WEBVTT

00:00:01.033 --> 00:00:04.547
În 1956, un documentar 
de Jacques Cousteau

00:00:05.121 --> 00:00:08.382
a câștigat premiul Palme d'Or și Oscarul.

00:00:08.866 --> 00:00:11.721
Filmul se numea „Le Monde Du Silence”,

00:00:11.721 --> 00:00:13.843
sau „Lumea tăcută”.

00:00:14.427 --> 00:00:19.777
Premisa titlului era că lumea
subacvatică e o lume tăcută.

00:00:20.459 --> 00:00:22.464
Acum, după 60 de ani, știm

00:00:22.868 --> 00:00:26.154
că lumea subacvatică este oricum, 
numai nu tăcută.

NOTE Paragraph

00:00:26.677 --> 00:00:29.398
Deși sunetele sunt inaudibile
deasupra apei,

00:00:29.698 --> 00:00:33.002
în funcție de locul unde te afli
și perioada din an,

00:00:33.002 --> 00:00:36.391
sunetele subacvatice
pot fi la fel de puternice

00:00:36.391 --> 00:00:39.221
ca în orice junglă sau pădure tropicală.

00:00:39.791 --> 00:00:44.649
Nevertebratele precum creveții,
peștii și mamiferele marine

00:00:44.673 --> 00:00:45.998
folosesc sunetele.

00:00:46.354 --> 00:00:48.817
Folosesc sunetul 
pentru a-și cunoaște habitatul,

00:00:49.291 --> 00:00:51.603
pentru a comunica unii cu alții,

00:00:51.617 --> 00:00:52.884
pentru a naviga,

00:00:52.884 --> 00:00:55.133
pentru a detecta prădătorii și prada.

00:00:55.737 --> 00:01:00.626
Ascultând sunetele, descoperă lucruri 
despre mediul în care trăiesc.

NOTE Paragraph

00:01:01.050 --> 00:01:03.549
Să luăm, de exemplu, regiunea arctică.

00:01:03.753 --> 00:01:06.945
E considerat un loc imens, inospitalier,

00:01:06.945 --> 00:01:09.296
uneori descris ca un deșert,

00:01:09.610 --> 00:01:12.203
pentru că e atât de rece, de îndepărtat

00:01:12.567 --> 00:01:15.238
și acoperit de gheață, 
în cea mai mare parte a anului.

00:01:15.268 --> 00:01:16.981
Și cu toate astea,

00:01:16.985 --> 00:01:20.589
nu aș vrea să fiu 
în niciun alt loc de pe Pământ,

00:01:21.073 --> 00:01:24.712
mai ales când zilele se lungesc
și vine primăvara.

NOTE Paragraph

00:01:25.494 --> 00:01:29.837
Pentru mine, Arcticul chiar întruchipează
această discrepanță

00:01:29.841 --> 00:01:34.667
între ceea ce vedem la suprafață
și ceea ce se petrece sub apă.

00:01:35.685 --> 00:01:40.691
Poți privi întinderea de gheață -
albă, albastră și rece -

00:01:41.691 --> 00:01:42.987
și nu vezi nimic.

00:01:43.653 --> 00:01:46.080
Dar dacă ai putea auzi sub apă,

00:01:46.384 --> 00:01:49.715
mai întâi sunetele te-ar uimi,

00:01:49.719 --> 00:01:51.556
iar apoi te-ar încânta.

00:01:51.830 --> 00:01:55.172
În timp ce ochii tăi nu văd altceva
decât kilometri întregi de gheață,

00:01:55.876 --> 00:02:00.909
urechile îți spun că acolo jos sunt balene
de Groenlanda și balene beluga,

00:02:01.363 --> 00:02:03.639
morse și foci cu barbă.

00:02:04.661 --> 00:02:06.600
Chiar și gheața scoate sunete.

00:02:06.600 --> 00:02:10.072
Scârțâie și trosnește, pocnește și geme,

00:02:10.072 --> 00:02:15.056
se ciocnește și se freacă atunci când 
vremea, curenții sau vântul se schimbă.

00:02:16.112 --> 00:02:19.931
Și sub o mare complet înghețată, 
în toiul iernii,

00:02:20.784 --> 00:02:23.091
balenele de Groenlanda cântă.

