Return to Video

Christopher McDougall: Ne-am născut să alergăm?

  • 0:00 - 0:03
    Alergarea: este în esenţă stângul, dreptul, stângul, dreptul -- nu-i aşa?
  • 0:03 - 0:05
    Vreau să spun, facem asta de două milioane de ani,
  • 0:05 - 0:08
    deci este o aroganţă să presupun
  • 0:08 - 0:10
    că am ceva de spus
  • 0:10 - 0:13
    ce nu s-a spus sau realizat mai bine cu mult timp în urmă.
  • 0:13 - 0:15
    Dar ce este extraordinar la alergat, după cum am descoperit
  • 0:15 - 0:17
    este că se întâmplă ceva bizar
  • 0:17 - 0:19
    în această activitate tot timpul.
  • 0:19 - 0:22
    Studiu de caz: Cu două luni în urmă, dacă aţi văzut Maratonul New York-ului
  • 0:22 - 0:24
    vă garantez că aţi văzut ceva
  • 0:24 - 0:27
    ce nu a mai văzut nimeni niciodată.
  • 0:27 - 0:29
    O femeie etiopiană pe nume Derartu Tulu
  • 0:29 - 0:31
    apare la linia de start.
  • 0:31 - 0:33
    Are 37 de ani,
  • 0:33 - 0:35
    nu mai câştigat nici un fel de maraton în ultimii 8 ani,
  • 0:35 - 0:37
    şi, cu câteva luni în urmă,
  • 0:37 - 0:39
    aproape a murit la naştere.
  • 0:39 - 0:42
    Derartu Tulu era pe punctul de a-şi încheia socotelile şi de a se retrage din sport,
  • 0:42 - 0:44
    dar a decis să acorde o şansă
  • 0:44 - 0:46
    şi să se înscrie în ultima zi
  • 0:46 - 0:48
    la eveniment,
  • 0:48 - 0:50
    la Maratonul Oraşului New York.
  • 0:50 - 0:53
    Dar -- veşti proaste pentru Derartu Tulu -- alţi oameni au avut aceeaşi idee,
  • 0:53 - 0:55
    inclusiv medaliata cu aur olimpică
  • 0:55 - 0:58
    şi Paula Radcliffe, care este un monstru,
  • 0:58 - 1:02
    cea mai rapidă femeie maratonistă din istorie de până acum.
  • 1:02 - 1:04
    Cu doar 10 minute mai mult decât recordul la bărbaţi,
  • 1:04 - 1:07
    Paula Radcliffe este de neînvins.
  • 1:07 - 1:09
    Aceasta este competiţia ei.
  • 1:09 - 1:12
    Se dă startul, şi nu este nici măcar o competitoare fără şanse,
  • 1:12 - 1:14
    este sub oricare dintre alegători.
  • 1:14 - 1:16
    Dar alergătoarea obişnuită se ţine tare.
  • 1:16 - 1:19
    Şi după 22 de mile din cursa de 26
  • 1:19 - 1:21
    se află Derartu Tulu
  • 1:21 - 1:23
    în plutonul fruntaş.
  • 1:23 - 1:26
    Şi acum se întâmplă ceva cu adevărat bizar.
  • 1:26 - 1:29
    Paula Radcliffe, singura persoană care cu siguranţă ar smulge cecul cel mare
  • 1:29 - 1:32
    din mâinile alergătoarei fără şanse Derartu Tulu
  • 1:32 - 1:35
    se apucă dintr-o dată de picior şi începe să se poticnească.
  • 1:35 - 1:37
    Ştim cu toţii ce să facem în astfel de situaţii, nu-i aşa?
  • 1:37 - 1:39
    Îi dai una în faţă cu cotul
  • 1:39 - 1:41
    şi te îndrepţi către linia de sosire.
  • 1:42 - 1:44
    Derartu Tulu strică scenariul.
  • 1:44 - 1:46
    În loc să meargă mai departe,
  • 1:46 - 1:48
    se întoarce, o apucă pe Paula Radcliffe,
  • 1:48 - 1:50
    spune, "Hai. Vino cu noi. Poţi s-o faci."
  • 1:50 - 1:52
    Şi Paula Radcliffe, din nefericire, o face.
  • 1:52 - 1:54
    Prinde din urmă plutonul fruntaş
  • 1:54 - 1:56
    şi se îndreaptă către linia de sosire.
  • 1:56 - 1:58
    Dar dă înapoi din nou.
