1 00:00:06,889 --> 00:00:10,849 Imaginează-ţi o neurocercetătoare ingenioasă numită Mary. 2 00:00:10,849 --> 00:00:13,830 Mary locuiește într-o cameră colorată în alb și negru, 3 00:00:13,830 --> 00:00:16,219 citeşte doar cărţi colorate în alb şi negru, 4 00:00:16,219 --> 00:00:20,580 iar ecranele ei afişează doar culorile alb şi negru. 5 00:00:20,580 --> 00:00:26,160 Dar deşi n-a văzut niciodată culori, Mary e expertă în vederea cromatică 6 00:00:26,160 --> 00:00:31,221 şi ştie tot ce s-a descoperit referitor la fizica şi biologia culorilor. 7 00:00:31,221 --> 00:00:33,531 Ştie că diferite lungimi de undă ale luminii 8 00:00:33,531 --> 00:00:36,842 stimulează trei tipuri de celule cu conuri din retină 9 00:00:36,842 --> 00:00:38,601 şi că semnalele electrice 10 00:00:38,601 --> 00:00:42,561 se transmit la creier prin nervul optic. 11 00:00:42,821 --> 00:00:45,232 Acolo creează tipare de activitate neuronală 12 00:00:45,232 --> 00:00:50,021 ce corespund milioanelor de culori pe care oamenii pot să le perceapă. 13 00:00:50,851 --> 00:00:54,802 Acum imaginează-ţi că într-o zi ecranul alb-negru al lui Mary 14 00:00:54,802 --> 00:00:57,580 afișează din greşeală un măr colorat. 15 00:00:57,580 --> 00:00:58,691 Pentru prima dată 16 00:00:58,691 --> 00:01:03,502 poate experimenta ceva ce cunoaşte teoretic de ani de zile. 17 00:01:03,502 --> 00:01:05,211 Oare va învăța ceva nou? 18 00:01:05,211 --> 00:01:10,342 E posibil ca cunoştinţele ei despre perceperea culorilor să nu fie complete? 19 00:01:10,342 --> 00:01:14,961 Filozoful Frank Jackson a propus acest experiment mintal în anul 1982, 20 00:01:14,961 --> 00:01:17,121 pe care l-a numit „Camera lui Mary”. 21 00:01:17,121 --> 00:01:21,312 Dacă Mary știe totul despre fenomenul fizic al percepţiei culorilor 22 00:01:21,312 --> 00:01:24,722 şi totuşi experienţa de a vedea culori a învăţat-o ceva nou, 23 00:01:24,722 --> 00:01:28,610 atunci toată teoria nu reuşeşte să descrie pe deplin 24 00:01:28,610 --> 00:01:31,713 capacităţile cognitive precum perceperea culorilor. 25 00:01:31,713 --> 00:01:33,492 Experimentul „Camera lui Mary” 26 00:01:33,492 --> 00:01:37,492 descrie ceea ce filozofii numesc „argumentul cunoaşterii”, 27 00:01:37,492 --> 00:01:41,040 potrivit căruia există calităţi şi cunoştinţe fără formă fizică 28 00:01:41,040 --> 00:01:44,852 pe care doar experienţa conştientă poate să le lămurească. 29 00:01:44,852 --> 00:01:48,024 Argumentul cunoştinţei se opune teoriei fizicalităţii, 30 00:01:48,024 --> 00:01:50,603 ce spune că toate fenomenele, inclusiv cele mintale, 31 00:01:50,603 --> 00:01:53,684 au o explicație fizică. 32 00:01:53,684 --> 00:01:55,813 Mulți dintre cei care aud istoria lui Mary 33 00:01:55,813 --> 00:01:59,483 înţeleg în mod intuitiv că există o mare diferenţă 34 00:01:59,483 --> 00:02:03,063 între a învăţa despre culori şi a le vedea cu proprii ochi. 35 00:02:03,063 --> 00:02:06,057 Deci perceperea culorilor trebuie să aibă o calitate 36 00:02:06,057 --> 00:02:09,303 ce depăşeşte capacităţile unei descrieri fizice. 37 00:02:09,303 --> 00:02:12,692 Argumentul cunoaşterii nu se aplică doar la perceperea culorilor. 38 00:02:12,692 --> 00:02:15,825 „Camera lui Mary” folosește vederea cromatică 39 00:02:15,825 --> 00:02:18,395 pentru a reprezenta experienţa conştientă. 