NOTE Paragraph

00:02:24.247 --> 00:02:26.108
Nu te-ai fi așteptat niciodată la asta

00:02:26.108 --> 00:02:28.339
pentru că noi, oamenii,

00:02:28.353 --> 00:02:30.950
suntem animale foarte vizuale.

00:02:31.434 --> 00:02:33.649
Pentru majoritatea dintre noi, 
nu pentru toți,

00:02:34.503 --> 00:02:37.041
simțul văzului e cel care ne ghidează 
prin lume.

00:02:37.725 --> 00:02:39.917
Pentru mamiferele marine 
care trăiesc sub apă,

00:02:40.441 --> 00:02:43.724
acolo unde indiciile chimice
și lumina pătrund greu,

00:02:44.328 --> 00:02:48.053
auzul este simțul cu care ele văd.

00:02:48.487 --> 00:02:50.725
Sunetele se transmit foarte bine sub apă,

00:02:50.725 --> 00:02:52.697
mult mai bine decât în aer,

00:02:52.711 --> 00:02:55.715
așa că semnalele pot fi auzite
pe distanțe foarte mari.

NOTE Paragraph

00:02:56.270 --> 00:02:59.061
În regiunea arctică, acest lucru
este cu atât mai important

00:02:59.385 --> 00:03:03.092
deoarece mamiferele marine arctice
trebuie nu doar să se audă între ele,

00:03:03.092 --> 00:03:06.397
ci să și asculte după indicii 
din mediul înconjurător

00:03:06.397 --> 00:03:10.575
care pot indica o zonă cu gheață groasă
sau ape deschise.

00:03:10.862 --> 00:03:14.291
Chiar dacă își petrec
aproape toată viața sub apă,

00:03:14.291 --> 00:03:15.539
sunt mamifere,

00:03:15.539 --> 00:03:18.012
așa că trebuie sa iasă 
la suprafață ca să respire.

00:03:18.458 --> 00:03:22.308
Ar putea asculta indicii de gheață 
subțire sau de zone fără gheață,

00:03:22.308 --> 00:03:25.237
sau ecourile gheții din apropiere.

NOTE Paragraph

00:03:27.094 --> 00:03:32.214
Mamiferele marine arctice trăiesc într-un
mediu sonor subacvatic bogat și variat.

00:03:32.726 --> 00:03:33.952
Primăvara,

00:03:33.952 --> 00:03:36.126
poate fi o cacofonie de sunete.

NOTE Paragraph

00:03:37.329 --> 00:03:41.215
(Sunete de mamifere marine)

NOTE Paragraph

00:03:53.169 --> 00:03:55.529
Dar când totul e înghețat bocnă

00:03:56.063 --> 00:03:59.271
și nu sunt schimbări mari 
de temperatură sau de curenți,

00:03:59.815 --> 00:04:03.138
mediul acvatic arctic are unul
din cele mai scăzute niveluri

00:04:03.138 --> 00:04:04.138
de zgomot ambiental

00:04:04.138 --> 00:04:05.842
dintre toate oceanele lumii.

00:04:05.842 --> 00:04:07.204
Dar acest lucru se schimbă.

00:04:07.218 --> 00:04:10.722
În primul rând, din cauza scăderii
cantității de gheață sezonieră

00:04:11.796 --> 00:04:15.388
ca rezultat direct al emisiilor
de gaze de seră provocate de oameni.

00:04:16.354 --> 00:04:18.830
Odată cu schimbarea climatică,

00:04:19.284 --> 00:04:22.958
facem un experiment complet necontrolat
cu planeta noastră.

NOTE Paragraph

00:04:23.765 --> 00:04:25.864
În ultimii 30 de ani,

00:04:25.878 --> 00:04:29.725
în zonele arctice s-au observat scăderi
ale cantității de gheață marină sezonieră

00:04:29.725 --> 00:04:33.840
de la 6 săptămâni la 4 luni.

00:04:34.820 --> 00:04:39.440
Această împuținare a gheții marine
e uneori percepută drept creștere

00:04:39.454 --> 00:04:41.327
în sezonul apelor deschise.

00:04:41.341 --> 00:04:44.632
Aceasta e perioada din an
în care Oceanul Arctic este navigabil.