  • 1:58 - 2:00
    Şi pentru a doua oară Derartu Tulu o apucă şi încearcă să o tragă după ea.
  • 2:00 - 2:02
    Şi în acest moment Paula Radcliffe spune,
  • 2:02 - 2:04
    "Eu am terminat. Du-te."
  • 2:04 - 2:07
    Asta e o poveste extraordinară, şi cu toţii ştim cum se termină.
  • 2:07 - 2:09
    Pierde cecul,
  • 2:09 - 2:11
    dar merge acasă cu ceva mult mai mare şi mai important.
  • 2:11 - 2:14
    Doar că Derartu Tulu strică din nou scenariul.
  • 2:14 - 2:17
    În loc să piardă, trece de plutonul fruntaş şi câştigă,
  • 2:17 - 2:19
    câştigă Maratonul Oraşului New York,
  • 2:19 - 2:21
    şi pleacă acasă cu un cec gras.
  • 2:21 - 2:23
    Este o poveste înduioşătoare,
  • 2:23 - 2:25
    dar dacă sapi puţin mai adânc,
  • 2:25 - 2:28
    începi să te întrebi ce s-a întâmplat acolo.
  • 2:28 - 2:30
    Dar când ai două extreme într-un singur organism,
  • 2:30 - 2:32
    nu este o coicidenţă.
  • 2:32 - 2:35
    Când într-o competiţie este cineva mult mai competitiv şi mai compătimitor
  • 2:35 - 2:38
    decât oricine din competiţie, din nou, nu este o coicidenţă.
  • 2:38 - 2:41
    Dacă îmi arăţi o creatură cu labe membranate şi branhii,
  • 2:41 - 2:43
    într-un fel, este vorba de apă.
  • 2:43 - 2:46
    Cineva cu o asemenea inimă, există un fel de legătură aici.
  • 2:46 - 2:48
    Iar răspunsul la această chestiune, cred
  • 2:48 - 2:51
    că poate fi găsit în Canioanele Copper din Mexic,
  • 2:51 - 2:53
    unde se află un trib, un trib izolat,
  • 2:53 - 2:55
    denumit Indienii Tarahumara.
  • 2:55 - 2:58
    Tarahumara se remarcă prin trei lucruri.
  • 2:58 - 3:00
    Numărul unu este
  • 3:00 - 3:02
    că trăiesc neschimbaţi
  • 3:02 - 3:04
    de 400 de ani.
  • 3:04 - 3:07
    Când conchistadorii au ajuns în America de Nord ei au avut de ales:
  • 3:07 - 3:10
    fie răspund la luptă şi atacă, fie pleacă.
  • 3:10 - 3:12
    Maiaşii şi aztecii au atacat,
  • 3:12 - 3:15
    de aceea sunt atât de puţini maiaşi şi azteci.
  • 3:15 - 3:17
    Tarahumara au avut altă strategie.
  • 3:17 - 3:19
    Au plecat şi s-au ascuns
  • 3:19 - 3:21
    în aceast sistem de canioane
  • 3:21 - 3:23
    ca o reţea de labirinturi
  • 3:23 - 3:25
    numite Canioanele Copper,
  • 3:25 - 3:28
    unde au rămas din 1600 --
  • 3:28 - 3:32
    în esenţă, la fel cum au fost întotdeauna.
  • 3:32 - 3:35
    Al doilea lucru remarcabil la Tarahumara
  • 3:35 - 3:38
    este că, şi la vârste înaintate -- 70 până la 80 de ani --
  • 3:38 - 3:40
    aceşti tipi nu aleargă maratoane,
  • 3:40 - 3:42
    ei aleargă mega-maratoane.
  • 3:42 - 3:44
    Nu aleargă 26 de mile,
  • 3:44 - 3:47
    aleargă câte 100, 150 de mile deodată,
  • 3:47 - 3:50
    aparent fără să se rănească, fără probleme.
  • 3:50 - 3:52
    Ultimul lucru remarcabil despre Tarahumara
  • 3:52 - 3:54
    este că toate chestiunile despre care se va vorbi azi,
  • 3:54 - 3:56
    toate lucrurile pe care le vom inventa
  • 3:56 - 3:59
    folosindu-ne tehnologia şi mintea pentru a ajunge la nişte concluzii --
  • 3:59 - 4:01
    lucruri precum boli ale inimii şi colesterol şi cancer
  • 4:01 - 4:04
    şi delicte şi războaie şi violenţă şi depresia clinică --
  • 4:04 - 4:07
    toate aceste lucruri, Tarahumara nu ştiu despre ce vorbim.
