Romanian subtitles

← Ce se întâmplă în depozitele gigantice?

Facem milioane de cumpărături online în fiecare zi, dar cine (sau ce) ne pune de fapt produsele în cutii? În acest video, Mick Mountz țese o poveste fascinantă, plină de roboți, despre ce se întâmplă în interiorul unui depozit.

Get Embed Code
25 Languages

Showing Revision 17 created 05/22/2015 by Adrian Dobroiu.

  1. Vreau să vă vorbesc
  2. despre o abordare revoluționară
  3. pentru gestiunea articolelor
    dintr-un depozit.
  4. E vorba de un sistem de alegere,
    împachetare și livrare.
  5. Ca idee,

  6. această soluție implică
    sute de roboți mobili,
  7. câteodată mii de roboți mobili,
  8. care se mișcă prin depozit.
  9. Ajung imediat la soluție,
    dar pentru moment gândiți-vă doar
  10. la ultima dată când
    ați comandat ceva online.
  11. Stăteați pe canapea
  12. și ați vrut neapărat
    să aveți acest tricou roșu.
  13. Clic! L-ați adăugat
    în coșul de cumpărături.
  14. Apoi pantalonii aceia verzi
    arată și ei destul de bine. Clic!
  15. Și o pereche de pantofi albaștri. Clic!
  16. În acest moment ați alcătuit comanda.
  17. Nu v-ați gândit deloc
    că s-ar putea să nu arate grozav,
  18. dar ați dat clic pe „Comandă”.
  19. Iar după două zile vine un pachet la ușă.
  20. Deschideți pachetul și, oau!,
    am primit lucrurile!
  21. V-ați gândit vreodată cum au ajuns

  22. acele articole în acea cutie în depozit?
  23. Am venit să vă spun
    că e vorba de tipul de acolo.
  24. Ascuns bine în această imagine,
  25. vedeți un lucrător clasic
    care alege și împachetează
  26. într-un sistem de distribuție
    sau de execuție a comenzii.
  27. Până acum acești lucrători
    își petrec 60% sau 70% din ziua de muncă
  28. hoinărind prin depozit.
  29. Merg adesea în jur de 10–15 km
  30. în căutarea acelor articole de inventar.
  31. Nu numai că e un mod neproductiv
    de a completa comenzile,
  32. dar se pare că e și un mod
    nesatisfăcător de a satisface comenzile.
  33. Să vă povestesc unde m-am lovit
    pentru prima dată de această problemă.

  34. Eram în Bay Area în 1999–2000,
    în perioada de vârf a dot-comului.
  35. Lucram la un fiasco
    fabulos de spectaculos numit Webvan.
  36. (Râsete)
  37. Această firmă a adunat
    sute de milioane de dolari
  38. pe ideea că va livra
    comenzi de băcănie făcute online.
  39. S-a ajuns la faptul că
    nu puteam face asta rentabil.
  40. Comerțul electronic era
    foarte dificil și costisitor.
  41. În acest caz, încercam să adunăm
    30 de articole de inventar
  42. în câteva pungi, într-o furgonetă,
    ca să fie livrate acasă.
  43. Iar chestia era că asta
    ne costa 30 de dolari.
  44. Imaginați-vă, aveam
    o conservă de supă la 89 de cenți
  45. care ne costa un dolar
    s-o punem în pungă.
  46. Iar asta înainte să ajungem
    s-o livrăm acasă.
  47. Deci pe scurt, în timpul anului
    cât am lucrat la Webvan,

  48. vorbind cu toate serviciile
    de manipulat marfa am înțeles
  49. că nu exista nicio soluție creată
    special pentru posturile de împachetare,
  50. să pună articolul roșu, verde, albastru,
    toate trei într-o cutie.
  51. Ne-am spus că trebuie să fie
    o metodă mai bună.
  52. Stivuitoarele existente
    ajutau la deplasarea
  53. paleților și cutiilor cu articole
    la punctele de vânzare.
  54. Sigur că Webvan a dat faliment,
    dar după vreun an și jumătate

  55. eu încă mă mai luptam cu această problemă,
    încă mă mai sâcâia.
  56. Am reînceput să mă gândesc la ea.
  57. Am zis să mă concentrez puțin
    pe ceea ce voiam ca lucrător
  58. sau cum îmi imaginam
    că trebuie să meargă.
  59. (Râsete)
  60. Am zis să mă concentrez pe problemă:
  61. Am o comandă aici
    și ce vreau să fac e să pun
  62. roșu, verde și albastru în cutia asta.
  63. Am nevoie de un sistem
    ca să întind mâna și – pac! –
  64. apare produsul și-l adaug la livrare.
  65. Ne-am gândit că asta ar fi o abordare
    a problemei orientată pe operator.
  66. De asta am nevoie.
  67. Ce tehnologie e disponibilă
    ca să rezolve această problemă?
  68. Dar iată, comenzile
    vin și pleacă, produsele vin și pleacă.
  69. Ne permitem să punem lucrătorul
    în centrul problemei
  70. și să-i punem la dispoziție
    uneltele care îl fac mai productiv.
  71. Cum am ajuns la acest principiu?

