Imaginează-ţi o neurocercetătoare ingenioasă numită Mary. Mary locuiește într-o cameră colorată în alb și negru, citeşte doar cărţi colorate în alb şi negru, iar ecranele ei afişează doar culorile alb şi negru. Dar deşi n-a văzut niciodată culori, Mary e expertă în vederea cromatică şi ştie tot ce s-a descoperit referitor la fizica şi biologia culorilor. Ştie că diferite lungimi de undă ale luminii stimulează trei tipuri de celule cu conuri din retină şi că semnalele electrice se transmit la creier prin nervul optic. Acolo creează tipare de activitate neuronală ce corespund milioanelor de culori pe care oamenii pot să le perceapă. Acum imaginează-ţi că într-o zi ecranul alb-negru al lui Mary afișează din greşeală un măr colorat. Pentru prima dată poate experimenta ceva ce cunoaşte teoretic de ani de zile. Oare va învăța ceva nou? E posibil ca cunoştinţele ei despre perceperea culorilor să nu fie complete? Filozoful Frank Jackson a propus acest experiment mintal în anul 1982, pe care l-a numit „Camera lui Mary”. Dacă Mary știe totul despre fenomenul fizic al percepţiei culorilor şi totuşi experienţa de a vedea culori a învăţat-o ceva nou, atunci toată teoria nu reuşeşte să descrie pe deplin capacităţile cognitive precum perceperea culorilor. Experimentul „Camera lui Mary” descrie ceea ce filozofii numesc „argumentul cunoaşterii”, potrivit căruia există calităţi şi cunoştinţe fără formă fizică pe care doar experienţa conştientă poate să le lămurească. Argumentul cunoştinţei se opune teoriei fizicalităţii, ce spune că toate fenomenele, inclusiv cele mintale, au o explicație fizică. Mulți dintre cei care aud istoria lui Mary înţeleg în mod intuitiv că există o mare diferenţă între a învăţa despre culori şi a le vedea cu proprii ochi. Deci perceperea culorilor trebuie să aibă o calitate ce depăşeşte capacităţile unei descrieri fizice. Argumentul cunoaşterii nu se aplică doar la perceperea culorilor. „Camera lui Mary” folosește vederea cromatică pentru a reprezenta experienţa conştientă. Dacă ştiinţa fizică nu ne poate explica totul despre perceperea culorilor, poate că e la fel şi cu alte experienţe conştiente. De exemplu, chiar şi dacă ştim toate detaliile fizice despre structura şi funcţiile creierului altcuiva, s-ar putea totuşi să nu ştim cum se simte această persoană cu adevărat. Aceste experienţe inexplicabile au câteva caracteristici subiective, așa-zise „qualia”, pe care nu le putem descrie sau măsura cu exactitate. Qualia sunt trăsături unice pentru cei care le experimentează, exemple fiind mâncărimea, îndrăgostirea sau plictiseala. Ştiinţa fizică nu ne poate explica total aceste stări mintale. Filozofii interesați de inteligenţa artificială au folosit argumentul cunoştinţei ca să teoretizeze că recrearea unei stări fizice nu recreează neapărat o stare mintală corespunzătoare. Cu alte cuvinte, un calculator care imitează funcţiile fiecărui neuron al creierului uman nu e neapărat în stare să creeze un creier artificial conştient. Nu toți filozofii sunt de acord că experimentul lui Mary e folositor. Unii cred că, cu cunoştinţele ei extensive despre vederea cromatică, Mary ar putea să recreeze aceeaşi stare mintală ca și cum realmente ar fi capabilă să vadă culori şi n-ar mai învăţa nimic nou, în ciuda disfuncţiei ecranului. Alţii spun că cunoştinţele ei n-au fost niciodată complete deoarece sunt bazate numai pe faptele fizice care pot fi exprimate prin cuvinte. Jackson însuşi și-a schimbat părerea privind experimentul lui mintal. A decis că chiar și experiența lui Mary de a vedea culoarea roşu corespunde unui eveniment fizic din creier care poate fi măsurat, deci nu e vorba de o „qualia” necunoscută şi imposibilă de explicat. Dar totuşi încă nu există un răspuns definitiv la întrebarea dacă Mary ar învăţa ceva nou uitându-se la măr. E posibil ca cunoştinţele noastre să fie limitate dacă e vorba despre un lucru imposibil de experimentat? Şi înseamnă asta oare că unele aspecte ale universului vor rămâne pentru totdeauna dincolo de înțelegerea noastră? Sau ne vor permite știința și filozofia să depăşim limitele minţii noastre?