  • 4:07 - 4:09
    Sunt departe
  • 4:09 - 4:11
    de toate aceste maladii moderne,
  • 4:11 - 4:13
    Atunci, care este legătura?
  • 4:13 - 4:15
    Din nou, vorbim despre extreme.
  • 4:15 - 4:17
    Trebuie să fie un fel de cauză şi efect.
  • 4:17 - 4:19
    Ei bine, există echipe de oameni de ştiinţă
  • 4:19 - 4:21
    la Harvard şi la Universitatea din Utah
  • 4:21 - 4:23
    care îşi sparg capetele ca să-şi dea seama
  • 4:23 - 4:26
    despre ceea ce Tarahumara au ştiut dintotdeauna.
  • 4:26 - 4:29
    Încearcă să rezolve aceleaşi tipuri de mistere.
  • 4:29 - 4:32
    Şi, din nou, un mister învăluit de un alt mister --
  • 4:32 - 4:35
    poate cheia spre Derartu Tulu şi spre Tarahumara
  • 4:35 - 4:38
    este învăluit în alte trei mistere, şi anume:
  • 4:38 - 4:40
    Trei lucruri -- dacă aveţi răspusul, veniţi şi luaţi microfonul,
  • 4:40 - 4:42
    pentru că nimeni nu mai ştie răspunsul.
  • 4:42 - 4:45
    Şi dacă ştiţi, atunci sunteţi mai deştepţi decât orice altcineva de pe Pământ.
  • 4:45 - 4:47
    Misterul numărul unu este:
  • 4:47 - 4:50
    acum două milioane de ani creierul uman a explodat în mărime.
  • 4:50 - 4:52
    Australopithecus avea un creier mic cât o boabă de mazăre.
  • 4:52 - 4:54
    Dintr-o dată au apărut umanoizii -- Homo erectus --
  • 4:54 - 4:56
    cu un cap cât un pepene.
  • 4:56 - 4:58
    Pentru a avea un creier de dimensiunea aceea,
  • 4:58 - 5:01
    trebuie să ai o sursă de energie calorică condensată.
  • 5:01 - 5:03
    Cu alte cuvinte, primii oameni mâncau animale moarte --
  • 5:03 - 5:05
    fără discuţii, asta este realitatea.
  • 5:05 - 5:07
    Singura problemă este că
  • 5:07 - 5:10
    primele arme ascuţite au apărut numai cu 200.000 de ani în urmă.
  • 5:10 - 5:13
    Astfel că, pentru aproape două milioane de ani
  • 5:13 - 5:16
    am omorât animalele fără nici un fel de armă.
  • 5:16 - 5:18
    Acum nu ne folosim puterea
  • 5:18 - 5:20
    deoarece suntem cei mai laşi din junglă.
  • 5:20 - 5:22
    Orice animal este mai puternic decât noi.
  • 5:22 - 5:25
    Au colţi, au gheare, sunt sprinteni, au viteză.
  • 5:25 - 5:28
    Credem că Usain Bolt este rapid. Usain Bolt poate fi întrecut de o veveriţă.
  • 5:28 - 5:30
    Nu suntem rapizi.
  • 5:30 - 5:32
    Asta ar putea fi un eveniment olimpic: daţi drumul la o vevriţă.
  • 5:32 - 5:35
    Cine prinde veveriţa primeşte medalia de aur.
  • 5:35 - 5:38
    Deci, fără arme, fără viteză, fără putere, fără colţi, fără gheare.
  • 5:38 - 5:41
    Cum omoram aceste animale? Misterul numărul unu.
  • 5:41 - 5:43
    Misterul numărul doi:
  • 5:43 - 5:46
    Femeile participă de ceva vreme la Olimpiade,
  • 5:46 - 5:48
    dar ceea ce este ramarcabil la toate femeile alergătoare --
  • 5:48 - 5:50
    toate sunt lamentabile.
  • 5:50 - 5:52
    Nu există femeie rapidă pe planetă
  • 5:52 - 5:54
    şi nu a existat niciodată.
  • 5:54 - 5:57
    Cea mai rapidă femeie a alergat o milă în 4.15.
  • 5:57 - 5:59
    Aş putea arunca o piatră şi să nimeresc un licean
  • 5:59 - 6:01
    care poate alerga mai repede de 4.15.
  • 6:01 - 6:03
    Dintr-un anume motiv sunteţi foarte lente.
