WEBVTT 00:00:00.000 --> 00:00:03.840 Spațiul, ultima frontieră. NOTE Paragraph 00:00:05.880 --> 00:00:09.336 Am auzit pentru prima oară aceste cuvinte când aveam doar șase ani 00:00:09.360 --> 00:00:11.616 și am fost profund inspirată. 00:00:11.640 --> 00:00:14.016 Voiam să explorez lumi noi, ciudate. 00:00:14.040 --> 00:00:15.866 Voiam să caut noi forme de viață. 00:00:15.880 --> 00:00:18.760 Voiam să văd tot ceea ce universul avea să ofere. 00:00:19.840 --> 00:00:23.536 Iar acele visuri, acele cuvinte, m-au purtat într-o călătorie, 00:00:23.560 --> 00:00:25.016 o călătorie a cunoașterii, 00:00:25.040 --> 00:00:27.216 prin școală, prin facultate, 00:00:27.240 --> 00:00:30.680 către un doctorat și, în final, spre a deveni astronom. 00:00:31.920 --> 00:00:34.936 Am învățat două lucruri uimitoare, 00:00:34.960 --> 00:00:36.496 unul puțin neplăcut, 00:00:36.520 --> 00:00:38.576 în timpul doctoratului. 00:00:38.600 --> 00:00:41.016 Realitatea era 00:00:41.040 --> 00:00:44.200 că nu aveam să pilotez o navă cosmică prea curând. 00:00:45.440 --> 00:00:50.056 Dar, pe lângă asta, am învățat că universul este ciudat, minunat și vast, 00:00:50.080 --> 00:00:53.280 chiar prea vast pentru a putea fi explorat cu o navă spațială. 00:00:53.720 --> 00:00:57.080 Așa că mi-am concentrat atenția către astronomie și telescoape. NOTE Paragraph 00:00:57.840 --> 00:01:00.616 Vă arăt acum o imagine a boltei cerești. 00:01:00.640 --> 00:01:02.560 O puteți vedea de oriunde din lume. 00:01:03.040 --> 00:01:07.000 Toate aceste stele fac parte din galaxia noastră, Calea Lactee. 00:01:07.560 --> 00:01:10.256 Dacă ați merge undeva unde cerul este mai negru, 00:01:10.280 --> 00:01:12.816 într-o zonă întunecată, poate în deșert, 00:01:12.840 --> 00:01:15.256 ați putea vedea centrul Căii Lactee 00:01:15.280 --> 00:01:18.240 întins dinaintea voastră, sute de miliarde de stele. 00:01:18.690 --> 00:01:20.416 Este o imagine extrem de frumoasă. 00:01:20.440 --> 00:01:21.776 E plină de culoare. 00:01:21.800 --> 00:01:25.016 Însă este doar o parte a universului nostru. 00:01:25.040 --> 00:01:28.486 Puteți vedea că de-a lungul imaginii este un soi de praf întunecat. 00:01:28.530 --> 00:01:30.736 Acela este praful din galaxia noastră 00:01:30.760 --> 00:01:33.416 ce obturează lumina stelelor. 00:01:33.440 --> 00:01:35.016 Dar ne descurcăm destul de bine. 00:01:35.040 --> 00:01:38.496 Chiar și cu ochiul liber putem explora colțul nostru de univers. 00:01:38.520 --> 00:01:39.856 Se poate și mai bine. 00:01:39.880 --> 00:01:43.640 Putem folosi telescoape minunate, precum Telescopul Hubble. 00:01:44.200 --> 00:01:46.376 Astronomii au obținut această imagine. 00:01:46.400 --> 00:01:48.296 Este denumită Hubble Deep Field, 00:01:48.320 --> 00:01:52.326 și au petrecut sute de ore observând o mică parte a cerului 00:01:52.350 --> 00:01:55.530 cât unghia degetului mare văzută de la distanța brațului întins. 