Bart Weetjens: Cum i-am învățat pe șobolani să miroasă mine terestre

La TEDxRotterdam, Bart Weetjens vorbește despre proiectul său extraordinar: antrenarea șobolanilor să miroasă mine terestre. Arată videoclipuri cu "șobolanii eroi" în acțiune, și dă o avanpremieră cu următoarea fază a muncii sale: să-i învețe să identifice tuberculoza în laborator.

Sunt azi aici ca să împărtășesc cu voi

o călătorie extraordinară --

extraordinar de plină de satisfacții, de fapt --

care m-a adus la

antrenarea șobolanilor

ca să salveze vieți umane

prin detecția minelor terestre

și a tuberculozei.

Ca și copil am avut două pasiuni.

Una a fost pasiunea pentru rozătoare.

Am avut tot felul de șobolani,

șoareci, hamsteri,

gerbili, veverițe.

De toate, le împerecheam și le vindeam la magazine de animale.

(Râsete)

De asemenea am avut o pasiune pentru Africa.

Crescut într-un mediu multicultural,

aveam studenți africani în casă

și am învățat despre poveștile lor,

trecuturi diferite,

dependența de importul de cunoaștere,

bunuri, servicii,

diversitate culturală exuberantă.

Africa era cu adevărat fascinantă pentru mine.

Am devenit inginer industrial --

inginer în dezvoltarea produselor --

și m-am concentrat pe tehnologii adecvate de detecție,

de fapt primele tehnologii adecvate

pentru țările în curs de dezvoltare.

Am început să lucrez în industrie,

dar nu eram fericit să contribui

la o societate de consum materialistă

într-un mod liniar de extracție

și producție.

Mi-am dat demisia ca să mă concetrez pe o problemă din lumea reală:

minele terestre.

Vorbim despre '95.

Prințesa Diana anunța la TV

că minele formează o barieră structurală

pentru orice dezvoltare, ceea ce e total adevărat.

Atâta vreme cât dispozitivele astea există,

sau există suspiciune că sunt mine,

nu poți de fapt să intri în teritoriu.

De fapt, s-a făcut un apel în toată lumea

pentru detectori noi

medii care pot fi susținute

unde e nevoie de ele ca să producă,

adică în principal în lumea în curs de dezvoltare.

Noi am ales șobolani.

De ce ai alege șobolani?

Pentru că, nu sunt dăunători?

Ei bine, de fapt șobolanii sunt --

contrar cu ce cred cei mai mulți despre ei --

șobolanii sunt creaturi foarte sociabile.

Și de fapt produsul nostru -- ce vedeți aici.

Există o țintă undeva aici.

Vedeți un operator, un african antrenat

cu șobolanii lui în față

care de fapt sunt la stânga și la dreapta.

Acolo animalul găsește o mină.

Râcâie pământul.

Și animalul vine înapoi pentru o răsplată în mâncare.

Foarte, foarte simplu.

Foarte ușor de menținut în mediul acesta.

Aici animalul își primește răsplata în mâncare.

Și așa funcționează.

Foarte, foarte simplu.

Acum de ce să folosești șobolani?

Șobolanii au fost folosiți din anii '50 în secolul trecut

în tot felul de experimente.

Șobolanii au mai mult material genetic

dedicat mirosului

decât orice altă specie de mamifere.

Sunt extrem de sensibili la miros.

Pe deasupra, au mecanismul de a asocia aceste mirosuri

și de a comunica despre ele.

Cum comunicăm cu șobolanii?

Nu vorbim limba lor,

dar avem un declanșator,

o metodă standard pentru dresarea animalelor,

care se vede aici.

Un declanșator, care face un anume sunet

cu care poți încuraja anumite comportamente.

În primul rând, asociem sunetul declanșatorului cu răsplată în mâncare,

care e pastă de banane și alune împreună într-o seringă.