00:04:45.560 --> 00:04:48.214
Și nu se schimbă
doar întinderea de gheață,

00:04:49.345 --> 00:04:52.674
dar și vârsta și grosimea ei.

NOTE Paragraph

00:04:53.356 --> 00:04:54.868
Poate ați auzit

00:04:54.868 --> 00:04:58.271
că scăderea gheții marine sezoniere
duce la pierderea habitatului

00:04:58.271 --> 00:05:00.506
pentru animalele 
care depind de gheața marină,

00:05:00.506 --> 00:05:03.923
ca focile, sau morsele, sau urșii polari.

00:05:04.858 --> 00:05:09.227
Scăderea gheții cauzează o eroziune
sporită de-a lungul satelor costiere,

00:05:09.721 --> 00:05:13.287
schimbând disponibilitatea prăzilor
pentru pasările și mamiferele marine.

NOTE Paragraph

00:05:14.319 --> 00:05:17.391
Schimbările climatice
și scăderea gheții marine

00:05:17.391 --> 00:05:21.936
modifică și tabloul sonor subacvatic
al Oceanului Arctic.

00:05:23.420 --> 00:05:25.348
Ce vreau să spun prin tablou sonor?

00:05:25.713 --> 00:05:28.674
Noi, cei care ne câștigăm traiul
trăgând cu urechea în oceane,

00:05:28.674 --> 00:05:30.968
folosim instrumente numite hidrofoane,

00:05:30.992 --> 00:05:33.011
care sunt microfoane subacvatice,

00:05:33.011 --> 00:05:35.007
înregistrăm zgomotul ambiental,

00:05:35.011 --> 00:05:36.929
zgomotul care ne înconjoară.

00:05:36.929 --> 00:05:40.314
Și tabloul sonor îi descrie
pe toți cei care contribuie

00:05:40.314 --> 00:05:41.861
la crearea acestor zgomote.

00:05:42.743 --> 00:05:45.064
Cu ajutorul hidrofoanelor auzim

00:05:45.368 --> 00:05:48.903
adevăratele sunete
ale schimbării climatice.

00:05:49.503 --> 00:05:52.141
Auzim aceste sunete din trei părți:

00:05:52.831 --> 00:05:53.893
din aer,

00:05:54.627 --> 00:05:55.670
din apă,

00:05:56.104 --> 00:05:57.333
și de pe pământ.

NOTE Paragraph

00:05:58.319 --> 00:06:00.389
Primul: aerul.

00:06:01.904 --> 00:06:04.157
Vântul deasupra apei creează valuri.

00:06:04.541 --> 00:06:06.396
Aceste valuri creează bule;

00:06:06.396 --> 00:06:07.757
bulele se sparg,

00:06:07.761 --> 00:06:08.947
și când se sparg,

00:06:09.311 --> 00:06:10.508
fac zgomot.

00:06:10.508 --> 00:06:14.442
Și zgomotul acesta este ca un șuierat 
sau ca o interferență pe fundal.

00:06:15.298 --> 00:06:18.233
În regiunea arctică,
atunci când e acoperită de gheață,

00:06:18.233 --> 00:06:21.904
o mare parte din zgomotul vântului
nu ajunge în apă,

00:06:21.928 --> 00:06:26.518
pentru că gheața e ca un tampon 
între atmosferă și apă.

00:06:26.760 --> 00:06:28.339
E unul din motivele pentru care

00:06:28.339 --> 00:06:31.832
Oceanul Arctic poate avea un nivel
foarte scăzut de zgomot ambiental.

00:06:32.834 --> 00:06:35.474
Odată cu scăderea gheții marine sezoniere,

00:06:35.488 --> 00:06:39.855
Arcticul nu doar că devine deschis
pentru aceste zgomote produse de valuri,

00:06:40.459 --> 00:06:43.956
dar numărul furtunilor
și intensitatea furtunilor din Arctic

00:06:43.970 --> 00:06:45.233
a tot crescut.

00:06:45.725 --> 00:06:50.214
Deci crește nivelul de zgomot
în oceanul care era, inițial, liniștit.

NOTE Paragraph

00:06:50.748 --> 00:06:52.974
Doi: apa.

00:06:54.481 --> 00:06:56.349
Cu mai puțină gheață sezonieră

00:06:56.349 --> 00:06:59.039
speciile sub-arctice
se îndreaptă spre nord

00:06:59.039 --> 00:07:03.631
și profită de noul habitat 
care este creat de mai multă apă liberă.