00:01:55.550 --> 00:01:56.776 Iar în această imagine 00:01:56.800 --> 00:01:58.456 puteți vedea sute de galaxii, 00:01:58.480 --> 00:02:01.936 și știm că trebuie să existe sute de milioane, miliarde de galaxii 00:02:01.960 --> 00:02:03.336 în întregul univers, 00:02:03.360 --> 00:02:06.016 unele ca a noastră și altele foarte diferite. 00:02:06.040 --> 00:02:08.846 Așa că vă gândiți: e în regulă, îmi pot continua călătoria. 00:02:08.870 --> 00:02:11.946 E simplu. Trebuie doar să folosesc un telescop foarte puternic 00:02:11.976 --> 00:02:13.750 și să privesc cerul, nimic mai mult. 00:02:13.960 --> 00:02:17.976 De fapt, pierdem mult dacă ne limităm doar la asta. 00:02:18.000 --> 00:02:20.736 Asta se întâmplă pentru că tot ce v-am spus până acum 00:02:20.760 --> 00:02:24.656 s-a referit doar la spectrul vizibil, doar la ceea ce puteți vedea cu ochii, 00:02:24.680 --> 00:02:26.096 iar asta este o parte mică, 00:02:26.120 --> 00:02:29.480 o părticică infimă, din ceea ce universul are să ne ofere. 00:02:30.160 --> 00:02:34.896 Există două mari probleme cu observațiile în spectrul vizibil. 00:02:34.920 --> 00:02:37.656 Nu numai că pierdem informații de la restul proceselor 00:02:37.680 --> 00:02:40.856 care emit alte tipuri de radiație, 00:02:40.880 --> 00:02:42.296 dar există două chestiuni. NOTE Paragraph 00:02:42.320 --> 00:02:45.696 Prima se referă la praful pe care l-am menționat mai devreme. 00:02:45.720 --> 00:02:48.656 Praful blochează lumina să ajungă la noi. 00:02:48.680 --> 00:02:53.376 Pe măsură ce privim mai adânc în Univers, vedem mai puțină lumină. 00:02:53.410 --> 00:02:55.290 Praful o oprește să ajungă la noi. 00:02:55.520 --> 00:02:58.936 Dar există și o problemă foarte ciudată cu utilizarea spectrului vizibil 00:02:58.960 --> 00:03:00.920 în scopul explorării universului. NOTE Paragraph 00:03:01.640 --> 00:03:03.896 Luați un minut de pauză. 00:03:03.920 --> 00:03:06.920 Imaginați-vă că stați la colțul unei străzi aglomerate. 00:03:07.080 --> 00:03:08.576 Mașinile trec pe lângă voi. 00:03:08.600 --> 00:03:10.000 Se apropie o ambulanță. 00:03:10.460 --> 00:03:12.536 Are pornită sirena cu sunetul ei ascuțit. NOTE Paragraph 00:03:12.576 --> 00:03:15.976 (Imită sunetul sirenei) NOTE Paragraph 00:03:16.000 --> 00:03:18.336 Sunetul pare să-și fi schimbat tonalitatea 00:03:18.360 --> 00:03:20.790 pe măsură ce se apropia și se îndepărta de voi. 00:03:20.960 --> 00:03:25.280 Șoferul ambulanței nu a modificat sunetul ca să se distreze pe seama voastră. 00:03:26.040 --> 00:03:28.616 Efectul este un produs al percepției. 00:03:28.640 --> 00:03:31.376 Undele sonore, pe măsură ce ambulanța se apropia, 00:03:31.400 --> 00:03:32.616 erau comprimate 00:03:32.640 --> 00:03:34.576 și aveau o tonalitate mai ridicată. 00:03:34.600 --> 00:03:37.826 Pe măsură ce ambulanța se îndepărta, undele sonore erau dilatate, 00:03:37.846 --> 00:03:39.536 și aveau o tonalitate mai joasă. 00:03:39.570 --> 00:03:41.480 Același lucru se întâmplă și cu lumina. 00:03:42.040 --> 00:03:44.416 Obiectele care se apropie de noi 00:03:44.440 --> 00:03:47.616 au undele luminoase comprimate, făcându-le să apară mai albastre. 