40 00:02:18,395 --> 00:02:22,500 Dacă ştiinţa fizică nu ne poate explica totul despre perceperea culorilor, 41 00:02:22,500 --> 00:02:26,654 poate că e la fel şi cu alte experienţe conştiente. 42 00:02:26,654 --> 00:02:29,444 De exemplu, chiar şi dacă ştim toate detaliile fizice 43 00:02:29,444 --> 00:02:32,724 despre structura şi funcţiile creierului altcuiva, 44 00:02:32,724 --> 00:02:37,794 s-ar putea totuşi să nu ştim cum se simte această persoană cu adevărat. 45 00:02:37,794 --> 00:02:42,407 Aceste experienţe inexplicabile au câteva caracteristici subiective, 46 00:02:42,407 --> 00:02:47,455 așa-zise „qualia”, pe care nu le putem descrie sau măsura cu exactitate. 47 00:02:47,455 --> 00:02:50,469 Qualia sunt trăsături unice pentru cei care le experimentează, 48 00:02:50,469 --> 00:02:51,804 exemple fiind mâncărimea, 49 00:02:51,804 --> 00:02:52,934 îndrăgostirea 50 00:02:52,934 --> 00:02:54,734 sau plictiseala. 51 00:02:54,734 --> 00:02:58,957 Ştiinţa fizică nu ne poate explica total aceste stări mintale. 52 00:02:58,957 --> 00:03:02,185 Filozofii interesați de inteligenţa artificială 53 00:03:02,185 --> 00:03:03,985 au folosit argumentul cunoştinţei 54 00:03:03,985 --> 00:03:06,715 ca să teoretizeze că recrearea unei stări fizice 55 00:03:06,715 --> 00:03:11,375 nu recreează neapărat o stare mintală corespunzătoare. 56 00:03:11,375 --> 00:03:12,656 Cu alte cuvinte, 57 00:03:12,656 --> 00:03:17,716 un calculator care imitează funcţiile fiecărui neuron al creierului uman 58 00:03:17,716 --> 00:03:22,485 nu e neapărat în stare să creeze un creier artificial conştient. 59 00:03:22,485 --> 00:03:26,627 Nu toți filozofii sunt de acord că experimentul lui Mary e folositor. 60 00:03:26,627 --> 00:03:29,836 Unii cred că, cu cunoştinţele ei extensive despre vederea cromatică, 61 00:03:29,836 --> 00:03:32,636 Mary ar putea să recreeze aceeaşi stare mintală 62 00:03:32,636 --> 00:03:35,446 ca și cum realmente ar fi capabilă să vadă culori 63 00:03:35,446 --> 00:03:39,655 şi n-ar mai învăţa nimic nou, în ciuda disfuncţiei ecranului. 64 00:03:39,655 --> 00:03:42,945 Alţii spun că cunoştinţele ei n-au fost niciodată complete 65 00:03:42,945 --> 00:03:45,816 deoarece sunt bazate numai pe faptele fizice 66 00:03:45,816 --> 00:03:48,506 care pot fi exprimate prin cuvinte. 67 00:03:48,506 --> 00:03:53,826 Jackson însuşi și-a schimbat părerea privind experimentul lui mintal. 68 00:03:53,826 --> 00:03:56,886 A decis că chiar și experiența lui Mary de a vedea culoarea roşu 69 00:03:56,886 --> 00:04:01,726 corespunde unui eveniment fizic din creier care poate fi măsurat, 70 00:04:01,726 --> 00:04:05,557 deci nu e vorba de o „qualia” necunoscută şi imposibilă de explicat. 71 00:04:05,557 --> 00:04:08,527 Dar totuşi încă nu există un răspuns definitiv la întrebarea 72 00:04:08,527 --> 00:04:12,866 dacă Mary ar învăţa ceva nou uitându-se la măr. 73 00:04:12,866 --> 00:04:15,270 E posibil ca cunoştinţele noastre să fie limitate 74 00:04:15,270 --> 00:04:18,916 dacă e vorba despre un lucru imposibil de experimentat? 75 00:04:18,916 --> 00:04:21,947 Şi înseamnă asta oare că unele aspecte ale universului 76 00:04:21,947 --> 00:04:25,338 vor rămâne pentru totdeauna dincolo de înțelegerea noastră? 77 00:04:25,338 --> 00:04:30,676 Sau ne vor permite știința și filozofia să depăşim limitele minţii noastre?