Return to Video

Este oare viața lipsită de sens? Și alte întrebări absurde - Nina Medvinskaya

  • 0:08 - 0:12
    Albert Camus crescuse
    înconjurat de violență.
  • 0:12 - 0:14
    Patria sa, Algeria, fusese prinsă
  • 0:14 - 0:19
    în conflictul dintre nativii algerieni
    și europenii francezi colonizatori.
  • 0:19 - 0:21
    Își pierduse tatăl
    în Primul Război Mondial
  • 0:21 - 0:24
    și a fost considerat inapt
    pentru a lupta în cel de-al doilea.
  • 0:24 - 0:29
    Suferind de tuberculoză în Franța
    și înfruntând devastarea războiului
  • 0:29 - 0:33
    ca jurnalist de rezistență,
    Camus a crescut deprimat.
  • 0:33 - 0:39
    El nu a putut înțelege sensul
    acestor vărsări de sânge și suferințe.
  • 0:39 - 0:42
    Se întreba: „Dacă lumea nu ar avea sens,
  • 0:42 - 0:47
    viețile noastre ar mai avea vreo valoare?”
  • 0:47 - 0:51
    Mulți dintre contemporanii lui Camus
    explorau întrebări similare,
  • 0:51 - 0:56
    sub înfățișarea unei filozofii noi
    numită existențialism.
  • 0:56 - 1:00
    Existențialiștii spuneau că oamenii
    se nasc ca „tabula rasa”,
  • 1:00 - 1:04
    fiecare fiind responsabil de a-și crea
    sensul vieții într-o lume haotică.
  • 1:04 - 1:08
    Însă Camus a respins
    curentul lor de gândire.
  • 1:08 - 1:11
    El susținea că oamenii s-au născut
    cu o fire umană comună
  • 1:11 - 1:14
    care îi unea în scopuri comune.
  • 1:14 - 1:21
    Un scop era căutarea sensului
    în pofida cruzimii arbitrare a lumii.
  • 1:21 - 1:25
    Camus considera dorința omenirii
    de a afla sensul
  • 1:25 - 1:31
    și indiferența tăcută a universului
    drept două piese de puzzle incompatibile
  • 1:31 - 1:37
    și considera absurdă
    încercarea de a le potrivi.
  • 1:37 - 1:42
    Această presiune a devenit nucleul
    filozofiei absurdului a lui Camus,
  • 1:42 - 1:46
    în care susținea că viața
    în sine este inutilă.
  • 1:46 - 1:49
    Explorarea modului de a trăi
    o viață lipsită de sens
  • 1:49 - 1:53
    a devenit firul logic din spatele
    creației timpurii a lui Camus,
  • 1:53 - 1:57
    pe care o numea „ciclul absurdului”.
  • 1:57 - 2:01
    Vedeta acestui ciclu
    și primul său roman publicat
  • 2:01 - 2:04
    oferă un răspuns cam sumbru.
  • 2:04 - 2:09
    „Străinul” povestește despre Meursault,
    un tânăr detașat emoțional
  • 2:09 - 2:12
    care nu conferă prea mult sens la nimic.
  • 2:12 - 2:16
    El nu plânge la înmormântarea mamei sale,
  • 2:16 - 2:19
    sprijină planul vecinului său
    de a umili o femeie
  • 2:19 - 2:25
    și chiar comite o crimă violentă,
    însă Meaursault nu simte vreo remușcare.
  • 2:25 - 2:31
    Pentru el lumea e fără rost,
    iar judecata morală nu-și are loc.
  • 2:31 - 2:34
    Această atitudine creează ostilitate
  • 2:34 - 2:37
    între Meursault și societatea civilizată
    în care trăiește,
  • 2:37 - 2:43
    astfel crescându-și înstrăinarea
    până în punctul culminant al romanului.
  • 2:43 - 2:46
    Spre deosebire de protagonistul său,
  • 2:46 - 2:49
    Camus a fost apreciat
    pentru filozofia sa sinceră.
  • 2:49 - 2:54
    „Străinul” l-a adus pe culmile faimei
    și Camus a continuat să scrie lucrări
  • 2:54 - 2:58
    ce explorau valoarea vieții
    pe fundalul absurdității;
  • 2:58 - 3:03
    multe dintre ele reveneau
    la aceeași întrebare filozofică:
  • 3:03 - 3:05
    dacă viața e lipsită de sens,
  • 3:05 - 3:10
    sinuciderea ar putea fi
    unicul răspuns rațional?
  • 3:10 - 3:13
    Răspunsul lui Camus
    a fost un „nu” categoric.
  • 3:13 - 3:18
    S-ar putea să nu fie nicio explicație
    pentru lumea noastră nedreaptă,
  • 3:18 - 3:24
    însă alegerea vieții e cea mai profundă
    expresie a libertății noastre.
