechi,
    pline de striații,
  • 2:45 - 2:47
    sunt de fapt stromatoliți.
  • 2:47 - 2:51
    Iar în centrul acestei movile
    era o rocă mică, ciudată,
  • 2:51 - 2:54
    cam cât mâna unui copilaș.
  • 2:54 - 2:59
    A durat șase luni până să reușim
    să inspectăm roca la microscop.
  • 2:59 - 3:02
    Unul dintre mentorii mei
    de la acea vreme, Malcolm Walter,
  • 3:02 - 3:06
    a sugerat că roca seamănă cu un gheizerit.
  • 3:06 - 3:10
    Gheizeritul e un tip de rocă
    ce se formează
  • 3:10 - 3:14
    doar înăuntrul și pe marginea
    izvoarelor termale.
  • 3:14 - 3:18
    Ca să înțelegeți importanța gheizeritului,
  • 3:18 - 3:22
    o să mă întorc
    cu vreo două sute de ani în urmă.
  • 3:23 - 3:28
    În 1871, într-o scrisoare
    către prietenul său, Joseph Hooker,
  • 3:28 - 3:29
    Charles Darwin sugera:
  • 3:30 - 3:34
    „Și dacă viața a început undeva
    într-o apă călduță,
  • 3:34 - 3:36
    în care se găseau
    tot felul de elemente chimice
  • 3:36 - 3:40
    gata să treacă prin transformări
    mai complexe?”
  • 3:41 - 3:44
    Acum știm că există „ape călduțe”.
    Le numim izvoare termale.
  • 3:44 - 3:46
    Într-un astfel de mediu, apa fierbinte
  • 3:46 - 3:49
    dizolvă mineralele
    din rocile peste care trece.
  • 3:50 - 3:55
    Soluția rezultată se amestecă
    cu compuși organici
  • 3:55 - 3:58
    și devine o mini-fabrică chimică
  • 3:58 - 4:04
    ce s-a demonstrat că e capabilă
    să creeze structuri celulare primare,
  • 4:04 - 4:07
    care reprezintă primii pași
    în apariția vieții.
  • 4:07 - 4:10
    La o sută de ani
    după scrisoarea lui Darwin,
  • 4:10 - 4:14
    au fost descoperite guri hidrotermale
    pe fundul oceanelor.
  • 4:14 - 4:16
    Și ele pot funcționa
    ca niște mini-fabrici chimice.
  • 4:16 - 4:20
    Aceasta se află
    pe lângă lanțul vulcanic Tonga,
  • 4:20 - 4:24
    la 1.100 de metri adâncime,
    în Oceanul Pacific.
  • 4:26 - 4:29
    Fumul negru pe care-l vedeți
    ieșind din aceste conuri
  • 4:29 - 4:31
    e și el un fluid plin de minerale,
  • 4:31 - 4:34
    și e întreținut de bacterii.
  • 4:35 - 4:37
    De la descoperirea
    acestor guri hidrotermale
  • 4:37 - 4:42
    originea vieții în mediul marin
    a devenit teoria preferată.
  • 4:42 - 4:44
    Și pe bună dreptate:
  • 4:45 - 4:48
    gurile hidrotermale
    au o origine străveche,
  • 4:48 - 4:52
    și se presupune că Pământul preistoric
    avea un ocean primordial,
  • 4:52 - 4:54
    și prea puțină suprafață terestră.
  • 4:54 - 4:59
    Deci probabilitatea ca Pământul preistoric
    să fi avut numeroase guri hidrotermale
  • 4:59 - 5:02
    încurajează ideea apariției vieții
  • 5:02 - 5:03
    în ocean.
  • 5:04 - 5:05
    Și totuși,
  • 5:07 - 5:11
    cercetările noastre în Pilbara
    oferă și sprijină
  • 5:11 - 5:13
    o teorie alternativă.
  • 5:14 - 5:19
    În sfârșit, după trei ani,
    am putut confirma
  • 5:20 - 5:23
    că mica noastră rocă era gheizerit.
  • 5:23 - 5:27
    Această descoperire confirma
    nu doar existența izvoarelor termale
  • 5:27 - 5:31
    în vulcanul nostru vechi
    de 3,5 miliarde de ani din Pilbara,
  • 5:31 - 5:37
    ci și faptul că a existat viață pe uscat,
    în aceste izvoare termale,
  • 5:37 - 5:40
    în istoria geologică a Pământului
  • 5:40 - 5:44
    de trei miliarde de ani.
  • 5:45 - 5:48
    Astfel, dintr-o perspectivă geologică,
  • 5:48 - 5:52
    apa călduță al lui Darwin
    poate fi o explicație verosimilă
  • 5:52 - 5:55
    a originii vieții pe Pământ.
  • 5:57 - 6:01
    Firește, felul cum a apărut efectiv viața
    pe Pământ e încă subiect de discuție,
  • 6:01 - 6:03
    și probabil așa va fi mereu.
  • 6:03 - 6:06
    Rămâne indiscutabil, însă,
    faptul că ea a înflorit,
  • 6:06 - 6:07
    s-a diversificat,
  • 6:07 - 6:10
    a devenit foarte complexă.
  • 6:10 - 6:13
    Într-un final, s-a ajuns la specia umană,
  • 6:13 - 6:17