  • 6:03 - 6:05
    (Râsete)
  • 6:05 - 6:08
    Dar ajungeţi la maratonul despre care tocmai vorbeam --
  • 6:08 - 6:10
    aţi avut voie să alergaţi la maraton numai de 20 de ani.
  • 6:10 - 6:12
    Deoarece, înainte de anii 1980,
  • 6:12 - 6:15
    ştiinţa medicală a spus că dacă o femeie încearcă să alerge 26 de mile --
  • 6:15 - 6:17
    ştie cineva ce se poate întâmpla dacă încerci să alergi 26 de mile,
  • 6:17 - 6:21
    de ce vi s-a interzis să alergaţi la maraton înainte de anii 1980?
  • 6:21 - 6:24
    (Membru al audienţei: I s-ar rupe uterul.) I s-ar rupe uterul.
  • 6:24 - 6:26
    Da. S-ar rupe organele reproductive.
  • 6:26 - 6:29
    Uterul i-ar cădea, la propriu ar cădea din corp.
  • 6:29 - 6:31
    Am fost la numeroase maratoane
  • 6:31 - 6:33
    şi nu am văzut aşa ceva.
  • 6:33 - 6:36
    (Râsete)
  • 6:36 - 6:39
    Deci numai de 20 de ani li s-a permis femeilor să alerge la maratoane.
  • 6:39 - 6:41
    În această curbă scurtă,
  • 6:41 - 6:44
    aţi trecut de la organe sfâşiate
  • 6:44 - 6:46
    la faptul că sunteţi la numai 10 minute
  • 6:46 - 6:48
    de recordul masculin.
  • 6:48 - 6:50
    Apoi treceţi de 26 de mile,
  • 6:50 - 6:53
    la distanţa despre care ştiinţa medicală a spus că ar fi fatală pentru oameni --
  • 6:53 - 6:55
    amintiţi-vă de Pheidippides care a murit când a alergat 26 de mile --
  • 6:55 - 6:57
    aţi ajuns la 50 şi 100 de mile,
  • 6:57 - 6:59
    şi dintr-o dată e un alt joc.
  • 6:59 - 7:02
    Puteţi lua un alergător precum Ann Trason, sau Nikki Kimball, sau Jenn Shelton,
  • 7:02 - 7:05
    le puneţi într-o întrecere de 50 sau 100 de mile împotriva oricăruia din lume
  • 7:05 - 7:07
    şi este la voia întâmplării cine va câştiga.
  • 7:07 - 7:09
    Să vă dau un exemplu.
  • 7:09 - 7:11
    Cu doi ani în urmă, Emily Baer s-a înscris într-o întrecere
  • 7:11 - 7:13
    numită Hardrock 100,
  • 7:13 - 7:16
    ceea ce vă spune tot ce trebuie să ştiţi despre întrecere.
  • 7:16 - 7:18
    Aveţi la dispoziţie 48 de ore să terminaţi competiţia.
  • 7:18 - 7:20
    Ei bine, Emily Baer -- 500 de alergători --
  • 7:20 - 7:22
    a terminat pe locul 8, în top 10,
  • 7:22 - 7:24
    deşi s-a oprit la toate punctele de ajutor
  • 7:24 - 7:27
    pentru a-şi alăpta copilul pe parcusul competiţiei --
  • 7:27 - 7:29
    şi totuşi, a întrecut 492 de oameni.
  • 7:29 - 7:31
    Ultimul mister: Deci, de ce femeile devin mai puternice
  • 7:31 - 7:33
    cu cât distanţele devin mai mari?
  • 7:33 - 7:35
    Al treilea mister este acesta:
  • 7:35 - 7:38
    La Universitatea din Utah, au început să înregistreze timpii
  • 7:38 - 7:40
    pentru cei care participau la maraton.
  • 7:40 - 7:42
    Şi au ajuns la concluzia că
  • 7:42 - 7:44
    dacă începi să alergi la maraton la vârsta de 19 ani
  • 7:44 - 7:46
    vei deveni progresiv mai rapid, an după an,
  • 7:46 - 7:48
    până ajungi la un vârf la 27 de ani.
  • 7:48 - 7:50
    Apoi, după asta, vei sucomba
  • 7:50 - 7:52
    conform rigorilor timpului.
  • 7:52 - 7:54
    Şi vei deveni din ce in ce mai încet
  • 7:54 - 7:57
    până vei ajunge înapoi la aceeaşi viteză de la 19 ani.