  • 3:24 - 3:27
    Camus explică acest fapt
    în unul din faimoasele sale eseuri
  • 3:27 - 3:30
    care se bazează
    pe mitul grec al lui Sisif.
  • 3:30 - 3:33
    Sisif a fost un rege care a înșelat zeii
  • 3:33 - 3:35
    și a fost condamnat pe veșnicie
  • 3:35 - 3:38
    să urce un bolovan
    până în vârful unui deal.
  • 3:38 - 3:43
    Cruzimea pedepsei lui
    constă în simpla inutilitate,
  • 3:43 - 3:47
    însă Camus susține că omenirea
    se află în aceeași situație.
  • 3:47 - 3:51
    Și doar atunci când acceptăm
    inutilitatea vieții noastre
  • 3:51 - 3:55
    vom putea face față absurdului
    ținând capul sus.
  • 3:55 - 4:01
    Precum zice Camus când regele alege
    să-și reînceapă sarcina necontenită:
  • 4:01 - 4:04
    „Trebuie să ne imaginăm
    că Sisif e fericit.”
  • 4:04 - 4:08
    Contemporanii lui Camus
    nu prea acceptau inutilitatea.
  • 4:08 - 4:11
    Mulți existențialiști pledau
    pentru revoluție violentă
  • 4:11 - 4:17
    pentru a distruge sistemele care-i privau
    pe oamenii de putere și scop.
  • 4:17 - 4:22
    Camus a răspuns cu al doilea set
    de lucrări: ciclul revoltei.
  • 4:22 - 4:25
    În „Rebelul” el a explorat rebeliunea
  • 4:25 - 4:28
    drept o acțiune creativă
    și nu una destructivă.
  • 4:28 - 4:31
    Camus credea că inversarea
    dinamicii puterii
  • 4:31 - 4:35
    doar ducea spre un ciclu
    etern de violență.
  • 4:35 - 4:39
    În schimb, pentru a evita
    vărsarea de sânge inutilă
  • 4:39 - 4:44
    e necesară stabilirea unei viziuni publice
    asupra firii umane comune.
  • 4:44 - 4:48
    Ironic, anume acest ciclu de idei
    relativ pașnice
  • 4:48 - 4:53
    a generat neînțelegeri între el
    și colegii săi scriitori și filosofi.
  • 4:53 - 4:54
    În ciuda controversei,
  • 4:54 - 4:57
    Camus a început să scrie cel mai lung
  • 4:57 - 4:59
    și cel mai personal roman
    al său de până atunci:
  • 4:59 - 5:04
    o lucrare autobiografică
    intitulată „Primul om”.
  • 5:04 - 5:08
    Romanul intenționa să fie primul pas
    spre o nouă direcție plină de speranță:
  • 5:08 - 5:10
    ciclul dragostei.
  • 5:10 - 5:15
    Însă în 1960, Camus a murit subit
    într-un accident de mașină,
  • 5:15 - 5:19
    fapt ce poate fi descris
    ca fiind lipsit de sens și absurd.
  • 5:19 - 5:22
    Deși lumea nu a mai văzut
    ciclul său de dragoste,
  • 5:22 - 5:28
    ciclurile sale de revoltă și absurditate
    continuă să rezoneze cu cititorii de azi.
  • 5:28 - 5:32
    Conceptul său de absurditate a devenit
    o parte a literaturii mondiale,
  • 5:32 - 5:37
    a filozofiei secolului XX
    și chiar a culturii pop.
  • 5:37 - 5:40
    În prezent, Camus rămâne
    un ghid de încredere
  • 5:40 - 5:43
    în momentele de incertitudine;
  • 5:43 - 5:46
    ideile sale imprimă sfidător
  • 5:46 - 5:50
    o lume lipsită de sens
    cu inspirație și nu cu înfrângere.
Title:
Este oare viața lipsită de sens? Și alte întrebări absurde - Nina Medvinskaya
Speaker:
Nina Medvinskaya
Description:

Vezi lecția completă: https://ed.ted.com/lessons/is-life-meaningless-and-other-absurd-questions-nina-medvinskaya

Albert Camus crescuse într-un mediu plin de violență. Patria sa, Algeria, fusese prinsă în conflict. Își pierduse tatăl în Primul Război Mondial. Fiind martorul devastării celui de-al Doilea Război Mondial, Camus crescuse deprimat. Care era sensul acestor eterne vărsări de sânge și suferințe? Și dacă lumea era lipsită de sens, viața noastră ar mai avea vreo valoare? Nina Medvinskaya explorează filosofia absurdului a lui Camus.

Lecție de Nina Medvinskaya, regie de Avi Ofer.

more » « less
Video Language:
English
Team:
TED
Project:
TED-Ed
Duration:
05:54

Romanian subtitles

Revisions