  72. A ieșit dintr-o sesiune de brainstorming.
  73. E o idee pe care
    probabil o folosiți mulți:
  74. principiul de a testa ideile.
  75. Luați o foaie albă, bineînțeles,
  76. dar apoi testați-vă ideile
    până la limite: infinit, zero.
  77. În cazul nostru, ne-am pus
    următoarea problemă:
  78. ce-ar fi dacă am construi
    un centru de distribuție în China,
  79. unde piața e foarte ieftină?
  80. Ne-am zis: mâna de lucru e ieftină,
    terenul e ieftin.
  81. Și anume am spus: ce-ar fi dacă
    munca directă ar costa zero dolari pe oră
  82. și am putea face un centru
    de distribuție de 10 hectare?
  83. Evident s-a ajuns la idei ca:
    hai să punem mulți oameni în depozit.
  84. Iar eu am zis: „Stai puțin,
    pentru zero dolari pe oră
  85. aș «angaja» 10 000 de muncitori
  86. care să vină la depozit
    în fiecare dimineață la ora 8,
  87. să meargă în depozit,
    să ia un articol de inventar
  88. și apoi să stea așa.
  89. Tu ții Captain Crunch,
    tu ții Mountain Dew, tu ții Diet Coke.
  90. Dacă am nevoie vă anunț,
    altfel așteptați acolo.
  91. Dar când am nevoie de Cola și o cer,
    voi vorbiți între voi.
  92. Tipul cu Diet Coke vine în față,
    o pune în pungă și pleacă.
  93. Oau!
  94. Ce-ar fi dacă produsele
    ar putea merge și vorbi?
  95. E un mod foarte interesant
    și foarte eficient
  96. în care am putea organiza depozitul.
  97. Sigur, munca nu e gratis,

  98. pe dimensiunea practic–superb.
  99. (Râsete)
  100. Așa că ne-am gândit
    să le punem pe rafturi mobile.
  101. Vom folosi roboți mobili
    pentru a mișca marfa.
  102. După ce am pornit treaba,
    eram acasă pe canapea în 2008.
  103. Ați văzut Jocurile Olimpice de la Beijing,
    ceremonia de deschidere?
  104. Era să cad de pe canapea
    când am văzut asta.
  105. Exact asta era ideea!
  106. (Râsete)
    (Aplauze)
  107. Vom pune mii de persoane
    în depozit, în stadionului.
  108. Dar ce e interesant
    e că se leagă de ideea noastră:
  109. acești oameni creau o artă digitală
    impresionantă și incredibil de puternică
  110. și totul fără computere.
  111. Se pare că s-au bazat
    pe coordonare și comunicare:
  112. eu mă ridic, tu te ghemuiești.
  113. Și au creat o artă fabuloasă.
  114. Asta e puterea emergenței în sisteme,
  115. când lași lucrurile
    să se coordoneze singure.
  116. Cam asta a fost pe scurt aventura.
  117. Acum să vedem cum s-a transformat
    această idee în realitate.

  118. Iată un depozit, un centru de distribuție
    care are cam 10 000 de tipuri de articole.
  119. O să le numim pixuri roșii, plante verzi
    post-ituri galbene.
  120. Trimitem roboții portocalii
    să culeagă rafturile albastre
  121. și le aducem la marginea clădirii.
  122. Acum lucrătorii pot sta la margine.
  123. Schema e să luăm rafturile,
  124. să le ducem pe traseu
    și să le livrăm la muncitor.
  125. Viața lucrătorului e complet diferită.
  126. În loc să se plimbe
    prin depozit, stă pe loc
  127. într-un post ca acesta și fiecare produs
    din clădire poate veni acum la el.
  128. Deci procesul e foarte eficient.

  129. Întinzi mâna, iei un produs,
    scanezi codul de bare, ambalezi.
  130. Când te întorci, a sosit un alt produs,
    gata să fie luat și ambalat.
  131. Rezultatul e că am eliminat partea inutilă
    de deplasare, căutare, timp de așteptare
  132. și am creat un mod foarte selectiv
    de culegere a acestor comenzi,
  133. unde îndrepți un laser spre ele,
    scanezi un cod de bare
  134. și un indicator luminos îți spune
    în ce cutie trebuie sa îl pui.
  135. Deci mai eficient, mai exact
  136. și constatăm că e un mediu de lucru
    mai interesant pentru acești muncitori.
  137. Ei execută de fapt întreaga comandă,
  138. deci și roșu, și verde, și albastru,
    nu doar o parte.
  139. Și se simt puțin mai stăpâni
    pe mediul de lucru.
  140. Efectele secundare ale abordării
    ne-au surprins mult.

