Romanian subtitles

← Conștiința și creierul | John Searle | TEDxCERN

Get Embed Code
7 Languages

Showing Revision 35 created 12/05/2014 by Ariana Bleau Lugo.

  1. Voi vorbi despre conștiință.
    De ce ?
  2. Fiindcă, în mod straniu,
    e un subiect neglijat
  3. atât de cultura științifică,
    cât și de cea filozofică.
  4. De ce în mod straniu ?
  5. E cel mai important aspect al vieții
    dintr-un motiv simplu și logic:
  6. să fim conștienți e o condiție necesară
    pentru tot ce e important în viață.
  7. Dacă îți plac știința, filozofia,
    muzica, arta,
  8. e inutil,
    dacă ești un zombi sau în comă.
  9. Deci conștiința e primordială.
  10. Acesta e primul motiv
    pentru care discutăm despre conștiință.
  11. Al doilea: când oamenii devin interesați
    de ea, așa cum ar trebui să fie,
  12. au tendința să spună
    niște lucruri groaznice.
  13. Nu voi încerca să ascund lucrurile
    îngrozitoare spuse despre conștiință.
  14. Chiar și atunci când oamenii
    nu spun lucruri groaznice
  15. și încearcă s-o studieze temeinic,
  16. se progresează lent.
  17. Să vă spun câteva ceva
    despre dificultățile întâlnite.
  18. Când mi-a trezit interesul, am crezut
    că e o problemă simplă, de biologie,
  19. și că neurochirurgii ar trebui să afle
    cum funcționează.
  20. Așa că m-am dus la UCSF să discut
    cu neurologii „de categorie grea”
  21. și au devenit iritați, cum fac savanții
    când le pui întrebări penibile.
  22. M-a frapat că un neurobiolog celebru
    a spus exasperat:
  23. „E în regulă să te intereseze conștiința,
    dar mai întâi obține titularizarea !”
  24. (Râsete)
  25. Studiez asta de mult și cred că acum
    chiar ai putea obține titularizarea
  26. studiind conștiința,
    și dacă e așa, e un pas înainte.
  27. De ce există totuși această stranie
    ezitare și ostilitate față de conștiință ?
  28. Cred că e vorba de două trăsături
    ale culturii intelectuale,
  29. ce par a fi în contradicție, dar de fapt
    au în comun același set de ipoteze.
  30. Conștiința nu face parte
    din lumea fizică, ci din cea spirituală,
  31. ținând de suflet, iar acesta
    nu face parte din lumea fizică.
  32. Asta e tradiția despre D-zeu,
    suflet și a nemurire.
  33. Mai e o tradiție, ce pare a fi contrară,
    dar admite cea mai proastă ipoteză:
  34. suntem adepți ai materialismului,
    conștiința nu face parte din lumea fizică,
  35. fie neexistând deloc, fie fiind altceva,
    un soft sau cine știe ce trăsnaie.
  36. În orice caz, nu face parte din știință.
  37. Aveam următoarea dispută
    ce-mi provoca dureri de stomac:
  38. „Știința e obiectivă,
    conștiința e subiectivă,”
  39. „deci nu poate exista
    o știință a conștiinței”.
  40. „Ador” acest argument
    fiindcă definește ambiguu obiectivitatea.
  41. Am irosit deja prea mult timp
    doar ca să-mi dreg vocea, ca să zic așa,
  42. dar voi ajunge și la asta.
  43. Aceste tradiții îngemănate
    ne paralizează,
  44. fiind greu să ne detașăm de ele,
  45. iar conferința mea conține
    un singur mesaj:
  46. conștiința e un fenomen biologic,
    ca fotosinteza, digestia, mitoza
  47. și celelalte fenomene biologice,
    și odată ce accepți asta,
  48. majoritatea chestiunilor dificile
    legate de conștiință dispar.
  49. Voi prezenta o parte din ele.
  50. V-am promis că voi aminti câteva lucruri
    revoltătoare spuse despre conștiință,
  51. dar, din cauza lipsei timpului,
    voi pomeni doar patru dintre ele.
  52. Primul: „Conștiința nu există.
    E o iluzie, ca apusurile de soare.”
  53. „Știința a demonstrat că apusurile
    și curcubeiele sunt o iluzie,”
  54. „deci și conștiința e o iluzie”.