  • 7:57 - 7:59
    Deci, aproximativ şapte, opt ani până atungi un vârf,
  • 7:59 - 8:01
    apoi descreşti treptat,
  • 8:01 - 8:04
    până ajungi la punctul de plecare.
  • 8:04 - 8:07
    Aţi putea crede că v-ar lua alţi opt ani pentru a reveni la aceeaşi viteză,
  • 8:07 - 8:10
    poate 10 ani -- nu, este vorba de 45 de ani.
  • 8:10 - 8:12
    Bărbaţii şi femeile de 60 de ani
  • 8:12 - 8:15
    aleargă cu aceeaşi viteză ca la 19 ani.
  • 8:15 - 8:18
    Vă provoc să găsiţi orice altă activitate fizică --
  • 8:18 - 8:22
    şi vă rog să nu spuneţi golf -- ceva care este cu adevărat dificil --
  • 8:22 - 8:24
    unde geriatricii performează
  • 8:24 - 8:27
    la fel ca atunci când erau adolescenţi.
  • 8:27 - 8:29
    Astfel, aveţi aceste trei mistere.
  • 8:29 - 8:31
    Există o piesă a puzzle-ului
  • 8:31 - 8:33
    care poate împacheta toate aceste lucruri?
  • 8:33 - 8:35
    Trebuie să fii foarte atent de fiecare dată
  • 8:35 - 8:38
    când cineva caută în preistorie şi încearcă să îţi dea un fel de răspuns universal,
  • 8:38 - 8:40
    findcă despre preistorie
  • 8:40 - 8:42
    poţi să spui orice vrei şi să scapi cu asta.
  • 8:42 - 8:44
    Dar vă voi spune asta:
  • 8:44 - 8:46
    Dacă pui o piesă în mijlocul acestui puzzle,
  • 8:46 - 8:49
    dintr-o dată totul începe să formeze o imagine coerentă.
  • 8:49 - 8:51
    Dacă vă întrebaţi de ce Tarahumara nu se luptă
  • 8:51 - 8:53
    şi nu mor de boli de inimă,
  • 8:53 - 8:56
    de ce o femeie etiopiană săracă pe nume Derartu Tulu
  • 8:56 - 8:59
    poate fi atât de compătimitoare, dar în acelaşi timp atât de competitivă,
  • 8:59 - 9:01
    şi de ce am fost capabili cumva
  • 9:01 - 9:03
    să facem rost de mâncare fără arme,
  • 9:03 - 9:05
    poate este fiindcă oamenii,
  • 9:05 - 9:08
    pe cât ne place să credem despre noi că suntem stăpânii universului,
  • 9:08 - 9:10
    de fapt am evoluat ca nimic mai mult
  • 9:10 - 9:12
    decât o haită de câini de vânătoare.
  • 9:12 - 9:14
    Poate că am evoluat
  • 9:14 - 9:16
    ca o haită de animale de pradă.
  • 9:16 - 9:18
    Pentru că unul dintre avantajele sălbăticiei --
  • 9:18 - 9:20
    din nou, nu constă din colţi, gheare sau viteză --
  • 9:20 - 9:23
    singurul pe care îl facem cu adevărat este să transpirăm.
  • 9:23 - 9:26
    Suntem chiar buni la transpirat şi mirosit urât.
  • 9:26 - 9:29
    Mai bine decât orice alt mamifer de pe Pământ, putem transpira chiar bine.
  • 9:29 - 9:31
    Dar avantajul
  • 9:31 - 9:33
    acestui disconfort social
  • 9:33 - 9:35
    este faptul că, fie că provine de la alergat
  • 9:35 - 9:38
    în căldură pe distanţe lungi,
  • 9:38 - 9:41
    suntem superbi, suntem cei mai buni de pe planetă.
  • 9:41 - 9:43
    Dacă iei un cal într-o zi călduroasă,
  • 9:43 - 9:45
    după cinci sau şase mile, acel cal are de făcut o alegere.
  • 9:45 - 9:48
    Fie respiră sau se răcoreşte,
  • 9:48 - 9:50
    dar nu le poate face pe amândouă -- noi putem.
  • 9:50 - 9:53
    Şi ce dacă am evoluat ca haite de animale de pradă?
  • 9:53 - 9:57
    Ce-ar fi dacă singurul avantaj natural pe care l-am avut
  • 9:57 - 9:59
    a fost faptul că ne-am putut aduna ca grup,
  • 9:59 - 10:02
    ne-am dus în savana africană, am ales o antilopă
  • 10:02 - 10:05
    şi ne-am organizat ca haită şi am alergat-o până la moarte?