  141. Știam că o să fie mai eficient.
  142. Dar nu ne-am gândit cât de mult
    se va extinde această abordare
  143. la alte funcții din depozit.
  144. Dar ce face de fapt această abordare
    în cadrul depozitului
  145. e să-l transforme într-un
    sistem de prelucrare intens paralelă.
  146. Avem o fertilizare încrucișată a ideilor:
  147. e doar un depozit, dar îl privim
  148. ca pe o arhitectură de supercalculator
    cu prelucrare paralelă.
  149. Ideea este că avem
  150. 10 lucrători în dreapta ecranului
  151. care sunt acum independenți și autonomi.
  152. Dacă lucrătorul în postul trei
    trebuie să meargă la toaletă,
  153. nu afectează productivitatea
    celorlalți nouă lucrători.
  154. Comparați cu metoda clasică
    a benzii rulante.
  155. Comanda sosește la tine,
    adaugi ceva și o dai mai departe.
  156. Toți trebuie să fie la locul lor
    ca procesul secvențial să meargă.
  157. Noua abordare a depozitului
    e mai rezistentă.
  158. Apoi în culise devine mai interesant,

  159. pentru că urmărim popularitatea produselor
  160. și folosim algoritmi dinamici și adaptivi
  161. pentru a ajusta configurația depozitului.
  162. Deci ce vedeți aici ar putea fi
    săptămâna dinaintea Zilei Îndrăgostiților.
  163. Toate acele bomboane roz
    s-au mutat în fața clădirii
  164. și sunt introduse în multe comenzi
    la aceste posturi.
  165. La două zile după Ziua Îndrăgostiților
  166. bomboanele rămase
    au ajuns în spatele depozitului
  167. și ocupă zona mai „rece”
    din harta aceasta termală.
  168. Un efect secundar al acestei abordări
    folosind procesarea paralelă
  169. e că lucrurile pot fi extinse
    la o scară uluitoare.
  170. (Râsete)
  171. Deci fie că ai două, douăzeci
    sau două sute de posturi,
  172. algoritmii traseelor și ai inventarului
    pur și simplu funcționează.
  173. În acest exemplu vedeți cum
  174. inventarul a ocupat acum
    suprafața clădirii
  175. pentru ca acolo sunt posturile de sortare.
  176. A rezolvat singur problema.
  177. Deci voi încheia cu un videoclip

  178. care arată cum se reflectă asta
  179. în viața zilnică a lucrătorului.
  180. După cum am spus,
    procesul e de transport pe trasee
  181. până la posturile de sortare.
  182. Și în spate programul nostru
  183. înțelege ce se întâmplă la fiecare post,
  184. trimite rafturile pe trasee
  185. și încercăm să obținem
    un sistem de așteptare
  186. pentru a aduce produsele la lucrător.
  187. E interesant că se poate adapta
    la viteza lucrătorilor.
  188. Lucrătorii mai rapizi primesc
    mai mulți roboți decât cei lenți.
  189. Dar acum lucrătorul e exact
    în situația prezentată mai înainte:
  190. întinde mâna, produsul îi vine în mână
  191. – sau trebuie să se întindă după el –,
  192. îl scanează și apoi îl pune în cutie.
  193. Iar restul tehnologiei stă în culise.
  194. Deci acum se poate concentra
    pe sortare și împachetare.
  195. Nu are timpi morți,
    nu trebuie să se deplaseze.
  196. Și de fapt nu e doar un mod mai eficient
  197. și mai exact de executare a comenzilor.
  198. Credem că e un mod mai satisfăcător
    de a satisface comenzile.
  199. Putem spune asta pentru că lucrătorii
    din aceste clădiri se bat între ei acum

  200. pentru privilegiul de a lucra
    în acea zi în zona Kiva.
  201. Uneori când îi filmăm
    să le aflăm impresiile ne spun de exemplu
  202. că au mai multă energie
    după lucru să se joace cu nepoții,
  203. sau odată un tip a spus „zona Kiva
    e atât de lipsită de stres
  204. încât nu-mi mai iau
    medicamentele de tensiune”.
  205. (Râsete)
  206. Era un distribuitor de medicamente,
    așa că ne-au cerut să nu folosim secvența.
  207. (Râsete)
  208. Așadar aș vrea să rețineți ideea că,

  209. lăsând lucrurile să gândească,
    să vorbească, să umble singure,
  210. pot apărea procese interesante
    și eficiență.
  211. Cred că data viitoare când mergeți la ușă
    și primiți cutia comandată online,
  212. o deschideți și găsiți marfa înăuntru,
  213. vă veți întreba dacă nu cumva un robot
  214. a ajutat la satisfacerea comenzii.
  215. Mulțumesc.

  216. (Aplauze)