  55. Al doilea: „Poate există, dar e altceva,
    un soft rulând în creier”.
  56. Al treilea: „Singurul lucru ce există
    cu adevărat e comportamentul”.
  57. E jenant ce influent a fost
    behaviorismul, dar voi reveni la asta.
  58. Al patrulea: „Conștiința poate exista,
    dar asta n-are nicio importanță.”
  59. „Cum ar putea spiritul
    să miște lucrurile ?”
  60. Când aud asta, îmi spun: „Vrei să vezi
    dacă spiritul mișcă lucruri ? Privește !”
  61. „Hotărăsc în mod conștient
    să ridic brațul și afurisitul se ridică”.
  62. (Râsete)
  63. Observați că nu spunem
    că e ca vremea din Geneva,
  64. uneori se ridică, alteori nu,
    ci se ridică atunci când vreau eu.
  65. Vă voi spune cum e cu putință.
  66. Încă nu v-am oferit o definiție
    și nu se poate fără o definiție.
  67. Oamenii spun mereu:
    „Conștiința e greu de definit”.
  68. Eu spun că e ușor, dacă nu încerci
    să oferi o definiție științifică.
  69. Nu suntem pregătiți pentru așa ceva,
    dar iată o definiție de bun-simț:
  70. conștiința înseamnă toate stările,
    sentimentele, senzațiile, percepțiile,
  71. începe de dimineață,
    când te trezești din vis sau din somn,
  72. și continuă toată ziua, până adormi
    ori până mori sau devii inconștient.
  73. Visele sunt o formă a conștiinței,
    conform acestei definiții.
  74. Aceasta e definiția de bun-simț,
    „ținta” noastră.
  75. Dacă nu vorbești despre asta,
    nu vorbești despre conștiință.
  76. Însă oamenii se gândesc:
    „Păi tocmai, e o problemă îngrozitoare !”
  77. „Cum poate așa ceva să facă parte
    din lumea reală ?”
  78. Dacă ați urmat un curs de filozofie,
    asta se numește „problema minte - corp”.
  79. Cred că are o soluție simplă.
    Iat-o:
  80. absolut toate stările conștiente
  81. sunt cauzate de procese neurobiologice
    de nivel inferior din creier
  82. și sunt caracteristici de nivel superior
    sau de sistem ale creierului.
  83. E la fel de misterios
    ca lichiditatea apei.
  84. Aceasta nu e un adaos de lichid
    produs de moleculele de apă,
  85. ci o stare în care se află sistemul.
  86. Așa cum apa dintr-un vas poate trece
    din stare lichidă în stare solidă
  87. în funcție de comportamentul moleculelor,
    tot așa creierul poate trece
  88. din stare conștientă în stare inconștientă
    în funcție de comportamentul moleculelor.
  89. Atât e de simplă
    celebra problemă minte - corp.
  90. Acum însă ajungem
    la probleme mai dificile.
  91. Să specificăm caracteristicile precise
    ale conștiinței,
  92. pentru a putea răspunde apoi
    la cele patru obiecții enunțate.
  93. Prima caracteristică:
    e reală și ireductibilă.
  94. Nu poți face abstracție de ea.
  95. Distincția dintre realitate și iluzie
  96. e cea dintre felul în care ne par
    a fi lucrurile în mod conștient
  97. și felul în care sunt de fapt.
  98. Ni se pare în mod conștient
    că există o boltă pe cer
  99. sau că soarele apune dincolo de munți,
  100. dar toate acestea nu se întâmplă
    în realitate.
  101. Însă distincția dintre felul
    în care par și cel în care sunt lucrurile
  102. nu poate fi făcută când vine vorba
    de însăși existența conștiinței.
  103. Fiindcă atunci când e vorba
    de însăși existența conștiinței,
  104. dacă ți se pare în mod conștient
    că ești conștient,
  105. înseamnă că ești.
    (Râsete)
  106. Dacă un grup de experți vine și-mi spune:
  107. „Suntem niște neurobiologi celebri,
    am realizat un studiu despre tine”
  108. „și suntem convinși că nu ești conștient,
    ci ești un robot abil construit”,
  109. nu mă gândesc nici măcar o clipă
    că poate au dreptate,
  110. căci Descartes o fi făcut multe greșeli,
    dar a avut dreptate în privința asta:
  111. nu te poți îndoi
    de existența propriei conștiințe.
