YouTube

Got a YouTube account?

New: enable viewer-created translations and captions on your YouTube channel!

Romanian subtitles

← Everything is a Remix Part 3

Creativity isn’t magic. Part three of this four-part series explores how innovations truly happen.

To support this project please visit: http://www.everythingisaremix.info/donate/

Buy the music at: http://www.everythingisaremix.info/part-3-soundtrack/

Get Embed Code
27 Languages

Subtitles translated from English Showing Revision 2 created 03/09/2012 by iuliu.chis.

  1. Actul creaţiei este înconjurat de o ceaţă de mituri

  2. cum ar fi acela că creativitatea provine din inspiraţie
  3. că creaţiile originale sparg tiparele
  4. că sunt produsul geniilor
  5. şi apar repede cum electricitatea încălzeşte filamentul
  6. Dar creativitatea nu e magie
  7. se întâmplă aplicând instrumente obişnuite ale gândirii asupra materialelor existente
  8. Şi solul din care cresc creaţiile noastre este ceva ce dispreţuim şi înţelegem greşit
  9. deşi ne oferă atât de mult şi acela e copiatul
  10. Simplu spus prin copiere învăţăm.
  11. Nu putem introduce nimic nou până când nu suntem fluenţi în limbajul domeniului nostru, şi facem asta prin emulaţie.
  12. De exemplu, toţi artiştii îşi petrec anii de formare producând lucrări derivative.
  13. Primul album al lui Bob Dylan conţinea 11 cover-uri.
  14. Richard Pryor şi-a început cariera imitându-l (nu foarte bine) pe Bill Cosby.
  15. Hunter S. Thompson a rescris "Marele Gatsby" doar pentru a simţi cum e să scrii un mare roman.
  16. Nimeni nu porneşte original.
  17. Avem nevoie de copiere pentru a construi baza cunoaşterii şi înţelegerii.
  18. Şi după aceasta... lucrurile pot deveni interesante.
  19. După ce ne-am format baza prin copiere
  20. e posibil să creem ceva nou prin transformare.
  21. Luând o idee şi creând variaţii.
  22. Este o muncă redundantă şi consumatoare de timp dar în cele din urmă poate produce o descoperire.
  23. James Watt a adus o mare îmbunătăţire motorului cu aburi
  24. deoarece a fost desemnat să repare un motor cu aburi al lui Thomas Newcomen.
  25. A petrecut apoi 12 ani dezvoltând versiunea sa.
  26. Christopher Latham Sholes a modelat tastatura maşinii sale de scris pe un pian.
  27. Acest design a evoluat încet, pe o perioadă de cinci ani în aspectul QWERTY pe care îl mai folosim şi azi.
  28. Şi Thomas Edison nu a inventat becul.
  29. Primul său patent a fost "Îmbunătăţire a Lămpilor Electrice"
  30. dar a produs primul bec viabil comercial
  31. după ce a încercat 6.000 de materiale diferite pentru filament.
  32. Acestea sunt toate mari progresuri
  33. dar nu sunt idei originale ci vârfuri de lance
  34. într-o continuă linie de invenţii aparţinând multor oameni.
  35. Dar cele mai dramatice rezultate pot apărea când ideile sunt combinate.
  36. Conectând idei, pot fi făcute salturi creative
  37. producând unele dintre cele mai mari descoperiri din istorie.
  38. Tiparniţa lui Johannes Gutenberg a fost inventată pe la 1440
  39. dar aproape toate componentele existau de secole.
  40. Compania Ford nu a inventat linia de asamblare
  41. componentele interschimbabile sau automobilul.
  42. Dar au combinat toate aceste elemente în 1908
  43. pentru a produce primul automobil în serie, modelul T.
  44. Şi internetul a crescut încet în câteva decade
  45. după cum reţelele şi protocoalele s-au contopit.
  46. În final au atins masa critică în 1991 când Tim Berners-Lee a introdus World Wide Web.
  47. Acestea sunt elementele de bază ale creativităţii
  48. copiere, transformare şi combinare.
  49. Ilustrarea perfectă a acestora conlucrând
  50. este istoria aparatelor pe care le folosim acum.
  51. Deci mergem înapoi la revoluţia computerului
  52. şi să ne uităm la compania care a început totul...Xerox.
  53. Xerox a inventat computerul personal modern la începutul anilor 70.
  54. Alto a fost un sistem condus de mouse cu interfaţă grafică.
  55. Reţineţi că la acea epocă computerele personale erau operate cu comutatoare
  56. şi dacă le comutai în ordinea corectă
  57. vedeai becuri licărind.
  58. Alto era mult înaintea timpului său.
  59. Până la urmă Apple a pus mâna pe Alto
  60. şi mai târziu a lansat nu unul ci două computere cu interfaţă grafică
  61. Lisa şi următorul de mai mare succes, Macintosh.
  62. Alto nu a fost niciodată un produs comercial
  63. dar Xerox a lansat un sistem bazat pe asta în 1981.
  64. Star 8010 cu doi ani înaintea lui Lisa
  65. cu trei ani înaintea lui Mac.
  66. Star şi Alto ua servit ca bază pentru Macintosh.
  67. Star al lui Xerox folosea o metaforă de dektop cu icoane pentru documente şi foldere.
  68. Avea bare de scroll şi meniuri pop-up.
  69. Acestea au fost inovaţii enorme şi Mac le-a copiat pe fiecare.
  70. Dar a fost prima combinaţie care a pus Mac pe calea succesului pe termen lung.
  71. Apple ţintea să contopească computerul cu aparatele casnice.