00:03:47.640 --> 00:03:49.856 Obiectele ce se îndepărtează de noi 00:03:49.880 --> 00:03:52.766 au undele luminoase dilatate, făcându-le să apară mai roșii. 00:03:52.790 --> 00:03:55.920 Denumim aceste efecte deplasarea spre albastru și spre roșu. NOTE Paragraph 00:03:56.440 --> 00:03:59.376 Universul se extinde, 00:03:59.400 --> 00:04:03.576 deci toate obiectele se îndepărtează unele de altele, 00:04:03.600 --> 00:04:06.280 ceea ce înseamnă că totul are o tentă roșie. 00:04:07.040 --> 00:04:10.776 Și, în mod ciudat, dacă vă uitați mai în profunzimea universului, 00:04:10.800 --> 00:04:15.096 veți vedea că obiectele îndepărtate se mișcă mai repede și mai departe, 00:04:15.120 --> 00:04:17.379 ceea ce le face să apară și mai roșii. 00:04:17.560 --> 00:04:20.495 Dacă revenim la Hubble Deep Field 00:04:20.519 --> 00:04:23.216 și continuăm să cercetăm universul tot mai adânc, 00:04:23.240 --> 00:04:24.776 folosind doar telescopul Hubble, 00:04:24.800 --> 00:04:27.496 când ajungem la o anumită depărtare, 00:04:27.520 --> 00:04:29.370 totul devine roșu, 00:04:29.920 --> 00:04:31.896 ceea ce aduce cu sine o altă problemă. 00:04:31.920 --> 00:04:33.976 Până la urmă ajungem atât de departe 00:04:34.000 --> 00:04:36.976 încât totul trece în domeniul infraroșu 00:04:37.000 --> 00:04:39.000 și nu mai vedem nimic. NOTE Paragraph 00:04:39.680 --> 00:04:41.376 Deci trebuie să ocolim problema. 00:04:41.400 --> 00:04:43.216 Altfel, călătoria mea este limitată. 00:04:43.240 --> 00:04:45.136 Voiam să explorez întreg universul, 00:04:45.160 --> 00:04:49.080 nu doar ceea ce era vizibil până la limita domeniului infraroșu. 00:04:50.160 --> 00:04:51.416 Există o cale. 00:04:51.440 --> 00:04:52.816 Se numește radioastronomie. 00:04:52.840 --> 00:04:55.176 Astronomii o utilizează de zeci de ani. 00:04:55.200 --> 00:04:56.496 Este un domeniu fantastic. 00:04:56.520 --> 00:05:00.316 Vă prezint Radio Telescopul Parkes, denumit de pasionați „The Dish” (Antena). 00:05:00.340 --> 00:05:01.816 Poate că ați văzut filmul. 00:05:01.840 --> 00:05:03.776 Tehnica radio este cu adevărat genială. 00:05:03.800 --> 00:05:06.086 Ne permite să pătrundem mult mai în profunzime. 00:05:06.130 --> 00:05:08.696 Nu este limitată de praf, 00:05:08.720 --> 00:05:10.976 deci poți vedea totul din univers, 00:05:11.000 --> 00:05:13.406 iar deplasarea spre roșu nu e atât de problematică 00:05:13.406 --> 00:05:16.500 pentru că putem construi receptoare pentru lățimi mari de bandă. NOTE Paragraph 00:05:16.600 --> 00:05:20.536 Ce vede telescopul Parkes când îl orientăm către centrul Căii Lactee? 00:05:20.560 --> 00:05:22.520 Ar trebui să vedem ceva fantastic, nu? 00:05:23.160 --> 00:05:26.056 Ei bine, chiar vedem ceva interesant. 00:05:26.080 --> 00:05:27.736 Am scăpat de tot praful. 00:05:27.760 --> 00:05:31.200 Cum am mai spus, undele radio trec prin praf, deci nu e o problemă. 00:05:31.840 --> 00:05:33.736 Dar imaginea este foarte diferită. 00:05:33.760 --> 00:05:37.576 Vedem centrul galaxiei strălucind, 00:05:37.600 --> 00:05:39.280 dar nu e lumina stelelor. 