Imediat ce animalul știe clic, mâncare,

clic, mâncare, clic, mâncare --

deci clic e mâncare --

îl aducem într-o cușcă cu o gaură,

și de fapt animalul învață

să-și bage nasul în gaură

sub care e plasat mirosul obiectiv,

și să facă asta timp de cinci secunde --

cinci secunde e mult pentru un șobolan.

Odată ce animalul știe asta, facem treaba puțin mai dificilă.

Învață cum să găsească mirosul obiectiv

într-o cușcă cu multe găuri, până la 10 găuri.

Apoi animalul învață

să umble în lesă pe afară

și să găsească obiective.

În următorul pas, animalele învață

să găsească mine reale pe câmpuri minate reale.

Sunt testați și acreditați

conform standardelor internaționale de acțiune a minelor,

la fel cum și câinii trebuie să treacă un test.

Asta constă din 400 metri pătrați.

E un număr de mine

plasate orbește.

Și echipa formată din dresor și șobolanul lui

trebuie să găsească toate minele.

Dacă animalul face asta, primește licență

să fie un animal acreditat

ca să opereze pe câmp --

la fel ca și câinii, apropo.

Poate o mică deosebire:

putem să dresăm șobolanii la o cincime din prețul

la care se dresează un câine pentru mine.

Asta e echipa noastră în Mozambic.

Un dresor tanzanian,

care transferă meșteșugurile

acestor trei tipi mozambicani.

Și ar trebui să vedeți mândria din ochii acestor oameni.

Au o meserie,

ceea ce-i face mai puțin dependenți

de ajutorul extern.

Mai mult, această echipă mică

împreună cu, bineînțeles, ai nevoie de mașini grele

și de detonatori manuali să vină din urmă.

Dar cu această mică investiție într-un spațiu pentru șobolani

am demonstrat în Mozambic

putem reduce costul-preț pe metru pătrat

până la 60%

din cât e acum normal --

doi dolari pe metru pătrat, noi o facem cu 1,18 dolari

și putem să coborâm și mai mult.

Problemă de proporție.

Dacă poți să aduci mai mulți șobolani,

putem să avem rezultate și mai bune.

Avem un loc de demonstrații în Mozambic.

11 guverne africane

au văzut că pot să devină mai puțin dependenți

folosind această tehnologie.

Au semnat pactul pentru pace

și tratatul în regiunea Marile Lacuri.

Și sprijină șobolanii eroi

să le curețe zonele de graniță comună de mine.

Dar dați-mi voie să vă aduc la o cu totul altă problemă.

Și au fost cam 6.000 de oameni anul trecut

care au călcat pe o mină,

dar în toată lumea anul trecut

aproape 1,9 milioane au murit de tuberculoză

ca primă cauză de infecție.

În special în Africa

unde TB și HIV sunt puternic legate

este o imensă problemă comună.

Microscopia, procedura standard WHO,

a atins o fiabilitate de la 40 la 60 la sută.

În Tanzania -- numerele nu mint --

45 la sută din oameni -- pacienți TB --

sunt diagnosticați cu TB înainte să moară.

Înseamnă că, dacă ai TB,

ai mai multe șanse să nu fie detectată,

dar să mori de la infecții secundare și altele provocate de TB.

Și dacă, pe de altă parte,

ești detectat devreme, diagnosticat devreme,

poți începe tratamentul.

Și chiar în cei seropozitivi HIV, are sens.

Poți de fapt să vindeci TB,

chiar și în seropozitivi HIV.

Deci în limba noastră comună, olandeza,

numele pentru TB

e tering,

care, etimologic,

se referă la mirosul gudronului.

Deja vechii chinezi

și grecii, Hipocrate,

de fapt au publicat,

documentat, că TB poate fi diagnosticat

bazat pe substanțele

emanate de pacienți.

Deci am colectat niște probe --

ca mod de testare --

din spitale,

am dresat șobolanii pe ele

ca să vedem dacă merge

și minune, ei bine,

putem atinge 89 la sută sensibilitate,

86 la sută specificitate

folosind mai mulți șobolani la rând.