00:07:04.504 --> 00:07:07.529
Balenele arctice, cum ar fi aceste
balene de Groenlanda,

00:07:07.533 --> 00:07:09.265
nu au înotătoare dorsale,

00:07:09.269 --> 00:07:13.727
deoarece acestea au evoluat să trăiască
și să înoate în ape acoperite cu gheață,

00:07:14.081 --> 00:07:17.614
iar dacă ai ceva înfipt în spate
nu este ceva foarte propice

00:07:17.628 --> 00:07:19.438
ca să migrezi prin gheață,

00:07:19.462 --> 00:07:23.241
și poate, de fapt, să excludă
animalele de pe gheață.

00:07:23.835 --> 00:07:26.482
Dar acum, oriunde ascultăm,

00:07:26.506 --> 00:07:29.558
auzim sunete produse de balenele
cu aripi și balenele cu cocoașă

00:07:29.558 --> 00:07:31.097
și de balenele ucigașe,

00:07:31.097 --> 00:07:33.322
cu cât ne apropiem mai mult de nord,

NOTE Paragraph

00:07:33.336 --> 00:07:35.384
și tot mai târziu în sezon.

00:07:36.003 --> 00:07:37.445
Auzim, în esență,

00:07:37.445 --> 00:07:41.002
o invazie a Arcticului
de către speciile subarctice.

00:07:41.874 --> 00:07:43.857
Și nu știm ce înseamnă asta.

00:07:43.861 --> 00:07:48.368
Va avea loc o competiție pentru mâncare
între animalele arctice și subarctice?

00:07:48.965 --> 00:07:53.963
Oare aceste specii subarctice
vor aduce boli sau paraziți în Arctic?

00:07:55.035 --> 00:07:57.806
Cum vor influența noile sunete
pe care acestea le produc

00:07:57.806 --> 00:08:00.226
sunetele subacvatice?

NOTE Paragraph

00:08:00.980 --> 00:08:02.652
În al treilea rând: uscatul

00:08:03.188 --> 00:08:04.494
Și prin uscat

00:08:04.868 --> 00:08:06.125
mă refer la oameni.

00:08:06.714 --> 00:08:10.592
Mai multe ape deschise înseamnă o prezență
crescută a oamenilor în zona arctică.

00:08:11.254 --> 00:08:12.556
Vara trecută,

00:08:12.556 --> 00:08:16.387
o navă de croazieră masivă și-a croit
drumul prin pasajul Nord-Vest,

00:08:16.801 --> 00:08:20.134
ruta cândva mitică
între Europa și Pacific.

00:08:21.386 --> 00:08:27.767
Scăderea gheții marine a permis
oamenilor să ocupe Arcticul tot mai des.

00:08:28.167 --> 00:08:32.378
A permis o creștere în exploatarea
și extragerea petrolului și gazelor,

00:08:32.832 --> 00:08:35.462
a potențialului
pentru transport comercial maritim,

00:08:35.486 --> 00:08:37.283
precum și dezvoltarea turismului.

00:08:38.394 --> 00:08:42.703
Acum știm că zgomotele produse de nave
cresc nivelul hormonilor de stres

00:08:42.703 --> 00:08:46.045
la balene și le perturbă
comportamentul de hrănire.

00:08:46.081 --> 00:08:51.310
Armele pneumatice, care produc 
„bumuri” puternice, de joasă frecvență

00:08:51.324 --> 00:08:53.278
la fiecare 10-20 secunde,

00:08:53.922 --> 00:08:57.163
au schimbat comportamentele
vocale și de înot ale balenelor.

00:08:57.723 --> 00:09:02.261
Toate aceste surse sonore
perturbă spațiul acustic

00:09:02.685 --> 00:09:05.902
prin care mamiferele marine arctice
pot comunica.

NOTE Paragraph

00:09:06.914 --> 00:09:11.298
Mamiferele marine arctice sunt obișnuite
cu niveluri de zgomote foarte ridicate

00:09:11.302 --> 00:09:12.803
în anumite perioade ale anului.

