0:00:00.000,0:00:14.000
(Muzică)

0:00:14.000,0:00:16.876
De ce plecăm capul când auzim „Shakespeare” ?

0:00:16.876,0:00:19.938
Eu cred că din cauza cuvintelor lui.

0:00:19.938,0:00:23.030
Toate acele formulări arhaice și complicate

0:00:23.030,0:00:26.000
sunt cel puțin ușor enervante.

0:00:26.000,0:00:30.322
Dar nu poți să nu te întrebi cum de-i așa de popular.

0:00:30.322,0:00:34.907
De ce i s-au jucat piesele iar și iar, [br]mai mult ca ale oricărui dramaturg.

0:00:34.907,0:00:37.000
Datorită cuvintelor sale.

0:00:37.000,0:00:40.769
La sfârșitul sec. XVI și începutul sec. XVII,

0:00:40.769,0:00:43.000
era cea mai eficientă unealtă pe care-o puteai avea,

0:00:43.000,0:00:45.553
iar subiectele erau nenumărate.

0:00:45.553,0:00:48.584
Totuși, majoritatea aduceau depresie,

0:00:48.584,0:00:50.507
din cauza ciumei, a Morții Negre etc.

0:00:50.507,0:00:54.646
Shakespeare folosește multe cuvinte.

0:00:54.646,0:00:58.892
O realizare impresionantă a sa e uzul insultelor.

0:00:58.892,0:01:01.000
Menite să unească publicul întreg;

0:01:01.000,0:01:05.676
oriunde te-ai afla, ai râde de ce vezi pe scenă.

0:01:05.676,0:01:09.000
Cuvintele, și mai ales dialogul din drame,

0:01:09.000,0:01:12.000
sunt folosite din multiple motive:

0:01:12.000,0:01:14.000
pentru a imprima dispoziția scenei,

0:01:14.000,0:01:17.000
pentru a conferi atmosferă decorului

0:01:17.000,0:01:20.000
și pentru a dezvolta relații între personaje.

0:01:20.000,0:01:25.015
Insultele reușesc asta rapid și ingenios.

0:01:25.015,0:01:27.800
Să luăm mai întâi Hamlet.

0:01:27.800,0:01:29.492
Chiar înainte de acest dialog;

0:01:29.492,0:01:34.169
Polonius e tatăl Ofeliei, cea îndrăgostită de prințul Hamlet.

0:01:34.169,0:01:39.000
Regele Claudius caută să afle [br]de ce Hamlet se comportă nebunește

0:01:39.000,0:01:42.061
de când regele s-a căsătorit cu mama prințului Hamlet.

0:01:42.061,0:01:45.000
Polonius se oferă să-și folosească fiica

0:01:45.000,0:01:48.000
pentru a-l trage de limbă pe prințul Hamlet.

0:01:48.000,0:01:50.753
Apoi mergem la Actul II, Scena 2.

0:01:50.753,0:01:54.046
Polonius: „Mă mai cunoști, măria ta?”

0:01:54.046,0:01:58.200
Hamlet: „Cum să nu! Ești un negustor de pește.”

0:01:58.200,0:02:01.046
Polonius: „Eu nu, măria ta!”

0:02:01.046,0:02:04.861
Hamlet: „Măcar de-ai fi atât de cinstit.”

0:02:04.861,0:02:08.061
Chiar dacă nu știați de înseamnă „fishmonger” [br](lb. engleză — negustor de pește),

0:02:08.061,0:02:11.045
există niște indicii în context.

0:02:11.045,0:02:15.600
Unul: Polonius a reacționat negativ, deci nu e ceva bun.

0:02:15.600,0:02:19.492
Al doilea: Peștele miroase urât, iar nu-i de bine.

0:02:19.492,0:02:23.938
Al treilea: „Monger” nu sună ca un cuvânt pozitiv.

0:02:23.938,0:02:26.184
Așadar, chiar dacă nu știi sensul,

0:02:26.184,0:02:29.000
începi să-ți faci o imagine

0:02:29.000,0:02:32.000
despre relația dintre Hamlet și Polonius,

0:02:32.000,0:02:34.000
care nu era tocmai perfectă.

0:02:34.000,0:02:38.523
Dacă te documentezi, afli că „fishmonger” înseamnă negustor,

0:02:38.523,0:02:42.000
iar în contextul dat ar însemna un fel de negustor de ființe,

0:02:42.000,0:02:45.784
căci Polonius își vinde fiica pentru bani,

0:02:45.784,0:02:48.000
ca să-i facă regelui o favoare.

0:02:48.000,0:02:52.584
Așa că îți dai seama că Hamlet nu e atât de nebun precum se dă,

0:02:52.584,0:02:56.846
iar animozitatea dintre cele două personaje se intensifică.

0:02:56.846,0:02:58.769
Doriți un alt exemplu?

0:02:58.769,0:03:03.692
„Romeo și Julieta” conține unele dintre cele mai bune insulte din piesele lui Shakespeare.

0:03:03.692,0:03:06.000
E o piesă despre două clanuri

0:03:06.000,0:03:08.830
și iubirea imposibilă a doi tineri care își iau viața.

0:03:08.830,0:03:13.800
Fără să te chinui prea mult, îți dai seama de dialogul caustic.

0:03:13.800,0:03:15.600
Și nu ești dezamăgit.