00:05:39.960 --> 00:05:43.096 Această lumină se numește radiație sincrotronă, 00:05:43.120 --> 00:05:47.720 și este formată din electroni în mișcare prin câmpurile magnetice ale cosmosului. 00:05:48.280 --> 00:05:51.376 Deci imaginea e umplută de această strălucire. 00:05:51.400 --> 00:05:54.696 Și mai putem vedea șuvițe ciudate ce radiază din ea 00:05:54.720 --> 00:05:57.216 și obiecte care nu corespund 00:05:57.240 --> 00:05:59.960 cu nimic din ceea ce vedem cu proprii ochi. 00:06:00.180 --> 00:06:02.656 Dar interpretarea acestei imagini este dificilă, 00:06:02.680 --> 00:06:05.746 pentru că, după cum puteți vedea, are o rezoluție foarte slabă. 00:06:05.770 --> 00:06:07.786 Undele radio au o lungime de undă mare, 00:06:07.820 --> 00:06:09.976 ceea ce le face să aibă o rezoluție slabă. 00:06:10.000 --> 00:06:12.056 De asemenea, imaginea este alb/negru, 00:06:12.080 --> 00:06:15.840 deci nu știm culoarea obiectelor din ea. NOTE Paragraph 00:06:16.640 --> 00:06:18.016 Revenind în prezent. 00:06:18.040 --> 00:06:19.496 Putem construi telescoape 00:06:19.520 --> 00:06:22.136 care pot depăși aceste probleme. 00:06:22.160 --> 00:06:25.496 Vă arăt aici o imagine a Radio Observatorului Murchison, 00:06:25.520 --> 00:06:28.296 un loc excelent pentru construirea radiotelescoapelor. 00:06:28.320 --> 00:06:30.616 Este neted, este uscat, 00:06:30.640 --> 00:06:33.616 dar cel mai important, este lipsit de perturbații radio: 00:06:33.640 --> 00:06:36.736 nu sunt telefoane mobile, Wi-Fi sau altceva, 00:06:36.760 --> 00:06:39.256 pur și simplu nu există interferențe, 00:06:39.280 --> 00:06:42.450 deci e un loc perfect pentru amplasarea unui radiotelescop. 00:06:42.880 --> 00:06:45.736 Telescopul la care am lucrat câțiva ani 00:06:45.760 --> 00:06:47.696 se numește Murchison Widefield Array 00:06:47.720 --> 00:06:50.736 și am să vă arăt o scurtă filmare din timpul construcției sale. 00:06:50.760 --> 00:06:54.016 Acesta este un grup de studenți și absolvenți 00:06:54.040 --> 00:06:55.296 din Perth. 00:06:55.320 --> 00:06:57.056 Îi numim Armata Studențească, 00:06:57.080 --> 00:07:00.076 iar aceștia și-au dedicat timpul construirii unui radiotelescop. 00:07:00.110 --> 00:07:01.750 Nu se acordă credite pentru asta. 00:07:02.320 --> 00:07:05.216 Și asamblează acești dipoli radio. 00:07:05.240 --> 00:07:10.200 Aceștia recepționează frecvențele joase, precum cele de la posturile radio sau TV. 00:07:11.000 --> 00:07:14.096 Iar aici îi poziționăm pe suprafața deșertului. 00:07:14.120 --> 00:07:16.896 Telescopul complet, desfășurat, ocupă 10 kilometri pătrați 00:07:16.930 --> 00:07:18.696 în deșertul Australiei de Vest. 00:07:18.720 --> 00:07:21.696 Și partea interesantă este că nu are piese în mișcare. 00:07:21.720 --> 00:07:23.806 Pur și simplu montăm aceste antene 00:07:23.830 --> 00:07:26.096 într-o rețea asemănătoare unei plase de sârmă. 00:07:26.120 --> 00:07:27.296 E destul de ieftin. 00:07:27.320 --> 00:07:29.296 Semnalul este transmis prin cabluri 00:07:29.320 --> 00:07:31.376 de la antene 00:07:31.400 --> 00:07:33.936 către centrul de procesare. 