00:09:13.327 --> 00:09:16.973
Dar acestea provin de la alte animale
sau de la gheața mării,

00:09:17.427 --> 00:09:19.917
și acestea sunt sunetele 
cu care au evoluat,

00:09:19.917 --> 00:09:23.307
aceste sunete sunt vitale
pentru supraviețuirea lor.

00:09:23.461 --> 00:09:26.656
Aceste sunete noi
sunt prea zgomotoase și străine.

00:09:27.161 --> 00:09:31.412
Au un impact asupra mediului
într-un mod pe care noi îl înțelegem,

00:09:32.336 --> 00:09:34.629
dar și în moduri pe care nu le înțelegem.

00:09:36.998 --> 00:09:41.369
Luați aminte, sunetul e cel mai
important simț pentru aceste animale.

00:09:41.823 --> 00:09:45.838
Nu doar habitatul fizic al Arcticului
se schimbă cu repeziciune,

00:09:46.422 --> 00:09:48.638
ci și habitatul acustic.

00:09:49.086 --> 00:09:52.797
E ca și cum am aduce aceste animale 
din mediul rural liniștit

00:09:52.797 --> 00:09:56.083
și le-am plasa într-un oraș mare aglomerat
în mijlocul orelor de vârf.

00:09:56.837 --> 00:09:58.781
Și nu pot evada.

NOTE Paragraph

00:09:59.685 --> 00:10:01.694
Deci, ce putem face acum?

00:10:03.019 --> 00:10:05.317
Nu putem descrește viteza vântului

00:10:05.341 --> 00:10:08.151
și nici nu putem opri animale
să migreze spre nord,

00:10:08.475 --> 00:10:11.062
însă putem implementa soluții locale

00:10:11.062 --> 00:10:13.887
pentru a reduce zgomotul subacvatic
produs de oameni.

00:10:14.817 --> 00:10:17.994
Una dintre aceste soluții
e să încetinim vapoarele

00:10:17.998 --> 00:10:19.788
care traversează Arcticul,

00:10:19.812 --> 00:10:23.250
deoarece un vapor mai încet 
e un vapor mai silențios.

00:10:23.934 --> 00:10:27.756
Putem restricționa accesul 
în anotimpuri și regiuni

00:10:27.756 --> 00:10:31.711
care sunt importante pentru împerechere, 
hrănire sau migrare.

00:10:32.497 --> 00:10:35.801
Putem proiecta vapoare mai silențioase

00:10:35.825 --> 00:10:38.577
și găsi modalități mai bune
de a explora fundul oceanului.

00:10:39.727 --> 00:10:41.130
Vestea bună este

00:10:41.520 --> 00:10:44.486
că sunt oameni care lucrează la asta acum.

00:10:46.240 --> 00:10:47.781
Dar, în definitiv,

00:10:47.781 --> 00:10:50.182
noi, oamenii, trebuie
să facem munca cea grea

00:10:50.656 --> 00:10:54.652
de a inversa sau cel puțin de a încetini

00:10:54.652 --> 00:10:57.308
schimbările atmosferice cauzate de oameni.

NOTE Paragraph

00:10:57.312 --> 00:11:01.791
Să ne întoarcem la ideea
unei lumi subacvatice tăcute.

00:11:02.896 --> 00:11:04.571
Este foarte posibil

00:11:04.571 --> 00:11:07.862
ca multe dintre balenele
care înoată azi în Arctic,

00:11:07.886 --> 00:11:11.441
în special speciile care trăiesc mult,
cum ar fi balenele de Groenlanda,

00:11:11.445 --> 00:11:14.602
despre care inuiții spun
că trăiesc 200 de ani,

00:11:15.226 --> 00:11:18.997
e posibil ca aceste balene
să fi fost vii în 1956,

00:11:19.011 --> 00:11:21.126
când Jacques Cousteau a făcut filmul.

00:11:21.877 --> 00:11:23.599
Și privind în retrospectivă,

00:11:23.613 --> 00:11:27.281
dacă luăm în considerare zgomotele
pe care le creăm azi în oceane

00:11:28.644 --> 00:11:31.704
probabil că atunci
era încă „Lumea tăcută.”

NOTE Paragraph

00:11:32.873 --> 00:11:34.157
Vă mulțumesc!

NOTE Paragraph

00:11:34.161 --> 00:11:36.565
(Aplauze)