  112. Aceasta e prima caracteristică
    a conștiinței: e reală și ireductibilă.
  113. Nu poți face abstracție de ea
    demonstrând că e o iluzie,
  114. așa cum poți face cu iluziile obișnuite.
  115. A doua caracteristică
    ne-a dat multă bătaie de cap.
  116. E vorba de faptul că toate stările
    conștiente au o natură calitativă:
  117. într-un fel te simți când bei bere
  118. și în altul când îți calculezi
    impozitul pe venit sau asculți muzică.
  119. Din această natură calitativă rezultă
    cea de-a treia caracteristică:
  120. stările conștiente
    sunt, prin definiție, subiective,
  121. adică există numai în măsura
    în care sunt resimțite
  122. de un subiect uman sau animal,
    de un sine.
  123. Poate vom fi capabili să creăm
    un robot conștient,
  124. dar, neștiind cum funcționează creierul,
  125. deocamdată nu avem posibilitatea
    s-o facem.
  126. Altă caracteristică a conștiinței:
    e alcătuită din câmpuri unificate.
  127. Nu numai că văd oamenii din fața mea,
    îmi aud sunetul vocii
  128. și simt greutatea pantofilor,
    ci percep toate aceste senzații
  129. ca parte a unui câmp al conștiinței
    unic și cuprinzător,
  130. întins în toate direcțiile.
  131. Aceasta e cheia înțelegerii
    enormei puteri a conștiinței.
  132. N-am reușit s-o facem în cazul roboților.
  133. Dezamăgirea produsă de robotică
  134. constă în faptul că nu știm
    să creăm un robot conștient,
  135. deci nu avem un aparat
    care să poate face așa ceva.
  136. Următoarea caracteristică a conștiinței,
    după uimitorul câmp unificat,
  137. e că funcționează cauzal
    în cadrul comportamentului.
  138. V-am oferit o demonstrație științifică
    ridicându-mi mâna,
  139. dar cum e cu putință așa ceva ?
  140. Cum poate un gând din mintea mea
    să miște obiecte materiale ?
  141. Vă voi răspunde. Nu știm detaliile,
    însă știm partea esențială:
  142. există secvențe de impulsuri nervoase,
  143. întrerupte acolo unde
    e secretată acetilcolina,
  144. în terminațiile axonale
    ale neuronilor motorii.
  145. Scuze că folosesc terminologie filozofică.
  146. Atunci când se întâmplă asta,
  147. se produc minuni în canalele ionice
    și al naibii braț se ridică.
  148. Gândiți-vă la ce v-am spus !
  149. Unul și același eveniment,
    decizia conștientă de a-mi ridica brațul,
  150. are un nivel de descriere unde posedă
    calități sensibile, sufletești,
  151. fiind un gând din mintea mea,
  152. dar, totodată, implică secreția
    de acetilcolină și diverse alte lucruri,
  153. pe măsură ce-și croiește drum
    de la cortexul motor
  154. până la fibrele nervoase și la braț.
  155. Asta ne spune că vocabularul obișnuit
    folosit pentru discutarea acestor probleme
  156. e complet depășit.
  157. Unul și același eveniment
    are un nivel de descriere
  158. unde e neurobiologic
    și altul unde e psihic,
  159. dar e un singur eveniment,
    așa lucrează natura
  160. și așa poate conștiința
    să funcționeze cauzal.
  161. Ținând cont de asta, de examinarea
    caracteristicilor conștiinței,
  162. să revenim și să răspundem
    la obiecțiile de la început.
  163. Prima era: „Conștiința nu există,
    fiind o iluzie”.
  164. Am răspuns deja la ea,
    nu ne mai batem capul.
  165. Însă a doua a avut multă influență
    și poate că încă are:
  166. „Dacă există, conștiința e de fapt
    altceva, un soft rulând în creier”.
  167. Pentru a crea conștiința,
    trebuie să avem softul potrivit.
  168. Nu contează echipamentul, merge oricare,
    dacă e suficient de complex și de stabil
  169. pentru a susține softul.
  170. Știm că e o idee greșită.