00:07:33.960 --> 00:07:35.736 Iar dimensiunea acestui telescop, 00:07:35.760 --> 00:07:38.416 faptul că l-am construit pe întreg deșertul, 00:07:38.440 --> 00:07:41.240 ne oferă o rezoluție mai bună decât telescopul Parkes. NOTE Paragraph 00:07:41.880 --> 00:07:45.416 Deci centralizăm informația 00:07:45.440 --> 00:07:48.976 și o trimitem mai departe către un supercalculator, aici în Perth, 00:07:49.000 --> 00:07:50.286 unde intru eu în schemă. NOTE Paragraph 00:07:51.320 --> 00:07:52.536 (Oftează) NOTE Paragraph 00:07:52.560 --> 00:07:53.776 Informația radio. 00:07:53.800 --> 00:07:55.616 Mi-am petrecut ultimii cinci ani 00:07:55.640 --> 00:07:58.496 lucrând cu date complexe, foarte interesante, 00:07:58.520 --> 00:08:00.676 pe care nu le mai văzuse nimeni până atunci. 00:08:00.700 --> 00:08:02.656 Am petrecut mult timp calibrând, 00:08:02.680 --> 00:08:06.576 cheltuind milioane de ore de procesare pe supercomputere 00:08:06.600 --> 00:08:08.800 și încercând să descifrez acea informație. 00:08:09.360 --> 00:08:11.296 Iar cu acest telescop, 00:08:11.320 --> 00:08:12.576 cu aceste date, 00:08:12.600 --> 00:08:16.536 am cercetat cerul întregii emisfere sudice, 00:08:16.560 --> 00:08:21.926 „The Galactic and Extragalactic All-Sky MWA Survey”, 00:08:21.956 --> 00:08:23.720 sau GLEAM, cum îl numesc eu. 00:08:24.440 --> 00:08:25.896 Și sunt foarte entuziasmată. 00:08:25.920 --> 00:08:29.301 Acest studiu urmează să fie publicat, dar încă nu a fost arătat, 00:08:29.325 --> 00:08:31.256 deci sunteți primii oameni 00:08:31.280 --> 00:08:34.760 care văd acest studiu al bolții cerești din întreaga emisferă sudică. 00:08:34.799 --> 00:08:38.120 Sunt încântată să împărtășesc cu voi câteva imagini din acest studiu. NOTE Paragraph 00:08:38.880 --> 00:08:40.775 Imaginați-vă că ați mers la Murchison, 00:08:40.799 --> 00:08:42.895 că ați campat sub cerul înstelat 00:08:42.919 --> 00:08:44.536 și că priviți spre sud. 00:08:44.560 --> 00:08:46.227 Ați văzut polul sud ceresc, 00:08:46.251 --> 00:08:47.456 galaxia răsărind. 00:08:47.480 --> 00:08:50.096 Dacă suprapun imaginea radio, 00:08:50.120 --> 00:08:52.776 vedem ce am obținut prin studiul nostru. 00:08:52.800 --> 00:08:55.856 Observați că spațiul cosmic nu mai e întunecat de praf. 00:08:55.880 --> 00:08:58.296 Strălucește de radiație sincrotronă 00:08:58.320 --> 00:09:00.816 și mii de puncte sunt vizibile. 00:09:00.840 --> 00:09:04.136 Marele Nor al lui Magellan, cel mai apropiat vecin galactic al nostru, 00:09:04.160 --> 00:09:07.376 este portocaliu, și nu alb-albastru cum îl știam de obicei. NOTE Paragraph 00:09:07.400 --> 00:09:10.776 Deci se întâmplă multe lucruri aici. Să privim mai de aproape. 00:09:10.800 --> 00:09:13.216 Dacă ne orientăm privirea spre centrul galactic, 00:09:13.240 --> 00:09:16.456 ce văzusem mai devreme în imaginea capturată de telescopul Parkes, 00:09:16.480 --> 00:09:18.856 rezoluție mică, alb/negru, 00:09:18.880 --> 00:09:20.960 și suprapunem imaginea GLEAM, 00:09:22.200 --> 00:09:26.056 veți constata că rezoluția s-a îmbunătățit de o sută de ori. 00:09:26.080 --> 00:09:28.936 Avem acum o imagine color a cerului, 00:09:28.960 --> 00:09:30.296 o imagine tehnicolor. 