  • 10:05 - 10:07
    Doar asta am putut face:
  • 10:07 - 10:09
    am putut alerga chiar mult într-o zi călduroasă.
  • 10:09 - 10:12
    Ei bine, dacă este adevărat, mai sunt două lucruri care trebuie să fie adevărate.
  • 10:12 - 10:15
    Cheia pentru a fi o parte a unei haite de vânătoare este cuvântul "haită".
  • 10:15 - 10:17
    Dacă mergi de unul singur şi încerci să fugăreşti o antilopă,
  • 10:17 - 10:20
    vă garantez că o să fie două cadavre în savană.
  • 10:20 - 10:22
    Aveţi nevoie de o haită pentru a realiza acest lucru.
  • 10:22 - 10:24
    Aveţi nevoie de aceia de 64, 65 de ani
  • 10:24 - 10:26
    care au făcut acest lucru de mult timp
  • 10:26 - 10:28
    pentru a înţelege ce antilopă încercaţi să prindeţi.
  • 10:28 - 10:31
    Turma explodează şi se reuneşte.
  • 10:31 - 10:33
    Acei experţi urmăritori trebuie să facă parte din haită.
  • 10:33 - 10:35
    Nu pot fi la 10 mile în spate.
  • 10:35 - 10:37
    Trebuie să fie şi femeile şi adolescenţii acolo
  • 10:37 - 10:40
    pentru că de două ori în viaţă trebuie să beneficiezi de proteină animală
  • 10:40 - 10:43
    şi asta când eşti mamă care alăptează şi când eşti adolescent în dezvoltare.
  • 10:43 - 10:45
    Nu are nici un rost să ai acolo antilopa moartă
  • 10:45 - 10:47
    şi pe cei care vor să o mănânce la 50 de mile depărtare.
  • 10:47 - 10:49
    Trebuie să fie parte din haită.
  • 10:49 - 10:51
    Trebuie să îi ai în haită si pe aceia puternici de 27 de ani pentru forţa lor,
  • 10:51 - 10:53
    gata să ucidă,
  • 10:53 - 10:55
    şi trebuie să îi ai şi pe adolescenţi acolo
  • 10:55 - 10:57
    care învaţă totodată întreaga afacere.
  • 10:57 - 10:59
    Haita stă împreună.
  • 10:59 - 11:02
    Un alt lucru care trebuie să fie adevărat despre această haită: haita nu poate fi materialistă.
  • 11:02 - 11:05
    Nu poate căra lucruri de colo-colo, încercând să fugărească antilopa.
  • 11:05 - 11:08
    Nu poţi fi o haită supărată. Nu trebuie să porţi pică.
  • 11:08 - 11:10
    Cum ar fi, "Nu voi fugări antilopa tipului ăluia.
  • 11:10 - 11:12
    M-a enervat. Să meargă să-şi fugărească propria antilopă."
  • 11:12 - 11:15
    Haita trebuie să fie în stare să-şi ţină în frâu ranchiuna,
  • 11:15 - 11:17
    să coopereze şi să lucreze împreună.
  • 11:17 - 11:20
    Cu ce te alegi în cele din urmă
  • 11:20 - 11:22
    este o cultură remarcabil similară
  • 11:22 - 11:24
    cu cea a Tarahumara --
  • 11:24 - 11:26
    un trib care a rămas neschimbat
  • 11:26 - 11:28
    din epoca de piatră.
  • 11:28 - 11:30
    Este un argument cu adevărat convingător
  • 11:30 - 11:32
    că probabil Tarahumara fac
  • 11:32 - 11:35
    exact ce făceam cu toţii acum două milioane de ani.
  • 11:35 - 11:38
    Suntem noi, cei din timpurile moderne, care am deviat.
  • 11:38 - 11:41
    Ştiţi, privim alergatul ca fiind ceva străin, ostil,
  • 11:41 - 11:44
    un fel de pedeapsă pe care ai primit-o pentru că ai mâncat pizza cu o seară înainte.
  • 11:44 - 11:46
    Dar poate că e ceva diferit.
  • 11:46 - 11:49
    Poate că noi suntem cei care am luat acest avantaj natural
  • 11:49 - 11:51
    şi l-am stricat.
  • 11:51 - 11:54
    Cum l-am stricat? Păi, cum stricăm ceva?
  • 11:54 - 11:56
    Încercăm să câştigăm de pe urma lui.