  72. Mac se intenţiona să fie un aparat simplu ca televozorul sau ca radiocasetofonul.
  73. Era diferit de Star care era intenţionat pentru uz profesional
  74. şi foarte diferit de sistemele bazate pe linii de comandă care au dominat era.
  75. Mac era pentru casă şi asta a produs transformări în cascadă.
  76. În primul rând Apple a renunţat la un buton de la mouse pentru a-l face mai puţin confuz.
  77. Apoi au adăugat dublu click pentru deschiderea fişierelor.
  78. Star folosea o tastă separată pentru deschiderea fişierelor.
  79. De asemenea Mac te lăsa să tragi icoanele, să le muţi şi să redimensionezi ferestrele.
  80. Star nu avea drag-and-drop,
  81. mutai şi copiai fişiere selectând icoana,
  82. apăsând o tastă şi apoi selectând o locaţie.
  83. Ferestrele erau redimensionate din meniu.
  84. Star şi Alto aveau meniuri pop-up
  85. dar pentru că locul acestora se modifica pe ecran
  86. utilizatorul trebuia să se reorienteze tot timpul.
  87. Mac a introdus bara de meniu
  88. care era în acelaşi loc orice ai fi făcut.
  89. Mac a introdus lada de gunoi pentru ca ştergerea fişierelor să fie mai intuitivă.
  90. Şi în final, prin compromis şi inginerie deşteaptă
  91. Apple a ajuns la preţul de 2.500 $.
  92. Tot destul de scump dar mai ieftin ca Lisa 10.000 $ sau Star 17.000 $.
  93. Dar ce a dat startul a fost interfaţa grafică
  94. combinată cu ideea de computer ca aparat de casă.
  95. Mac este o demonstraţie de potenţial exploziv de combinaţii.
  96. Star şi Alto pe de altă parte
  97. sunt produse rezultate după mulţi ani de cercetare şi dezvoltare.
  98. Sunt o dovadă a încetei puteri a transformării.
  99. Dar bineânţeles şi ele conţin munca altora.
  100. Alto şi Star sunt ramuri ale evoluţiei care au rădăcini în sistemul NLS
  101. care a introdus ferestrele şi mouse-ul
  102. şi Sketchpad, prima aplicaţie interactivă de desen
  103. şi chiar mai devreme la Memex
  104. un concept asemănător PC-urilor moderne înaintea timpului său.
  105. Interdependenţa creativităţii noastre a fost întunecată de puternice idei culturale
  106. dar tehnologia îşi expune acum conexiunile.
  107. Ne luptăm legal
  108. etic şi artistic să tratăm aceste implicaţii
  109. şi acesta este episodul final
  110. partea a 4-a
  111. Dacă Xerox nu ar fi decis să cerceteze interfaţa grafică?
  112. Sau Thomas Edison ar fi găsit o altă meserie?
  113. Dacă Tim Berners-Lee nu ar fi găsit fonduri pentru a dezvolta World Wide Web?
  114. Ar fi lumea noastră diferită?
  115. Am fi mai înapoiaţi?
  116. Istoria pare să ne spună că lucrurile nu ar sta aşa diferit.
  117. Oricând apare o descoperire majoră
  118. de obicei sunt alţii pe aceeaşi cale.
  119. Poate puţin în urmă
  120. poate deloc.
  121. Isaac Newton şi Gottfried Leibniz au inventat calculus pe la 1684.
  122. Charles Darwin a propus Teoria Evoluţionistă prin selecţie naturală
  123. dar Alfred Russel Wallace avea cam aceleaşi idei cam în acelaşi timp
  124. şi Alexander Graham Bell şi Elisha Gray au aplicat pentru patent asupra telefonului în aceeaşi zi.
  125. Numim asta descoperire multiplă
  126. aceeaşi inovaţie răsărind din locuri diferite.
  127. Ştiinţa şi inventica sunt pline de enigme de acest fel
  128. dar se poate întâmpla şi în cazul aretelor.
  129. În film de exemplu am avut trei filme Coco Chanel lansate la nouă luni distanţă unul faţă de altul.
  130. În jurul anului 1999 un cvartet de filme SF despre realitate artificială.
  131. Chiar şi filmul lui Charlie Kaufman, neobişnuit de original
  132. Synecdoche, New York
  133. aduce straniu cu romanul Remainder al lui McCarthy
  134. Sunt două poveşti despre oameni care au devenit brusc bogaţi
  135. şi încep să recreeze momente din veţile lor
  136. mergând până la a recreea recreeaţii
  137. Şi...chiar şi acesta
  138. filmul pe care-l priviţi
  139. a fost scris char înainte ca New Yorker să publice o poveste a lui Malcolm Gladwell
  140. despre Apple, Xerox şi natura inovaţiei.
  141. Toţi construim cu aceleaşi materiale
  142. Şi uneori prin coincidenţă obţinem rezultate similare
  143. dar uneori inovaţiile par inevitabile.
    traducerea YU Liu
  144. Salut sunt Kirby
  145. Am creat asta
  146. mulţam că aţi privit
  147. mulţam contribuabililor
  148. şi twitteriştilor care au ajutat ocazional cu cercetări
  149. donaţii sunt foarte apreciate
  150. mă ajută mult în crearea a ce vedeţi
  151. deci dacă puteţi...
  152. apăsaţi donate pe pagina mea web
  153. şi contribuiţi cu cât credeţi că valorează această serie pentru voi
  154. vedeţi şi referinţele
  155. şi cumpăraţi cărţi şi filme de pe-acolo
  156. asta-i munca
  157. şi alţii pot beneficia
  158. Veniţi să mă vedeţi. Vedeţi pe site unde vorbesc.
  159. Dacă vreţi să mă chemaţi să vorbesc
  160. daţi mail la talks@everythingisaremix.info
  161. Asta e! Vedeţi concluziile (p4)
  162. şi un anunţ
  163. ok, ne vedem!