00:09:30.320 --> 00:09:33.296 Nu este o imagine prezentată în culori false. 00:09:33.320 --> 00:09:35.720 Acestea sunt culorile adevărate radio. 00:09:36.600 --> 00:09:39.416 Ce-am făcut a fost să colorez frecvențele joase în roșu 00:09:39.440 --> 00:09:41.056 și pe cele înalte în albastru, 00:09:41.080 --> 00:09:42.656 iar pe cele de mijloc în verde. 00:09:42.680 --> 00:09:44.896 Și așa am obținut acest curcubeu. 00:09:44.920 --> 00:09:47.176 Iar asta nu este culoare falsă. 00:09:47.200 --> 00:09:50.136 Culorile din această imagine ne dezvăluie procesele fizice 00:09:50.160 --> 00:09:51.400 care au loc în univers. 00:09:51.974 --> 00:09:54.736 De exemplu, dacă vă uitați de-a lungul galaxiei, 00:09:54.760 --> 00:09:56.526 strălucește de radiație sincrotronă, 00:09:56.560 --> 00:09:58.616 care e portocalie spre roșu în pricinpal, 00:09:58.640 --> 00:10:01.760 dar dacă ne apropiem foarte mult, vedem mici puncte albastre. 00:10:02.320 --> 00:10:03.896 Dacă mărim imaginea, 00:10:03.920 --> 00:10:06.456 aceste puncte albastre sunt plasmă ionizată 00:10:06.480 --> 00:10:08.460 ce înconjoară stele foarte luminoase, 00:10:08.680 --> 00:10:11.456 și din cauză că blochează lumina roșie, 00:10:11.480 --> 00:10:13.120 ele apar albastre. 00:10:13.880 --> 00:10:16.816 Ele ne pot indica regiunile de formare a stelelor 00:10:16.840 --> 00:10:18.096 din galaxia noastră. 00:10:18.120 --> 00:10:19.736 Și le-am descoperit imediat. 00:10:19.760 --> 00:10:22.816 Privim galaxia și culoarea ne spune că ele sunt prezente acolo. NOTE Paragraph 00:10:22.840 --> 00:10:24.646 Puteți vedea mici baloane de săpun, 00:10:24.660 --> 00:10:27.856 mici cercuri în jurul câmpului galactic, 00:10:27.880 --> 00:10:30.260 iar acestea sunt rămășițele supernovelor. 00:10:30.600 --> 00:10:32.296 Când o stea explodează, 00:10:32.320 --> 00:10:34.776 stratul exterior este expulzat 00:10:34.800 --> 00:10:38.096 și călătorește prin spațiu, adunând materie 00:10:38.120 --> 00:10:40.080 și producând o mică crustă. 00:10:40.800 --> 00:10:44.176 Este un vechi mister pentru astronomi 00:10:44.200 --> 00:10:46.710 unde se află toate aceste rămășițe de supernove. 00:10:46.960 --> 00:10:51.296 Știm că trebuie să existe mulți electroni de mare energie în galaxie 00:10:51.320 --> 00:10:53.976 pentru a produce radiația sincrotronă pe care o vedem, 00:10:54.000 --> 00:10:56.576 și credem că aceștia sunt produși de supernove, 00:10:56.600 --> 00:10:58.376 dar par să nu fie destule. 00:10:58.400 --> 00:11:02.296 Din fericire, GLEAM este foarte bun la detectarea acestor rămășițe, 00:11:02.320 --> 00:11:05.600 și sperăm că vom publica un studiu despre acest lucru în curând. NOTE Paragraph 00:11:05.800 --> 00:11:07.056 Asta-i bine. 00:11:07.080 --> 00:11:09.416 Am explorat universul apropiat, 00:11:09.440 --> 00:11:11.816 dar voiam să pătrund mai adânc și mai departe. 