0:03:15.600,0:03:18.000
În Actul I, Scena 1, chiar de la început

0:03:18.000,0:03:20.646
ni se arată nivelul de neîncredere și ură

0:03:20.646,0:03:24.830
dintre cele două familii - Capulet și Montague.

0:03:24.830,0:03:28.000
Gregorio: „Am să strâmb din nas, când or trece.

0:03:28.000,0:03:31.000
Zică ce-or pofti.”

0:03:31.000,0:03:35.000
Samson: „Ce-or îndrăzni, vrei să zici. [br]Eu am să-mi mușc degetul mare,

0:03:35.000,0:03:38.000
ceea ce-i o nenorocire pentru ei, dacă pot s-o ducă.”

0:03:38.000,0:03:41.000
Intră Abraham și Baltazar.

0:03:41.000,0:03:44.000
Abraham: „O să-ți muști degetul mare, sire?”

0:03:44.000,0:03:47.000
Samson: „Mușc degetul mare.”

0:03:47.000,0:03:50.953
Abraham: „O să îți muști degetul față de noi, sire?”

0:03:50.953,0:03:55.000
OK, cum ne ajută partea asta [br]să înțelegem dispoziția și personajele?

0:03:55.000,0:03:58.000
Ei bine, să vedem unde e insulta.

0:03:58.000,0:04:01.569
Astăzi, să-ți muști degetul nu mai e mare lucru.

0:04:01.569,0:04:04.000
dar Samson spune că e o insultă pentru ei.

0:04:04.000,0:04:07.000
Dacă așa spune, așa trebuie să fie.

0:04:07.000,0:04:10.000
Începe să ni se arate nivelul animozității

0:04:10.000,0:04:13.000
chiar și între cei care lucrează pentru cele două Case.

0:04:13.000,0:04:18.723
În mod normal, nu ai face nimic nimănui, [br]dacă nu ai vrea să-i provoci la o luptă,

0:04:18.723,0:04:21.000
ceea ce urmează să se întâmple.

0:04:21.000,0:04:25.876
Privind mai în adâncime, pe vremea în care se scria piesa, să-ți muști degetul mare

0:04:25.876,0:04:28.169
era ca și cum ai arăta degetul cuiva, astăzi.

0:04:28.169,0:04:30.784
Sentimentul oferit e destul de puternic,

0:04:30.784,0:04:34.000
așa că începem să simțim tensiunea din scena asta.

0:04:34.000,0:04:37.415
Înaintând în scenă, Tybalt, din familia Capulet,

0:04:37.415,0:04:41.000
îi spune una bună lui Benvolio, din familia Montague.

0:04:41.000,0:04:45.815
Tybalt: „Ce, te iei la harţă cu slugile fără de inimă?

0:04:45.815,0:04:49.000
Aici, Benvolio! Priveşte-ţi moartea-n faţă!”

0:04:49.000,0:04:54.000
Benvolio: „Eu fac pace, întoarce-ţi spada în teacă,

0:04:54.000,0:04:57.000
sau mai bine ajută-mi să-i despart.”

0:04:57.000,0:05:00.123
Tybalt: „Nu ți-e ruşine, cu spada-n mână să vorbeşti de pace?

0:05:00.123,0:05:04.615
Urăsc cuvântul cum urăsc ghena, [br]Ca şi pe toţi Montaghii şi pe tine!

0:05:04.615,0:05:07.000
Mişelule! Azi între noi se-alege!”

0:05:07.000,0:05:10.000
OK, „heartless hinds”.[br](lb. engleză, slugi fără de inimă)

0:05:10.000,0:05:13.000
Din nou, e clar că nu e un lucru bun.

0:05:13.000,0:05:17.907
Ambele familii se urăsc, ceea ce pune paie pe foc.

0:05:17.907,0:05:20.738
Dar cât de adâncă-i înțepătura?

0:05:20.738,0:05:22.000
Un „hartless hind” e un laș,

0:05:22.000,0:05:26.000
și să-i spui cuiva astfel în fața propriilor oameni [br]și a familiei rivale

0:05:26.000,0:05:29.000
înseamnă că urmează o luptă.

0:05:29.000,0:05:31.000
În fapt, Tybalt strigă la Benvolio,

0:05:31.000,0:05:35.000
iar Benvolio trebuie să lupte, ca să-și salveze onoarea.

0:05:35.000,0:05:39.923
Dialogul oferă o impresie bună asupra[br]relației dintre cele două personaje.

0:05:39.923,0:05:43.000
Tybalt crede că Montaghii sunt niște câini lași,

0:05:43.000,0:05:45.000
nu-i respectă deloc.

0:05:45.000,0:05:48.000
Din nou, se adaugă tensiune dramatică scenei.

0:05:48.000,0:05:50.000
OK, acum am să vă stric surpriza.

0:05:50.000,0:05:54.000
Caracterul coleric al lui Tybalt și ura extremă pentru Montaghi,

0:05:54.000,0:05:57.675
este ceea ce în literatură se numește hamartia,

0:05:57.675,0:05:59.000
lucrul care provoacă eșecul unui personaj tragic.

0:05:59.000,0:06:04.000
A, da. Tybalt cade în mâinile lui Romeo.

0:06:04.000,0:06:07.000
Deci, dacă vine vorba de Shakespeare,

0:06:07.000,0:06:09.000
opriți-vă și priviți cuvintele,

0:06:09.000,0:06:12.246
pentru că au multe să vă spună.