  • 11:56 - 11:58
    Încercăm să îl încapsulăm şi să-l împachetăm şi să-l facem mai bun
  • 11:58 - 12:00
    şi să-l vindem la alţii.
  • 12:00 - 12:02
    Şi ce s-a întâmplat a fost că am început să creăm
  • 12:02 - 12:04
    aceste lucruri fanteziste,
  • 12:04 - 12:07
    care ne fac să alergăm mai bine, numite ghete pentru alergat.
  • 12:07 - 12:10
    Motivul pentru care pantofii de alergat mă enervează
  • 12:10 - 12:13
    este că am cumpărat milioane dintre aceştia şi mă tot răneau.
  • 12:13 - 12:15
    Şi cred că, dacă cineva de aici aleargă --
  • 12:15 - 12:17
    şi tocmai am avut o conversaţie cu Carol;
  • 12:17 - 12:20
    am vorbit în spatele scenei pentru două minute, iar ea a vorbit despre muşchi necrozaţi.
  • 12:20 - 12:23
    Dacă vorbeşti cu un alergător, vă garantez, pentru 30 de secunde,
  • 12:23 - 12:25
    conversaţia deviază spre răni.
  • 12:25 - 12:28
    Deci, dacă oamenii au evoluat ca alergători, dacă acesta este avantajul nostru natural,
  • 12:28 - 12:31
    atunci de ce o facem aşa prost? De ce ne rănim în continuare?
  • 12:31 - 12:33
    Un lucru curios despre alergare şi rănile provocate de alergare
  • 12:33 - 12:36
    este că rănile sunt ceva nou.
  • 12:36 - 12:38
    Dacă citiţi în folclor şi mitologie,
  • 12:38 - 12:40
    orice tip de mituri, orice fel de povestiri,
  • 12:40 - 12:42
    alergatul este întotdeauna asociat
  • 12:42 - 12:45
    cu libertatea şi vitalitatea şi tinereţea şi vigoarea eternă.
  • 12:45 - 12:47
    Doar recent
  • 12:47 - 12:49
    alergatul a fost asociat cu frica şi teama.
  • 12:49 - 12:51
    Geronimo obişnuia să spună că
  • 12:51 - 12:54
    "Singurii mei prieteni sunt picioarele mele. Am încredere doar în picioarele mele."
  • 12:54 - 12:56
    Asta fiindcă un triatlon apaş
  • 12:56 - 12:58
    implica alergarea pe o distanţă de 50 de mile prin deşert,
  • 12:58 - 13:00
    o luptă corp la corp, furatul de cai
  • 13:00 - 13:02
    şi de piei pentru acasă.
  • 13:02 - 13:04
    Geronimo nu a spus niciodată, "A, ştii ceva,
  • 13:04 - 13:07
    călcâiele mele, trebuie să mă odihnesc. Trebuie să-mi iau săptămâna asta liberă."
  • 13:07 - 13:09
    sau "Trebuie să mă antrenez.
  • 13:09 - 13:12
    Nu am făcut yoga. Nu sunt pregătit."
  • 13:12 - 13:14
    Oamenii au alergat şi au alergat tot timpul.
  • 13:14 - 13:16
    Suntem aici azi. Avem tehnologia digitală.
  • 13:16 - 13:18
    Toată ştiinţa noastră vine din faptul
  • 13:18 - 13:20
    că strămoşii noştri puteau
  • 13:20 - 13:22
    să facă ceva extraordinar în fiecare zi
  • 13:22 - 13:24
    care însemna să se bazeze doar pe picioarele lor goale
  • 13:24 - 13:26
    pentru a alerga pe distanţe lungi.
  • 13:26 - 13:28
    Deci, cum ne întoarcem la asta?
  • 13:28 - 13:30
    Ei bine, v-aş sugera ca primul lucru pe care să-l facem
  • 13:30 - 13:33
    este să scăpăm de toate ambalările, toate vânzările, tot marketingul.
  • 13:33 - 13:35
    Să scăpăm de toţi pantofii de alergat mirositori.
  • 13:35 - 13:37
    Să nu ne mai concentrăm pe maratoanele urbane,
  • 13:37 - 13:40
    care, dacă le faci în patru ore, eşti un ratat.
  • 13:40 - 13:42
    Dacă scoţi 3.59.59 este impresionant
  • 13:42 - 13:44
    pentru că te-ai calificat pentru o altă cursă.