00:11:11.840 --> 00:11:13.920 Voiam să las în urmă Calea Lactee. 00:11:14.520 --> 00:11:18.296 Întâmplător, putem vedea un obiect foarte interesant în dreapta, sus, 00:11:18.320 --> 00:11:20.536 iar acesta este o radiogalaxie, 00:11:20.560 --> 00:11:21.800 Centaurus A. 00:11:22.240 --> 00:11:23.496 Dacă mărim imaginea asta, 00:11:23.520 --> 00:11:26.920 vedem două jeturi imense împinse în spațiul cosmic. 00:11:27.600 --> 00:11:30.496 Și dacă priviți chiar în centru, între acele două jeturi, 00:11:30.520 --> 00:11:32.896 veți vedea o galaxie ca a noastră. 00:11:32.920 --> 00:11:35.376 O spirală. Are o zonă de praf. 00:11:35.400 --> 00:11:37.016 Este o galaxie normală. 00:11:37.040 --> 00:11:40.656 Dar aceste jeturi sunt vizibile doar în spectrul radio. 00:11:40.680 --> 00:11:44.276 Dacă am fi studiat doar spectrul vizibil, nici n-am fi știut că ele există, 00:11:44.320 --> 00:11:47.360 și sunt de mii de ori mai mari decât galaxia însăși. NOTE Paragraph 00:11:47.480 --> 00:11:50.320 Ce se întâmplă? Cine produce aceste jeturi? 00:11:51.160 --> 00:11:54.696 La centrul fiecărei galaxii pe care o știm 00:11:54.720 --> 00:11:56.976 se află o gaură neagră supermasivă. 00:11:57.000 --> 00:12:00.416 Găurile negre sunt invizibile. De aceea sunt numite așa. 00:12:00.440 --> 00:12:03.456 Tot ce poți vedea este devierea luminii în jurul lor, 00:12:03.480 --> 00:12:07.776 iar uneori, când o stea sau un nor gazos le intră în orbită, 00:12:07.800 --> 00:12:10.536 acestea sunt dezintegrate datorită forței gravitaționale, 00:12:10.560 --> 00:12:13.040 formând, ceea ce noi numim, un disc de acreție. 00:12:13.640 --> 00:12:16.856 Discul de acreție strălucește puternic în domeniul radiației X, 00:12:16.880 --> 00:12:21.296 iar câmpuri magnetice puternice pot lansa materia în spațiu 00:12:21.320 --> 00:12:23.360 la viteze apropiate de viteza luminii. 00:12:23.520 --> 00:12:26.680 Deci aceste jeturi sunt vizibile în domeniul radio 00:12:27.240 --> 00:12:29.690 și asta este ceea ce am găsit noi. NOTE Paragraph 00:12:30.040 --> 00:12:34.056 E bine, e chiar foarte bine că am reușit să vedem o radiogalaxie. E plăcut. 00:12:34.080 --> 00:12:36.256 Dar dacă vă uitați în partea de sus a imaginii 00:12:36.280 --> 00:12:38.016 veți vedea o altă radiogalaxie. 00:12:38.040 --> 00:12:41.480 Pare mai mai mică, dar numai din cauză că este mai îndepărtată. 00:12:41.800 --> 00:12:44.456 OK. Două galaxii. 00:12:44.480 --> 00:12:46.056 Le vedem. E bine. 00:12:46.080 --> 00:12:47.816 Dar ce-i cu restul de puncte? 00:12:47.840 --> 00:12:49.400 Probabil sunt doar stele. 00:12:49.880 --> 00:12:51.096 Nu sunt. 00:12:51.120 --> 00:12:52.720 Toate sunt radiogalaxii. 00:12:53.320 --> 00:12:56.216 Toate punctele din această imagine 00:12:56.240 --> 00:12:57.976 este o galaxie îndepărtată, 00:12:58.000 --> 00:13:00.856 la milioane sau miliarde de ani lumină 00:13:00.880 --> 00:13:03.496 cu o gaură neagră supermasivă în centru 00:13:03.520 --> 00:13:07.096 ce împinge materie în spațiu cu o viteză aproape de cea a luminii. 