Merge așa.

Și de fapt, asta e o tehnologie generică.

Acum vorbim despre explozibili, tuberculoză,

dar vă puteți imagina,

poți de fapt să pui orice acolo.

Deci cum funcționează?

Ai o casetă cu 10 probe.

Pui aceste 10 probe în același timp în cușcă.

Un animal are nevoie doar de o două sutime de secundă

ca să distingă mirosul, deci merge extrem de repede.

Aici e deja la a treia probă.

Asta e o probă pozitivă.

Primește un clic și vine pentru răsplata în mâncare.

Și făcând așa foarte rapid,

putem să avem și o a doua opinie

ca să vedem care pacienți sunt pozitivi,

care negativi.

Doar ca o indicație,

un microscopist poate să proceseze

40 de probe pe zi,

un șobolan poate să proceseze

același număr de probe

în numai șapte minute.

O cușcă ca asta --

(Aplauze)

O cușcă ca asta -- considerând că aveți șobolani,

și noi avem acum

25 de șobolani pentru tuberculoză --

o cușcă ca asta, care să funcționeze toată ziua,

poate procesa 1.680 de probe.

Vă puteți imagina aplicațiile potențiale care pot rezulta --

detecție în mediul ambiant

a poluanților în sol,

aplicații individualizate,

detecția bunurilor ilicite în conteinere și altele.

Dar hai să stăm cu tuberculoza.

Vreau să subliniez pe scurt,

bețele albastre

sunt scorurile numai pentru microscopie

la cele cinci clinici din Dar es Salaam

pe o populație de 500.000 de oameni,

unde 15.000 au venit să facă testul.

Microscopie pentru 1.800 de pacienți.

Și doar prezentând probele încă o dată șobolanilor

și conectând acele rezultate,

am reușit să ridicăm rata detecției de cazuri

cu peste 30 la sută.

De-a lungul anului trecut,

am fost -- depinde ce intervale consideri --

cu consecvență am

crescut cazurile de detecție cu șobolani

în cinci spitale din Dar es Salaam

între 30 și 40 la sută.

Deci asta e într-adevăr considerabil.

Să știi că un pacient nedescoperit de microscopie

infectează până la 15 oameni --

oameni sănătoși -- pe an,

puteți fi siguri

că am salvat o mulțime de vieți.

Cel puțin șobolanii eroi au salvat o mulțime de vieți.

Drumul înainte pentru noi

acum e să standardizăm tehnologia.

Și sunt lucruri simple

ca, de exemplu, avem un laser mic în gaura de mirosit

unde animalul trebuie să stea pentru cinci secunde.

Deci, să standardizăm asta.

De asemenea, să standardizăm alimentatoarele,

recompensele cu mâncare,

și să automatizăm asta

ca să o putem replica pe scară mare

și să influențăm viețile mai multor oameni.

În concluzie, sunt și alte aplicații la orizont.

Aici e primul prototip

al șobolanului-cameră,

care este un șobolan cu un rucsac de șobolan

cu o cameră care poate să intre sub dărâmături

să detecteze victime

după cutremur sau altele.

Asta e în faza de prototip.

Nu avem un sistem funcțional deocamdată.

În concluzie, aș vrea să spun

poate credeți că asta e despre șobolani, proiectele astea,

dar în final sunt despre oameni.

E despre a da posibilități comunităților vulnerabile

să abordeze probleme de detecție umanitare

dificile, scumpe și periculoase

și să facă asta cu o resursă locală --

disponibilă din belșug.

Deci ceva cu totul diferit

e să continuăm să vă provocați percepția

despre resursele din jurul vostru,

fie că sunt ale mediului înconjurător,

tehnologice, animale sau umane.

Și să fiți în armonie respectuoasă cu ele

ca să favorizați o muncă care se susține.

Vă mulțumesc foarte mult.

(Aplauze)