1
00:00:00,890 --> 00:00:03,216
Oamenii nu văd copacii.

2
00:00:03,240 --> 00:00:05,476
Ei trec pe lângă noi zilnic.

3
00:00:05,500 --> 00:00:09,507
Se așază și dorm, fumează
și stau la iarbă verde

4
00:00:09,531 --> 00:00:11,910
și se sărută pe ascuns în umbra noastră.

5
00:00:11,934 --> 00:00:15,436
Ne smulg frunzele și se înfruptă
cu fructele noastre.

6
00:00:15,460 --> 00:00:17,166
Ne rup crengile

7
00:00:17,190 --> 00:00:21,206
sau sculptează cu lamele lor
numele iubiților pe trunchiurile noastre,

8
00:00:21,230 --> 00:00:23,493
jurându-și iubire eternă.

9
00:00:24,130 --> 00:00:26,616
Își țes coliere din acele noastre

10
00:00:26,640 --> 00:00:29,386
și fac artă din pictarea florilor noastre.

11
00:00:29,410 --> 00:00:32,726
Ne despică în bușteni
pentru a-și încălzi casele,

12
00:00:32,750 --> 00:00:35,076
și uneori ne doboară

13
00:00:35,100 --> 00:00:38,266
doar pentru că ei cred
că le obturăm priveliștea.

14
00:00:38,290 --> 00:00:43,452
Fac leagăne, dopuri de vin,
gumă de mestecat, mobilă rustică

15
00:00:43,476 --> 00:00:46,970
și creează cea mai frumoasă
muzică din noi.

16
00:00:47,360 --> 00:00:49,226
Și ne transformă în cărți

17
00:00:49,250 --> 00:00:53,246
în care se afundă
în nopțile reci de iarnă.

18
00:00:53,270 --> 00:00:58,606
Folosesc lemnul nostru să-și confecționeze
sicrie în care își sfârșesc viețile.

19
00:00:58,630 --> 00:01:02,836
Și chiar compun cele mai romantice poezii
pentru noi,

20
00:01:02,860 --> 00:01:07,356
pretinzând că noi suntem legătura
între cer și pământ.

21
00:01:07,380 --> 00:01:09,923
Și totuși, ei nu ne văd.

22
00:01:12,790 --> 00:01:16,516
Așadar, unul dintre multele farmece
ale artei de a spune povești,

23
00:01:16,540 --> 00:01:20,566
este să te imaginezi în vocea altcuiva.

24
00:01:20,590 --> 00:01:25,306
Dar, ca scriitori, oricât de mult iubim
poveștile și cuvintele,

25
00:01:25,330 --> 00:01:29,606
cred că trebuie să fim de asemenea
interesați de tăceri,

26
00:01:29,630 --> 00:01:33,836
de lucruri despre care nu putem vorbi
cu ușurință în societățile noastre,

27
00:01:33,860 --> 00:01:36,946
de marginalizați,
de cei lipsiți de putere.

28
00:01:36,970 --> 00:01:41,026
În acest sens, literatura
poate aduce periferia la centru,

29
00:01:41,050 --> 00:01:43,816
și sperăm că o și face,

30
00:01:43,840 --> 00:01:46,636
poate face invizibilul puțin mai vizibil,

31
00:01:46,660 --> 00:01:49,416
poate face mai auzit ce nu se aude,

32
00:01:49,440 --> 00:01:55,275
și empatia și înțelegerea, să vorbească
mai tare decât demagogia și apatia.

33
00:01:55,974 --> 00:01:58,565
Poveștile ne unesc.

34
00:01:58,589 --> 00:02:03,560
Poveștile nespuse și tăcerile
înrădăcinate ne despart.

35
00:02:04,130 --> 00:02:08,606
Dar cum să spunem povești
despre omenire și natură,

36
00:02:08,630 --> 00:02:11,666
în vremuri în care planeta noastră arde

37
00:02:11,690 --> 00:02:13,456
și nu există precedent

38
00:02:13,480 --> 00:02:16,556
pentru ceea ce vom trăi împreună,

39
00:02:16,580 --> 00:02:20,863
indiferent dacă e de natură politică,
socială sau ecologică?

40
00:02:21,500 --> 00:02:22,716
Dar trebuie să spunem,

41
00:02:22,716 --> 00:02:24,496
deoarece, dacă există un singur lucru

42
00:02:24,520 --> 00:02:27,646
care ne distruge lumea,
mai mult decât orice,

43
00:02:27,670 --> 00:02:29,276
e amorțeala.

44
00:02:29,300 --> 00:02:35,056
Atunci când oamenii devin deconectați,
insensibili, indiferenți,

45
00:02:35,080 --> 00:02:38,539
când încetează să mai asculte, să învețe,

46
00:02:38,563 --> 00:02:40,296
și când încetează să le mai pese

47
00:02:40,320 --> 00:02:44,653
de ceea ce se întâmplă aici,
acolo și pretutindeni.

48
00:02:48,430 --> 00:02:52,196
Măsurăm timpul diferit,
copacii și oamenii.

49
00:02:52,220 --> 00:02:54,066
Timpul omenesc e liniar,

50
00:02:54,090 --> 00:02:55,463
un continuum curat

51
00:02:55,487 --> 00:03:00,271
întinzându-se dinspre un trecut,
considerat a fi încheiat,

52
00:03:00,295 --> 00:03:04,860
către un viitor
care se presupune a fi curat, neatins.

53
00:03:05,240 --> 00:03:07,269
Timpul copacilor e circular.

54
00:03:07,293 --> 00:03:12,066
Atât trecutul cât și viitorul
respiră în momentul prezent.

55
00:03:12,090 --> 00:03:15,536
Și prezentul nu se mișcă
într-o singură direcție,

56
00:03:15,560 --> 00:03:19,146
în schimb desenează cercuri în cercuri,

57
00:03:19,170 --> 00:03:23,063
precum inelele pe care le-ați găsi
dacă ne-ați tăia.

58
00:03:23,790 --> 00:03:27,256
Data viitoare când treceți
pe lângă un copac,

59
00:03:27,256 --> 00:03:31,546
încercați să încetiniți și să ascultați,
căci fiecare dintre noi șoptește în vânt.

60
00:03:31,570 --> 00:03:32,744
Uitați-vă la noi.

61
00:03:32,768 --> 00:03:35,396
Suntem mai bătrâni decât voi
și seminția voastră.

62
00:03:35,420 --> 00:03:37,769
Ascultați ceea ce avem de spus,

63
00:03:37,793 --> 00:03:43,700
pentru că ascunse în poveștile noastre
sunt trecutul și viitorul omenirii.