  • 13:44 - 13:47
    Trebuie să ne întoarcem la acel simţ al jocului şi veseliei
  • 13:47 - 13:50
    şi, aş putea spune, goliciune
  • 13:50 - 13:52
    care i-au transformat pe Tarahumara
  • 13:52 - 13:55
    în cea mai sănătoasă şi senină cultură a timpurilor noastre.
  • 13:55 - 13:57
    Şi care este beneficiul? Şi ce dacă?
  • 13:57 - 14:00
    Topeşti înghețatele pe care le-ai consumat cu o seară înainte?
  • 14:00 - 14:03
    Dar poate că mai este un beneficiu.
  • 14:03 - 14:06
    Fără a duce asta la extrem,
  • 14:06 - 14:08
    imaginaţi-vă o lume
  • 14:08 - 14:10
    unde oricine poate ieşi pe uşă
  • 14:10 - 14:12
    şi să înceapă un exerciţiu
  • 14:12 - 14:15
    care i-ar putea face mai relaxaţi, mai liniştiţi,
  • 14:15 - 14:17
    mai sănătoşi,
  • 14:17 - 14:19
    ar reduce stressul --
  • 14:19 - 14:21
    unde nu te mai întorci la birou ca un maniac uncontrolabil,
  • 14:21 - 14:23
    unde nu te mai întorci acasă încărcat de stress.
  • 14:23 - 14:26
    Poate că este o legătură între ce suntem azi
  • 14:26 - 14:29
    şi ceea ce Tarahumara au fost dintotdeauna.
  • 14:29 - 14:31
    Nu spun să ne întoarcem în Canioanele Copper
  • 14:31 - 14:34
    şi să supravieţuim cu grâu şi porumb, care reprezintă dieta preferată a Tarahumara,
  • 14:34 - 14:36
    dar poate există o cale de mijloc.
  • 14:36 - 14:38
    Şi dacă găsim acel lucru,
  • 14:38 - 14:41
    poate că ne aşteaptă un premiu Nobel gras.
  • 14:41 - 14:44
    Pentru că, dacă cineva ar găsi o cale
  • 14:44 - 14:46
    să restabilească abilitatea naturală
  • 14:46 - 14:48
    de care ne-am bucurat cu toţii pentru mare parte a existenţei noastre,
  • 14:48 - 14:50
    de care ne-am bucurat cu toţii până în anii 1970,
  • 14:50 - 14:52
    beneficiile, socialul, fizicul,
  • 14:52 - 14:55
    politicul şi mentalul
  • 14:55 - 14:57
    ar putea fi surprinzător.
  • 14:57 - 15:00
    Astfel, ce am văzut azi este creşterea unei subculturi
  • 15:00 - 15:03
    de alergători în picioarele goale, oameni care au renunţai la încălţăminte.
  • 15:03 - 15:05
    Şi ceea ce au descoperit cu toţii
  • 15:05 - 15:08
    este că dacă renunţi la pantofi, scapi de stress
  • 15:08 - 15:10
    scapi de răni şi de indispoziţii.
  • 15:10 - 15:12
    Şi ceea ce descoperi este ceva
  • 15:12 - 15:14
    ce Tarahumara ştiu de foarte mult timp,
  • 15:14 - 15:16
    că acest lucru poate fi foarte amuzant.
  • 15:16 - 15:18
    Am experimentat acest lucru chiar eu.
  • 15:18 - 15:21
    Am avut răni toată viaţa, dar pe la 40 de ani am renunţat la pantofi,
  • 15:21 - 15:23
    iar indispoziţiile cauzate de alergare au dispărut şi ele.
  • 15:23 - 15:25
    Deci, sper să fie ceva de care să beneficiem cu toţii.
  • 15:25 - 15:28
    Apreciez că aţi ascultat povestea mea. Vă mulţumesc foarte mult.
  • 15:28 - 15:30
    (Aplauze)
Title:
Christopher McDougall: Ne-am născut să alergăm?
Speaker:
Christopher McDougall
Description:

Christopher McDougall explorează misterele dorinței omului de a alerga. Cum a ajutat alergatul oamenii preistorici să supraviețiuască -- și ce nevoi ale strămoșilor noștri ne implusionează astăzi? La TEDxPennQuarter, McDougall ne spune povestea unei maratoniste cu inimă de aur, ultra-alergătoarea improbabilă și despre un trib ascuns din Mexic care aleargă pentru a supraviețui.

more » « less
Video Language:
English
Team:
TED
Project:
TEDTalks
Duration:
15:31
Anca BV added a translation

Romanian subtitles

Revisions