00:13:07.120 --> 00:13:08.880 Este incredibil. 00:13:09.680 --> 00:13:13.416 Iar studiul este mult mai cuprinzător decât ceea ce v-am arătat eu aici. 00:13:13.440 --> 00:13:15.976 Dacă examinăm întreg studiul, 00:13:16.000 --> 00:13:20.096 puteți vedea că am găsit 300.000 astfel de galaxii. 00:13:20.120 --> 00:13:23.016 Este cu adevărat o odisee extraordinară. 00:13:23.040 --> 00:13:25.696 Am descoperit toate aceste galaxii 00:13:25.720 --> 00:13:29.280 până la primele găuri negre supermasive. 00:13:29.960 --> 00:13:33.240 Sunt foarte mândră de asta, și vom publica studiul săptămâna viitoare. NOTE Paragraph 00:13:33.280 --> 00:13:36.096 Dar asta nu e tot. 00:13:36.120 --> 00:13:40.456 Am explorat prin aceste observații cele mai îndepărtate colțuri ale galaxiei, 00:13:40.480 --> 00:13:43.440 dar această imagine mai ascunde ceva. 00:13:44.320 --> 00:13:47.616 Vă duc înapoi în timp, la începuturi. 00:13:47.640 --> 00:13:51.296 La apariția universului s-a produs Big Bang-ul, 00:13:51.320 --> 00:13:55.376 care a lăsat în urma lui o mare de hidrogen, 00:13:55.400 --> 00:13:56.896 de hidrogen neutru. 00:13:56.920 --> 00:13:59.696 Iar când au apărut primele stele și galaxii, 00:13:59.720 --> 00:14:01.816 au ionizat acel hidrogen. 00:14:01.840 --> 00:14:05.280 Deci Universul a trecut de la o stare neutră la una ionizată. 00:14:06.160 --> 00:14:09.336 Acest eveniment și-a lăsat amprenta peste tot, în jur. 00:14:09.360 --> 00:14:11.096 Este pretutindeni, ne pătrunde, 00:14:11.120 --> 00:14:12.876 ca Forța (din Războiul Stelelor). 00:14:12.900 --> 00:14:16.280 Pentru că asta s-a întâmplat foarte demult, 00:14:17.000 --> 00:14:18.980 semnalul s-a deplasat spre roșu, 00:14:19.560 --> 00:14:22.626 iar acum este la frecvențe foarte joase. 00:14:22.660 --> 00:14:25.336 Este la aceeași frecvență ca aceea din cercetările mele, 00:14:25.360 --> 00:14:26.736 dar e foarte slab. 00:14:26.760 --> 00:14:30.640 E de miliarde de ori mai slab decât obiectele din studiul meu. 00:14:31.320 --> 00:14:36.216 Poate că telescopul nostru nu e suficient de sensibil să îl detecteze. 00:14:36.240 --> 00:14:38.736 Însă, există un nou radiotelescop. 00:14:38.760 --> 00:14:40.416 Deci nu pot avea o navă cosmică, 00:14:40.440 --> 00:14:41.696 dar pot avea 00:14:41.720 --> 00:14:44.576 unul dintre cele mai mari radiotelescoape din lume. 00:14:44.600 --> 00:14:48.216 Construim Square Kilometre Array, un nou radiotelescop, 00:14:48.240 --> 00:14:50.666 ce va fi de o mie de ori mai mare ca MWA, 00:14:50.710 --> 00:14:54.216 și de o mie de ori mai sensibil, și va avea o rezoluție mai bună. 00:14:54.240 --> 00:14:56.716 Ar trebui să putem găsi zeci de milioane de galaxii. 00:14:56.740 --> 00:14:58.816 Și poate că, în adâncurile acelui semnal, 00:14:58.840 --> 00:15:03.016 voi avea ocazia să văd primele stele și galaxii prinzând viață, 00:15:03.040 --> 00:15:05.400 începutul timpului însuși. NOTE Paragraph 00:15:05.920 --> 00:15:07.136 Vă mulțumesc. NOTE Paragraph 00:15:07.160 --> 00:15:09.920 (Aplauze)