  171. Oricine s-a gândit cât de cât la computere
    vede că e greșită,
  172. fiindcă calculul e definit
    drept manipularea simbolurilor,
  173. de obicei 0 și 1,
    dar orice simboluri sunt bune.
  174. Ai un algoritm
    pe care-l poți programa în cod binar,
  175. aceasta fiind trăsătura definitorie
    a unui soft.
  176. Însă știm că toate acestea
    sunt pur sintactice și simbolice,
  177. pe când conștiința umană reală
    mai are ceva, un conținut,
  178. pe lângă sintaxă, are semantică.
  179. Am susținut acest argument acum 30 de ani,
    nici nu vreau să mă gândesc cât a trecut,
  180. dar există un argument mai subtil,
    implicit, și vreau să-l descriu pe scurt:
  181. conștiința creează o realitate
    independentă de observator.
  182. Creează o realitate materializată
    în bani, avere, guvern, căsnicie,
  183. CERN, conferințe, petreceri și concedii.
  184. Toate astea sunt creații ale conștiinței.
    Existența lor e relativă la observator.
  185. Numai relativ la agenți conștienți
    o bucată de hârtie înseamnă bani
  186. sau un grup de clădiri e o universitate.
  187. Dar calculul ? E ceva absolut, ca forța,
    masa, atracția gravitațională ?
  188. Sau e relativ la observator ?
  189. Unele calcule sunt intrinseci.
    Adun 2 cu 2 ca să obțin 4
  190. și asta se întâmplă
    indiferent ce crede oricine.
  191. Dar când îmi scot calculatorul de buzunar
    și calculez,
  192. singurul fenomen intrinsec
    e circuitul electronic și funcționarea sa.
  193. Acesta e singurul fenomen absolut.
    Restul e interpretat de noi.
  194. Calculul există
    numai relativ la conștiință.
  195. Fie un agent conștient
    efectuează calculul,
  196. fie are un aparat
    ce permite o interpretare numerică.
  197. Asta nu înseamnă că calculul e arbitrar.
  198. Am cheltuit mult pe acest echipament,
    dar continuăm să facem confuzie
  199. între obiectivitate și subiectivitate
    ca trăsături ale realității
  200. și ca trăsături ale premiselor.
  201. Concluzia acestei părți a conferinței
    e următoarea:
  202. poți avea o știință complet obiectivă,
  203. în care poți face afirmații
    obiectiv adevărate
  204. despre un domeniu
    a cărui existență e subiectivă,
  205. care există în creierul uman,
  206. constând din stări, senzații, sentimente
    sau percepții subiective.
  207. Deci obiecția cum că nu poate exista
    o știință obiectivă a conștiinței,
  208. deoarece conștiința e subiectivă,
    iar știința obiectivă,
  209. e un joc de cuvinte nereușit
    despre obiectivitate și subiectivitate.
  210. Poți face afirmații obiective
    despre un domeniu
  211. subiectiv ca mod de existență,
    neurologii chiar asta făcând.
  212. Au pacienți cu dureri și încearcă
    să creeze o știință obiectivă despre asta.
  213. Am promis să combat toate aceste inepții,
    dar nu mi-a rămas timp,
  214. voi mai combate doar vreo două.
  215. Am spus că behaviorismul ar trebui
    să fie o rușine a culturii intelectuale,
  216. fiindcă e lipsit de temei.
  217. Stările psihice sunt identice
    cu comportamentul ?
  218. Gândiți-vă la distincția
    dintre simțirea unei dureri
  219. și comportamentul cuiva
    când îl doare ceva.
  220. Nu voi demonstra comportamentul durerii,
    dar vă pot spune că nu mă doare nimic acum.
  221. E, deci, o greșeală evidentă.
    De ce au făcut-o ?
  222. Greșeala, și puteți reciti literatura
    din domeniu ca să vă convingeți,
  223. a fost că au crezut că, dacă accepți
    existența ireductibilă a conștiinței,
  224. renunți la știință, la 300 de ani
    de progres și speranță a umanității.
  225. Mesajul pe care vreau să-l rețineți:
  226. conștiința trebuie acceptată
    ca fenomen biologic autentic,
  227. supus analizei științifice
    la fel ca orice alt fenomen din biologie
  228. sau din celelalte științe, de altfel.
    Vă mulțumesc foarte mult.
  229. (Aplauze)