    o specie ce a început să-și pună întrebări
    cu privire la propria existență,
  • 6:17 - 6:20
    dar și la existența vieții în alte părți:
  • 6:21 - 6:24
    există oare o comunitate cosmică
    ce așteaptă să intre în legătură cu noi,
  • 6:24 - 6:26
    sau suntem singuri în Univers?
  • 6:27 - 6:31
    Un posibil indiciu
    îl găsim tot în rocile străvechi.
  • 6:32 - 6:35
    Acum aproximativ 2,5 miliarde de ani,
  • 6:35 - 6:39
    avem dovezi că bacteriile
    au început să producă oxigen,
  • 6:39 - 6:42
    cam așa cum fac plantele astăzi.
  • 6:42 - 6:44
    Geologii au denumit
    perioada imediat următoare
  • 6:44 - 6:47
    „Marea Oxigenare”,
  • 6:47 - 6:52
    și e dovedită de prezența unor formațiuni
    numite hematit roșu stratificat.
  • 6:52 - 6:57
    Multe din ele, sub forma unor blocuri
    de stâncă de sute de metri,
  • 6:57 - 6:59
    ce pot fi văzute în defileele
  • 6:59 - 7:03
    din Parcul Național Karijini
  • 7:03 - 7:05
    din vestul Australiei.
  • 7:05 - 7:10
    Apariția oxigenului a declanșat
    două schimbări majore pe planetă.
  • 7:10 - 7:13
    În primul rând, a facilitat
    dezvoltarea formelor de viață complexe.
  • 7:13 - 7:17
    Ca să se extindă și să se dezvolte,
    viața are nevoie de oxigen.
  • 7:18 - 7:21
    Apoi a produs stratul de ozon,
    care ne protejează
  • 7:21 - 7:24
    de efectele nocive ale razelor UV.
  • 7:25 - 7:30
    Deci, ironia sorții, viața microbiană
    a făcut loc formelor de viață complexe
  • 7:30 - 7:33
    și practic a cedat dominația ei
    de trei miliarde de ani
  • 7:33 - 7:35
    asupra acestei planete.
  • 7:35 - 7:39
    Astăzi, oamenii forează
    după forme de viață complexe fosilizate
  • 7:39 - 7:40
    și le folosesc drept combustibil.
  • 7:41 - 7:46
    Acest fapt duce la emisia unei cantități
    imense de dioxid de carbon în atmosferă,
  • 7:46 - 7:48
    și, exact ca strămoșii noștri, bacteriile,
  • 7:48 - 7:51
    am început să aducem
    modificări majore planetei.
  • 7:53 - 7:57
    Efectele acestor modificări se reunesc
    sub fenomenul de încălzire globală.
  • 7:59 - 8:04
    Din nefericire, această ironie a sorții
    ar putea însemna dispariția omului.
  • 8:04 - 8:08
    Și poate că de aceea nu putem crea
    legături cu forme de viață extraterestre,
  • 8:08 - 8:10
    forme de viață inteligente.
  • 8:10 - 8:13
    Pentru că astfel de forme de viață,
    odată ce au evoluat,
  • 8:13 - 8:15
    se autodistrug rapid.
  • 8:16 - 8:18
    Dacă rocile ar putea vorbi,
  • 8:18 - 8:21
    cred că ar spune așa:
  • 8:22 - 8:25
    viața pe Pământ e prețioasă.
  • 8:27 - 8:31
    E rezultatul a patru miliarde de ani
  • 8:31 - 8:36
    de co-evoluție complexă, dar fragilă,
  • 8:36 - 8:38
    între formele de viață și Pământ,
  • 8:38 - 8:44
    și în care specia umană
    reprezintă doar ultima verigă.
  • 8:45 - 8:50
    Puteți folosi această informație
    ca pe un ghid, sau ca pe o predicție,
  • 8:50 - 8:55
    sau ca explicație pentru de ce ne simțim
    așa de singuri în galaxia noastră.
  • 8:57 - 9:00
    Dar folosiți-o
    și ca să fiți mai conștienți
  • 9:01 - 9:06
    de moștenirea pe care vreți s-o lăsați
  • 9:06 - 9:11
    pe această planetă
    pe care o considerați casa voastră.
  • 9:12 - 9:13
    Vă mulțumesc!
  • 9:13 - 9:17
    (Aplauze)
Title:
O rocă străveche schimbă teoria asupra originii vieții
Speaker:
Tara Djokic
Description:

Unde și cum a apărut viața pe Pământ, mai precis? Mult timp, oamenii de știință au crezut că viața a apărut acum trei miliarde de ani în ocean, până când astrobiologul Tara Djokic și echipa ei au făcut o descoperire surprinzătoare în deșertul din vestul Australiei. Aflați cum o rocă străveche, găsită lângă un lac vulcanic termal, ne schimbă total perspectiva asupra enigmei apariției vieții pe Pământ.

more » « less
Video Language:
English
Team:
TED
Project:
TEDTalks
Duration:
09:30

Romanian subtitles

Revisions